7,041 matches
-
Românesc"" din Craiova, președinte al Fundației „"Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Satul Românesc- milenium III"”, membru fondator al „"Ligii culturale pentru artă, știință, filozofie și religie România-Grecia"”- filiala Craiova. Este membru al Societății Scriitorilor din Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de Merit a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria ( 27 ianuarie 2009); Diploma Fundației pentru Apărarea Drepturilor Omului, Craiova, 3 martie 2009; Diplomă de Merit a Consiliului Local Filiași și Biblioteca orășenească „Anton Pann” (7 martie 2009);Diplomă de Excelență a Cenaclului Literar „Marin Sorescu” al Sindicatului Liber Electroputere Craiova (2009); Diplomă de Ecelență a Primăriei Craiova și a Consiliului Local Craiova, cu ocazia celei de-a X-a ediții a „Zilelor Marin Sorescu” (2010); Diplomă de Onoare acordată de Societatea „CEVIS
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
2, pag. 2; · Firan, Florea, „"Amintirile de acasă"”, Săptămâna, 1979 nr. 472, pag.7; · Vasilescu Emil, „"Căldura vieții”," Scânteia, 1979 mai 17, pag.4 ; · Mureșan Grigore, „"Amintirile de acasă"”, Contemporanul, 1980, nr. 5, pag. 12; „"Lumina cuvintelor"”, culegere literară a cenaclului „"Alexandru Macedonski"„ 1976, pag. 44-53; „"Patruzeci și șase de scriitori în dialog cu județul Dolj"”, Uniunea Scriitorilor din România și Comitetul de Cultură al Județului Dolj, 1977, pag.89-97; „"Arborii timpului"”, culegere literară a cenaclului „Alexandru Macedonski„, 1979, pag. 37-40
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Lumina cuvintelor"”, culegere literară a cenaclului „"Alexandru Macedonski"„ 1976, pag. 44-53; „"Patruzeci și șase de scriitori în dialog cu județul Dolj"”, Uniunea Scriitorilor din România și Comitetul de Cultură al Județului Dolj, 1977, pag.89-97; „"Arborii timpului"”, culegere literară a cenaclului „Alexandru Macedonski„, 1979, pag. 37-40; · Ion Dodu, Bălan „"Constelații diurne"” Editura Albatros, București 1979; · Florea Firan, „"Profiluri și structuri literare"”, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1986, pag. 378 - 380; · Nicolae A. Andrei, Gheorghe Părnuță „"Oltenia la 1877"”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
adevăr puternic și biruitor" (Amintiri despte scriitori și alți oameni de cultură) - Adrian Porcescu, Mesagerul Olteniei, anul VIII nr. 125, august 2003; · Petre Gigea-Gorun : "Rondeluri", de Paul Caraiman, “"Lamura"” 18,19,20/ aprilie 2003; · Viața culturală a orașului Craiova; Craiova Cenaclului „Al.Macedonski”, Adrian Porcescu, Mesagerul Olteniei, anul VIII, nr. 119/februarie 2003; · "Lumini de amurg - Dusk Fires" : Cuvânt înainte Mihai Rădoi, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; „Vino în barca timpului rămas”; postfață Viorica Ioviță, "Lumini de amurg - Dusk Fires", Fundația
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
pentru muzică de la mama sa, care cânta muzică populară. În copilărie, fiind dornică să cunoască tainele chitarei, tânăra artistă ia lecții de la Ana Tetelea Ionescu, o cântăreață de muzică folk din Ploiești. La vârsta de cincisprezece ani devine membră a Cenaclului Tineretului prahovean, condus la vremea respectivă de poetul Lucian Avramescu. Concomitent, și-a continuat studiile frecventând cursurile Liceului de Chimie din Ploiești, pe care l-a absolvit ulterior. De asemenea, Mădălina Manole a terminat Școala de controlori trafic aerian Băneasa
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
Școala de controlori trafic aerian Băneasa și a lucrat timp de 4 ani în acest domeniu. În adolescență tânăra interpretă, vrând să se afirme în planul muzical, formează împreună cu Ștefania Ghiță duetul Alfa și Beta, cu care participă la spectacolele Cenaclului Flacăra. De asemenea, Mădălina Manole devine cea mai tânără membră participantă a Cenaclului Serbările Scânteii Tineretului și concomitent colaborează cu diverși interpreți precum Victor Socaciu sau Roșu și Negru. Între anii 1982 și 1985 cântăreața urmează cursurile Școlii Populare de
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
în acest domeniu. În adolescență tânăra interpretă, vrând să se afirme în planul muzical, formează împreună cu Ștefania Ghiță duetul Alfa și Beta, cu care participă la spectacolele Cenaclului Flacăra. De asemenea, Mădălina Manole devine cea mai tânără membră participantă a Cenaclului Serbările Scânteii Tineretului și concomitent colaborează cu diverși interpreți precum Victor Socaciu sau Roșu și Negru. Între anii 1982 și 1985 cântăreața urmează cursurile Școlii Populare de Artă, făcând parte din grupul care i-a avut ca mentori pe Mihaela
Mădălina Manole () [Corola-website/Science/304782_a_306111]
-
cu ceva timp în urmă ('88-'89) poemul său „Cina irodică” stârnise un interes general în mijlocul membrilor CC ai PCM. La finele anilor nouăzeci câțiva scriitori din generația tânără, Pavel Păduraru și Alexandru Buruiană, au organizat ședințe literare în cadrul unui cenaclu care purta numele lui Eugen Cioclea. Un caz extrem de rar întâlnit, dat fiind că botezarea unui cenaclul cu numele unui scriitor cunoscut, se face de obicei, doar dacă acela e implicat direct în activitatea cenaclului respectiv sau, cazurile și mai
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
CC ai PCM. La finele anilor nouăzeci câțiva scriitori din generația tânără, Pavel Păduraru și Alexandru Buruiană, au organizat ședințe literare în cadrul unui cenaclu care purta numele lui Eugen Cioclea. Un caz extrem de rar întâlnit, dat fiind că botezarea unui cenaclul cu numele unui scriitor cunoscut, se face de obicei, doar dacă acela e implicat direct în activitatea cenaclului respectiv sau, cazurile și mai frecvente, atunci când e vorba de un scriitor mort, pentru care generațiile tinere vor să-și exprime admirația
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
organizat ședințe literare în cadrul unui cenaclu care purta numele lui Eugen Cioclea. Un caz extrem de rar întâlnit, dat fiind că botezarea unui cenaclul cu numele unui scriitor cunoscut, se face de obicei, doar dacă acela e implicat direct în activitatea cenaclului respectiv sau, cazurile și mai frecvente, atunci când e vorba de un scriitor mort, pentru care generațiile tinere vor să-și exprime admirația. În situația dată, nu era vorba nici de una nici de cealaltă, doar de admirația tinerilor față de Cioclea
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
juridice din România. În calitate de colaborator al acestor reviste a publicat eseuri, cronici literare și a prefațat mai multe cărți de literatură. A beneficiat de numeroase cronici literare apreciative în revistele literare: "Scrisul românesc", "Ramuri", "Lamura", "Mozaicul", "Rațiunea", "Mesagerul Olteniei", "Ecoul", "Cenaclul", "Hue" (Vidin), "Glasul Oltului" (Slatina) etc. A desfășurat și desfășoară o bogată activitate politică în calitate de președinte al organizațiilor municipale și județene ale formațiunilor politice din Dolj, fiind în același timp și membru sau vicepreședinte la nivel de Consiliu Național al
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
economică (șef birou, șef compartiment, șef serviciu, jurist, economist etc.). În cadrul acestei întreprinderi a înființat și condus, în calitate de președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
și condus, în calitate de președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a altor reviste literare și juridice. Este președinte și fondator unic al Fundației pentru apărarea drepturilor omului
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Brașov, 2009. "Diplomă aniversară 400 de ani de la domnia lui Mihai Viteazul", 15.XI.1993 (Societatea de Științe Istorice din România, Filiala Dolj); "Diplomă de excelență pentru rezultate remarcabile obținute în învățământul universitar, justiție și literatură, pentru contribuția la înființarea “Cenaclului Epigramiștilor Olteni” și a revistei Cugetul", 04.04.2008 (Fundația “Scrisul Românesc”); "Diplomă din partea promoției 2003-2007 a Facultății de Drept cu deosebită considerațiune pentru profesionalism, ținută academică, rigurozitate, răbdare și înțelegere", iulie 2007 (Universitatea “Spiru Haret”, Facultatea de Drept Craiova
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
Cultural Român din Vidin, Societatea Culturală a Vlahim VIDIN); "Diplomă de merit pentru merite deosebite de păstrarea și promovarea identității neamului românesc din sudul Dunării - Bulgaria", 27 ian. 2009 (Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “Ave”); "Diplomă pentru activitatea desfășurată în cadrul Cenaclului Epigramiștilor Olteni cu ocazia aniversării unui an de la reînființarea cenaclului și a apariției revistei “Cugetul”, 03.04.2009 (Fundația pentru Apărarea Drepturilor Omului Craiova); "Diplomă pentru merite deosebite de păstrare și promovare a neamului românesc din Sudul Dunării - Bulgaria, Vidin
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
de merit pentru merite deosebite de păstrarea și promovarea identității neamului românesc din sudul Dunării - Bulgaria", 27 ian. 2009 (Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria “Ave”); "Diplomă pentru activitatea desfășurată în cadrul Cenaclului Epigramiștilor Olteni cu ocazia aniversării unui an de la reînființarea cenaclului și a apariției revistei “Cugetul”, 03.04.2009 (Fundația pentru Apărarea Drepturilor Omului Craiova); "Diplomă pentru merite deosebite de păstrare și promovare a neamului românesc din Sudul Dunării - Bulgaria, Vidin", 13 iunie 2009, Diplomă acordată cu prilejul inaugurării primei Biblioteci
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
cântece precum „Soarele și luna” și „Eroilor noștri”, au loc concerte în cluburi studențești și apariții la Televiziunea Română. Duetul își încetează activitatea și începând cu anul 1975, Vali Sterian cântă singur. Tot în această perioadă, poetul Adrian Păunescu începe organizarea Cenaclului Flacăra, mișcare de muzică și poezie, inițial cu caracter underground. Vali Sterian, împreună cu cei mai importanți artiști folk și rock ai momentului (Mircea Florian, Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Marcela Saftiuc, Dan Chebac, Virgil Ioniță, Sfinx, Pro Musica, Phoenix) se alătură
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Flacăra, mișcare de muzică și poezie, inițial cu caracter underground. Vali Sterian, împreună cu cei mai importanți artiști folk și rock ai momentului (Mircea Florian, Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Marcela Saftiuc, Dan Chebac, Virgil Ioniță, Sfinx, Pro Musica, Phoenix) se alătură Cenaclului, contribuind practic la apariția și popularizarea acestuia. Nemulțumit de intențiile și regulile impuse de Adrian Păunescu, dar și de faptul că tindea să devină o mișcare populistă, Sterian va părăsi Cenaclul la începutul anilor ’80. În 1975 este editat la
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Chebac, Virgil Ioniță, Sfinx, Pro Musica, Phoenix) se alătură Cenaclului, contribuind practic la apariția și popularizarea acestuia. Nemulțumit de intențiile și regulile impuse de Adrian Păunescu, dar și de faptul că tindea să devină o mișcare populistă, Sterian va părăsi Cenaclul la începutul anilor ’80. În 1975 este editat la Electrecord primul său material discografic intitulat "Muzică folk". Acesta este un disc single ce conține două piese, difuzate la Radio în acea perioadă: „Cu iubirea de moșie” și „Cântec de oameni
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Ion Creangă". Autor și coautor al unor recomandări metodice, programe școlare și universitare la limba română. Poet satiric și publicist cu vocație de eseist. A publicat plachetele "Fabula moralei", "Surîsul epigramei" ș.a. Membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Președinte al cenaclului de basarabeni "Mușatinii". Ține cursuri la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și la alte instituții de învățămînt superior din România.
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
participat la peste 30 de comunicări susținute la reuniuni științifice in țară și străinătate. A participat la Congresul Internațional de Sociologie de la Varna-Bulgaria (1970) și la Congresul Internațional de Estetică de la Darmstadt-Germania (1976). Între anii 1970-1974 a fost președinte al Cenaclului de estetică filosofică "Diotima" din cadrul Universității "Babeș Bolyai" din Cluj. A scris scenariul radiofonic "Floare de mac". A fost colaborator al revistelor: "Amfiteatru", "Luceafărul", "Tribuna", "Utunk", "Korunk", "Studia Universitatis", Suplimentul literar al "Scânteii Tineretului", "România Literară", "Vatra", "Viitorul Social" etc.
Grigore Zanc () [Corola-website/Science/305341_a_306670]
-
care nu au avut nicio problemă în a-și recunoaște orientarea sunt Adrian Schiop și Adrian Teleșpan. În 2013, cu ocazia GayFest, Cărturești a inaugurat în București un raft cu literatură LGBT. Doi ani mai târziu, MozaiQ lansează LiteraQ, primul cenaclu literar queer. Există numeroase grupuri, organizații, partide și culte care amenință drepturile și libertățile comunității LGBT, care promovează discriminarea și violența împotriva acestora. Printre acestea se numără, în general, partidele politice de dreapta, care au un discurs public împotriva drepturilor
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]