7,296 matches
-
Parcă stabilisem că nu mai cumperi prostii. Asta nu e o prostie! E autentică, din anii ’30! Putem să ne facem niște cocktailuri incredibile în fiecare seară! Simt că mă cuprinde o ușoară nervozitate când îi văd expresia, așa că îmi chinui mintea să găsesc o ieșire din situație. Uite, știu că am zis că nu mai cumpărăm mobilă. Dar asta e altceva. Pe bune, când vezi așa un unicat, trebuie neapărat să-l înșfaci! Nu mai zic nimic și îmi mușc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
dinafară. Cum fac rost de așa ceva? — Ba nu vrei, spune Suze, încrețindu-și nasul. Sunt o porcărie. Te trezești cu tone de scrisori adresate Onor Domnișoarei... — Și totuși. Ar fi foarte cool. Ce-aș putea să fiu? — Păi... Suze se chinuie să-și descâlcească o șuviță. Dame Becky Bloomwood? — Parcă aș avea nouăștrei de ani, spun cu îndoială. Dar ce zici de... Becky Bloomwood, MBE? E destul de ușor de obținut un titlu din ăsta, nu? — Floare la ureche, zice Suze sigură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
colorat, zice Caroline, luând un poncho gros, roșu cu galben. — Îhmm... Nu sunt așa de sigură că ar fi extrem de adecvat... Scotocesc printre jachete și rochii și, deodată, zăresc o fulgurare de mătase de culoarea caisei. Ooo! Ce frumos. Mă chinui s-o trag afară și... nu-mi vine să cred. E de la Balenciaga. — Cu asta am plecat în luna de miere, zice Caroline, amintindu-și. Am mers cu Orient Expresul până la Veneția, apoi am explorat peșterile din Postojna. Cunoști regiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Să-l ia naiba pe Danny! clatin eu din cap. Știam că trebuia să mi iau rochia de la Donna Karan. Pornim pe pietriș, spre drumul acoperit cu foaie de cort, în aerul nemișcat și liniștit, și un soare apos se chinuie să iasă printre nori. Dangătele de clopot s-au stins într-unul singur, mai calm, și nu mai e nimeni în jur în afara unui chelner cu treabă. Toți ceilalți sunt probabil deja în biserică. — Scuze dacă am adus în discuție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Ia frișca și își toarnă din belșug pe plăcintă. A... mami se uită de la mine la tati, apoi se lasă să cadă încet în scaun, ținând agenda strâns la piept. Am înțeles. Ia o înghițitură de ceai și o văd chinuindu-se vizibil să găsească ceva amabil de spus. — Ei... probabil că nu vrea să se bage peste noi! spune în cele din urmă. E perfect de înțeles. Însă nici măcar ea nu pare convinsă de ce spune. Doamne, ce-o urăsc pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de straturi de tul, rochii din satin duchesse și dantelă, rochii severe cu trene impresionante, rochii simple, rochii strălucitoare... — Când ai s-o vezi pe cea care îți e destinată, ai să știi, îmi spune întruna Cynthia, în timp ce asistenta se chinuie să atârne înapoi umerașele pe stativ. Tu doar... continuă căutarea. — Așa am să fac! spun fericită, trăgând pe mine o rochie fără bretele, cu dantelă și paiete și o fustă înfoiată. Ies din cabină și mă plimb ca la paradă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de șampanie și ronțăi crinul de zahăr, care e extrem de delicios și are o vagă aromă de lămâie - după care iau o a doua îmbucătură, pe care o mestec în extaz, uitându-mă la o fată din apropiere, care se chinuie cu cornetul să facă niște lăcrămioare. Știți ceva, poate ar trebui să-i iau un tort drăguț lui Suze, pentru botez. Evident, am să-i iau și un cadou - dar aș putea să-i iau și un tort, ca un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
brancardă! Și o moașă! — Ați pățit ceva? zice o femeie în uniformă albă, care apare de nicăieri. Eu sunt moașă. Care e problema? — Prietena mea naște din clipă-n clipă! Are nevoie de ajutor imediat! Unde e? — Aici, zice Suze, chinuindu-se să intre cu trei sacoșe sub braț. — Suze! țip îngrozită. Nu te mișca! Trebuie să te întinzi imediat în pat! Are nevoie de medicamente, îi spun moașei. Are nevoie de o injecție epidurală și de anestezie generală, de niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și a reușit cumva să apuce capătul fermoarului cu două degete ojate. — Poți să mă ajuți să deschid fermoarul ăsta nenorocit? — Îhm... pot să încerc... Apuc fermoarul și încep să trag de el în direcția opusă celei în care se chinuie ea. S-a blocat! spune frustrată la culme. — Stai! Lasă-mă pe mine... Ia stai așa. În glasul ei a apărut brusc o notă de suspiciune. În ce direcție tragi? — Ăă... în aceeași direcție ca și tine... — Bună, Laurel, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
strânge stomacul. — OK, spune șoferul. Elton Road. La ce număr? — 43. E casa de acolo, spun. Cea cu baloane, stegulețe și... serpentine argintii în copaci... La naiba. Arată ca la bâlci. În castanul de la intrare e un bărbat care se chinuie să bage becuri printre crengi, pe aleea din fața casei e parcată o dubiță albă și mai multe femei în uniforme cu dungi albe și verzi intră și ies din casă. — Par să vă aștepte, oricum, zice Danny. Ce-ai? — Nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVI-lea, Sfânta Maria Îi cere călăuzei sale, arhanghelul Mihail, să o conducă În Infern, „la muncile cele marile”. Acolo, ea vede „un râu de foc și Întuneric mare, și viermii neadurmiți și smoala clocotind ca focul”, În care sunt chinuiți „jidovii ceia ce-au răstignit pre Domnul nostru Iisus Hristos”. Cu toate că alături de evrei se află și alți necreștini („toți ceia ce n-au crezut În Tatăl și Fiul și Duhul Sfânt și s-au lepădat de cinstita cruce și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudaismului ar fi singurele soluții : „Părerea mea este că criza iudaismului e permanentă... Povestea jidovului rătăcitor nu e numai o poveste, ci Însăși expresia neliniștei acestei rase care nu și-a găsit drumul [...]. Iudaismul nu are decât două eventualități : se chinuiește perpetuu sau moare. Tertium non datur” („Criza iudaismului”, Cuvântul, nr. 514, 1926 ; <endnote id="cf. 67, p. 118"/>). Prin acest text, observă Mihail Sebastian În 1935, Nae Ionescu „a anticipat cu aproape șapte ani pe acel «Iuda trebuie să sufere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
iudaice. Plin de spaime și de incertitudini, poetul rătăcește În spațiul identitar. Cu un tată evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv al „urii de sine” (der jüdische Selbsthass, În termenii lui Theodor Lessing, 1930). „Îndoiala Îmi chinuie și astăzi mintea - se confesează Dimov iubi tei sale la 17 ani (În 1943) -, făurind bănuiala teribilă că prin jumă tate din venele mele curge sângele blestemat al fiilor Canaanului. Și această bănuială mă face să-mi controlez atitudinile, să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a jidovilor vinovăție” <endnote id="(506)"/>. De săvârșirea păcatului suprem și de neiertat sunt acuzați evreii În literatura română veche și În literatura populară : „Jidul e ucigașul lui Cristos” <endnote id="(13, p. 90)"/> ; sau : „Câinii de jidovi Îl chinuiau [pe Isus]” <endnote id="(16)"/> ; sau : „Jidovii s-au adunat/ Tot cu furci și cu topoare,/ Pe Dumnezeu să-l omoare” <endnote id="(15, p. 72)"/> ; sau : „L-au prigonit 12 jidovi tâlhari,/ Buni cărturari,/ Pe cruce l-au răstignit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au prigonit 12 jidovi tâlhari,/ Buni cărturari,/ Pe cruce l-au răstignit...” etc. <endnote id="(639, p. 41)"/>. În colinde, tortúrile la care „câinii de jidovi” Îl supun pe Isus sunt, În linii mari, similare celor descrise de evanghelii : „Îl chinuiau cânii,/ Căpcânii/ De jidovi./ Cu spini l-au bătut,/ Fața sfântă i-au stupit,/ Trestii sub unghii i-au vârât,/ Pe cruce l-au răstignit,/ Cuie-n palme i-au bătut,/ Cuie-n palme și-n tălpi./ Fiul [tău, Maria
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o conotație peiorativă. În unele legende populare românești se spunea că Însuși „Domnul Hristos a fost tot jidov” <endnote id="(17)"/>. Acuzația de deicid adusă evreului generic apare și În zicători atestate În centrul Europei - În Polonia, de exemplu : „Mă chinuiești ca evreii pe Isus” și „Toți sunt Împotriva mea ca evreii Împotriva lui Isus” <endnote id="(70, p. 177)"/>. Mai multe legende populare românești au parazitat povestea evanghelică a uciderii lui Isus. Una dintre ele se referă la obiceiul Înroșirii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rășină, Apoi strecuratu-m-au, În gard aruncatu-m-au <endnote id="(491, p. 313)"/>. Similar, Într-o baladă populară cu mai multe variante culese În Oltenia, Sfânta Maria și Sfânta Vineri aflate În Rai se plâng lui Dumnezeu că necredincioșii le chinuie : Cu apă ne opărește Cu ace ne-mboldește Inimioara ne-o topește. Dumnezeu Îi cere Sfântului Ilie să se Înarmeze cu săgeți (fulgere) și să-i prăpădească pe jidovi. Sfânt aprig și excesiv În imaginarul popular românesc, care a preluat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sfântul Ilie și demonul Iuda. Din nou, „jidovii” sunt asociați sau echivalați cu Iuda. Textul este atestat și În formă de colindă - culeasă de G. Dem. Teodorescu În a doua jumătate a secolului al XIX-lea -, unde cei care o chinuie pe Sfânta Vineri (singură, de data aceasta) sunt evreii din „Cetatea Irodului”, care „nu s-a dat botezului” <endnote id="(20, pp. 255-256)"/>. 3. Iconocid Profanarea ostiei, a crucii și a bisericii Una dintre metodele sigure de reactualizare a deicidului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țări. Concluzia cu care s-a Încheiat acest serial a fost următoarea : „Sunt nenumărate alte cazuri dovedite și descrise de autori pe baza mărturiilor contemporane. Aproape la toate se dovedește același lucru : omorul se săvârșește În mod barbar, victima e chinuită, de cele mai multe ori imitându-se chinuirea lui Isus Cristos, sângele victimei se scurge În vase [...] și [este] Întrebuințat la tot felul de rituri sălbatice. Aceste spicuiri din istorie le-am putea duce la infinit” <endnote id="(67, p. 46)"/>. Tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să-mi fi scris măcar două rînduri, să nu mă ții în tensiune. Tu știi ce înseamnă asta pentru mine, mai ales acum cînd, nevenind încă iarna, nu pot intra într-un ritm de lucru relativ normal, fapt ce mă chinuie și mă obosește. Dacă aș fi putut, veneam pe neașteptate la Bacău, într-atîta eram de neliniștit, chiar contrariat. Pe aici însă nu suflă vînturi prea favorabile. Liviu Leonte este cam boicotat la revistă. Dușmanii, care au văzut că eu și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation author=”Al. Husar” loc="Ciucea" data =”19 dec[embrie] 1967”> Credeam, dragă Călin, că în cele din urmă, după luni de uitare și - hai să zic - abandon, renunți la ideea unui „Jurnal al lui Petronius” cu care m-ai chinuit astă-vară, pînă ce mi-am zis evaziv: Nu... Revenirea d-tale m-a pus din nou pe gînduri. și înainte de orice, țin să-ți mulțumesc. în liniștea monumentală de aci, în decorul larg, dominant, al imperiului unei cuceritoare spiritualități, m-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
parte. Fiindcă îmi ceri să răspund la mai multe puncte, și probabil foarte pe scurt, nu mă pot executa într-un timp așa de scurt cum îmi ceri D-ta. Eu gîndesc asupra unei pagini, mă informez, mă agit, mă chinui. Trebuie să am perspectiva problemei. De aceea îți voi răspunde la chestionar ceva mai tîrziu, chiar dacă nu va mai fi de actualitate. Nu ți voi trimite însă niciodată fotografia, care nu are nici o legătură cu conținutul articolului. După moarte, atunci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
adânc și ștabii nu reușeau cu nici un chip s-o scoată afară. De altfel, și responsabilul organizatoric Bercu Lazăr recunoscuse gravele deficiențe În acest delicat și deopotrivă complicat domeniu de activitate, aducător de prozeliți. Totuși, ca să-și mai auto-Încălzească suflețelul chinuit de neputință, acesta notase (pe marginea anemicelor angajări) următoarele: „Am ajuns la concluzia că ceva s’a ameliorat În munca CDEului”. Lauda de sine nu miroase niciodată a bine dar, vorba ceea, la vreme de secetă e bună și o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mă. Mi-e frică și mie să nu-l văd pe-al meu schilodit (subl. În orig.), tînjind undeva, torturat. El nu poate să spună: am fost militar, am avut ordin de la Antonescu. El ce poate să spună dacă-l chinuie? Am avut sarcină de la Dincă Docan? (subl. În orig.)>>”. Pe 8 martie 1966, Radu Costache dădea În primire urmașului său Ioan Ghidoveanu gestiunea secției din Bârlad a Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, numele codificat al temutei cenzuri comuniste din
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]