6,874 matches
-
de taină se cinstește ca o împărăteasă; aleasă este ca răvărsatul zorilor, pentru că ea a gonit noaptea și toată întunerecimea păcatului și au adus în lume ziua cea purtătoare de vieață; aleasă este că este izvor, care cu curgerile cereștilor bunătăți adapă sfânta biserică și tot sufletul creștinesc; aleasă este, că este chiparos, carele cu nălțime covârșește cerurile, și pentru mirosul cel din fire s-au arătat departe de toată stricăciunea; aleasă este, că este crin, că măcar de-au și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pierdut niciodată podoaba albiciunii; aleasă este, că este nor, care n-au ispitit nici o greime a păcatului; mai aleasă este, pentru că este fecioară mai nainte de naștere, fecioară în naștere, fecioară și după naștere; și este o adâncime nepricepută a bunătăților și o icoană însuflețită a frumuseților celor cerești. Este o grădină încuiată, din care au curs izvorul vieții, Hristos." CRONICARII MOLDOVENI Din pomelnicele de domnii ținute de către ctitoriile voievodale au ieșit prin ușoare dezvoltări și înfrumusețări retorice "letopisețele" slavone, care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a lui G. Călinescu e senzualistă și rezolvarea ei se produce într-o sentință imagistică, de o plasticitate izbitoare. ă...î Când sfârșești însă de citit Compendiul, ești sătul ca după un ospăț la care te-ai înfruptat din toate bunătățile. Nu mai încape nici o îndoială: G. Călinescu este un mare critic. Observațiile ce le ai de făcut pălesc în fața strălucitului spectacol la care ai asistat. Chiar dacă nu ești de acord cu metoda istorică a lui G. Călinescu, aplicată unui veac
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ne comunica imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul 1982. Chipul emană aici bunătate și blândețe, conferite de estomparea acelor elemente pe care le accentuase în medalia de mai sus Ștefan Grudinschi. Reversul este foarte aerisit. Gravorul a urmărit prin această să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Statului, cu grijă pentru notă de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverența sugerate de maxilare puternice, de proeminenta pomeților și a bărbiei, accentuată de gropita, mai accentuate la Haralamb Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia gurii și a nasului, toate acestea realizate cu planuri ușor reliefate și linii ondulate cu fermitate la Agricolă Cardaș și, în special, la Neculai Zamfirescu și, în sfârșit, o prestanta de tip aristocratic dată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
De la primele realizări cu subiecte românești (1918) s-au scurs pentru artistul medalier douăzeci de ani de activitate creatoare. Maturitatea artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului - expresia trăirilor interioare și a unor trăsături de personalitate (bunătate, înțelegere pentru suferință, dar și distincție intelectuală, hotărâre și perseverența, care-l definesc pe doctorul și profesorul Slătineanu). Linia gravurii este dominată de planurile puțin reliefate, care dau însă o anume notă de spațialitate. În legătură cu medalia, menționam că aceasta a
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și toți ne dau lecții de viață. Totul trebuie învățat din afară și pe dinafară, iar singurul lucru care mi-l îngădui e să mă refugiez în ceva care să-mi umple sufletul de înțelepciune și să-l hrănească cu bunătate și iubire. Școala ar trebui să fie un mijloc de descoperire a sinelui și să însemne mai mult decât predare - învățare, să scoată în evidență experiența, umanitatea, sensibilitatea. Pe lângă toate acestea școala ar trebui să dezvăluie subtilitățile tinerilor noștri care
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Păduraru Diana Georgiana, Iftime Valentina () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1977]
-
Elena și Florica. A fost modelul picturii România revoluționară de Daniel Rosenthal. R este considerată prima ziaristă româncă. Ziarul „Mama și copilul” era redactat aproape în întregime de ea. Exaltând maternitatea și crezând în influența femeii-mame asupra destinului societății, propovăduia bunătatea și dragostea universală. R. a editat o publicație pentru copii, în care interesează mai puțin istorioarele scrise sau traduse de ea cu scopul nemijlocit de a educa (Minciuna, Ploaia de aur), cât mai ales însemnările despre Franklin, Galilei, Newton, Mozart
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
din Acri (Accon), cu ajutorul îndurării divine, urează prietenilor săi dragi mântuire veșnică în Domnul. 2. Printre diferitele suferințe, neîncetatele dificultăți și frecventele hărțuiri ale pelerinajului meu, unicul remediu și de o deosebită mângâiere îmi este frecventa amintire a prietenilor mei. Bunătatea lor vine în ajutorul duhului meu ca el să nu se degradeze, iar rugăciunile lor îmi hrănesc sufletul astfel încât el să nu cedeze... După ce am plecat de la voi, Domnul a turnat adesea vin și ulei (cf. Lc 10,34) asupra
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să demonstrăm cu argumente temeinice că nimeni nu se poate mântui fără să împlinească legea creștină”. Și, pentru această credință, s-au arătat dispuși să înfrunte chiar moartea. Sultanul, care era un om blând la inimă, i-a ascultat cu bunătate. Apoi a convocat o adunare cu arhiepiscopii, episcopii, alți învățați ai religiei sale și comandanți ai armatei sale. Când le-a făcut cunoscut motivul convocării lor, unul dintre ei, în numele tuturor, a răspuns imediat: „Cel care este considerat apărătorul religiei
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Dumnezeu i-a așezat pe firmamentul Bisericii. Astfel, prin intermediul doctrinei lor, limpede și luminătoare, și prin splendoarea vieții lor sfinte, au luminat în mod minunat întreaga lume învăluită în întunericul greșelii. Întemeietorii acestor ordine au fost doi bărbați de o bunătate vădită ce iradiau splendoarea și trăinicia multiplelor virtuți, adică Dominic și Francisc. Aceștia, asemenea trâmbițelor lui Moise (cf. Num 10,2), cu sunetul puternic și ascuțit al predicării lor, au deșteptat lumea adormită în vicii și în păcate ca să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Vipiteno) după ora prânzului. Deoarece locuitorii nu mai aveau pâine la îndemână, iar frații nu știau să cerșească [în limba lor], și-au continuat călătoria, cu speranța că spre seară vor ajunge într-un loc unde puteau fi reîntremați de bunătatea locuitorilor, și astfel au ajuns la Mittenwald. Însă, în această localitate, neprimind mai nimic de mâncare, au încercat să-și amăgească foamea cu două bucăți de pâine și șapte napi, iar setea cu bucuria inimii, dar au sfârșit prin a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să le respingă: «Tu, ce ești frate minor, să nu râzi nicicând, fiindcă îți sunt mai potrivite lacrimile; fă ca viața ta să corespundă numelui tău. Minor ești cu numele: să fii la fel și în fapte; îndură truda cu bunătate iar răbdarea să-ți închine mândria minții. Într-adevăr, inima pedepsește micimea sufletului, răbdarea purifică dacă ceva e întinat. Dacă cineva te corectează, consideră-l protectorul tău; fiindcă el nu te urăște pe tine, ci răul pe care-l faci
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
multă delicatețe și bunăvoință. Dar Elia a răspuns fratelui Gerard: «Am auzit vorbindu-se atât de bine despre acest venerabil părinte Ioan din Parma, încât nu aș refuza să mă arunc la picioarele sale mărturisindu-mi vina și sperând în bunătatea sa. Dar sunt îngrijorat de miniștrii provinciali, pe care i-am ofensat, să nu mă înșele, aruncându-mă legat în închisoare, și să mă hrănească doar cu pâine uscată și puțină apă (cf. Is 30,20). În afară de aceasta, știind că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
suferință ca și apostolii, răbdători în lipsuri și bucuroși în necazuri». După ce a spus acestea, a sărit repede din șa, a alergat în întâmpinarea lor și, îngenunchind, le-a cerut iertare pentru că-i judecase greșit. Frații l-au primit cu bunătate și l-au iertat cu bucurie, dacă greșise cu ceva. Atunci, cavalerul a spus: «Ca semn al păcii încheiate, vă cer din dragoste să-mi vizitați casa, care nu este departe de aici, și să binevoiți a-mi binecuvânta soția
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și dă-mi cuvântul că te vei odihni dormind cu mine în același pat». Ea a răspuns: «Dar am venit tocmai pentru aceasta, de aceea îți promit și îți dau cuvântul meu». Imediat, Sfântul, după ce s-a rugat cu încredere bunătății divine, împrăștiind pe pământ niște lemne și mult jar încins în formă de pat, s-a întins deasupra, ca și cum s-ar fi culcat pe un pat, fără nicio suferință, și imediat a adormit liniștit. Văzând aceasta, acea sărmană femeie, căindu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
plictisea. La un moment dat, fratele l-a întrebat pe Fericitul Francisc cum se simțea, iar el a răspuns că, de când se convertise, niciodată nu fusese atât de bucuros. Lui Dumnezeu îi place sărăcia, împreună cu austeritatea, integritatea, umilința, simplitatea și bunătatea. 5. În al doilea rând, Francisc a fost ales datorită inegalabilului său zel pentru răspândirea credinței... Acest zel i l-a arătat Fericitul Paul, fiindcă a vrut să răspândească credința lui Cristos printre iudei, greci și mai apoi printre romani
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în această luare de poziție D'Elia se află pe urmele altor istorici, dar, mai ales, ale lui Boissier, care și el împărțise domnia lui Augustus în două: în prima parte, Augustus ar apărea plin de înțelegere, blândețe, clemență și bunătate, într-o societate aproape idilică, evocată cu plăcere de penița lui Boissier și, în parte, și de D'Elia; în a doua, în schimb, lumina începuturilor s-ar fi stins gradual pentru a face loc unei umbre din ce în ce mai accentuate, datorată
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
pentru a-și demonstra afirmația, Ovidiu apelează la o listă de personaje mitologice, pe care toată lumea îi vorbește de rău pentru cruzimea acestora față de oaspeții lor, mai ales; și la alții pe care toți îi laudă și-i binecuvânteză pentru bunătatea și pentru ospitalitatea lor generoasă. Din prima categorie îi citează pe: Antiphates, regele lestrigonilor, de a cărui ferocitate antropofagă s-au salvat cu greu doar Ulise și cu o singură navă; Apolodor, tiranul Casandrei; Alexandru, barbarul tiran din Fere; Falaride
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Fidias, așa cum sculptorul Calamis își datorează gloria statuilor sale ecvestre și Miron aceleia a faimoasei sale junci, tot așa poetul din Sulmona e o parte, și nu ultima, din operele lui Sextus: mai mult, e un dar, o operă a bunătății lui grijulii (tutela). În a patra epistolă, după atâta dezolare, Ovidiu dezvăluie bucuria unui fericit presentiment. El povestește că, în timp ce se plimba trist pe plaja din Tomis, i s-a părut că o aripă s-a zbătut în spatele lui. Nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
înrăită", se satură de Balomirești, până când, atunci când scrisoarea sosește, să fie din nou generoasă cu familia Voichiței. Așa se explică și însuflețirea cu care îi vorbește agronomului despre viața țăranilor, asupriți cu neomenie de Lică (iată un alt motiv al bunătății lui Mili). Indiferentă în trecut la asemenea lucruri, Bârzulica "arăta acum o înțelegere clară a datoriilor față de pământ și de țărani". Asta în conversația cu Bizu, se înțelege. Pentru că amorul, iar nu ideile generoase (sugerează criticul liberal) generează și dragostea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ediția a II-a, pp. 41-71. 157 Ilina Gregori remarca, de exemplu, că, la Eminescu, "orice schimb de priviri adevărat sparge închisoarea eului, ca o eliberare-ruptură", pentru care poetul "imploră nu o dată izvorul ascuns, supraomenesc, al milei". Or, "mila și bunătatea, ca forme sublime ale iubirii, întrețin echivocul eului și, implicit, speranța mântuirii". Prin urmare, "dezideratul echilibrului interior, individualist", ilustrat de celebrul vers din Odă (în metru antic) "Pe mine mie redă-mă", nu e deloc "formula identitară potrivită individualității eminesciene
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din Dodești, sfântul bunic cu căciula țurcană; o lume bună și curată”. Nu trebuie să rămînem cu impresia că acești țărani erau doar firi domoale sau indolente, din neam de răzeși (ca Virgil Caraivan), săraci dar mândri; acest fond de bunătate era uneori mânat pe undeva de drame adânci: nedreptatea, suferința, umilința, drame provocate de societatea de pe atunci, cum se putea vedea în Velerim și Veler Doamne și atunci reacția lor era neînduplecată. El însuși nepot de răzeș, Victor Ion Popa
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
COMUNICARE Capacitate: DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii noi întâlnite în poveste (scufița, pădurar, bunătăți, duduiau pereții); 4) Să desprindă mesajul educativ al povestirii: cunoașterea consecințelor neascultării persoanelor adulte; 5) Să-și exprime preferință în legătură cu personajele poveștii, motivând alegerea. Prezentarea probei: Profesorul prezintă elevilor patru plânse dispuse în ordine cronologică pe un expandat; elevii vor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
literatură, învățământ. În toate aceste domenii, modelul european se dovedește dominant și determinant. pentru T. Racoce, care voia să scoată un ziar românesc, la Lvov (Lemberg), în 1817, românii formează o nație de mai multe milioane: Care demult acum simțește bunătățile politiciei și dorește a fi părtașă culturii aceloralalte neamuri Europii. Gh. Asachi înțelege să acționeze în Moldova, în același sens și din aceeași perspectivă. În primul număr al Albinei românești, el face o profesie de credință europeană riguros identică: Cine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]