7,096 matches
-
continue a practicilor agricole prietenoase cu mediul și care merg dincolo de Bunele practici agricole, menționate în Anexa 3; - dezvoltarea experienței practice, a abilităților și capacităților pentru implementarea măsurilor de agromediu, atât la nivel administrativ, cât și la nivelul fermei; - intensificarea conștientizării noțiunii de agromediu de către fermieri. Obiective specifice Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri va promova: - prevenirea și reducerea poluării apei și solului datorată uzual practicilor agricole neadecvate; - conservarea solului în zonele afectate de procese de eroziune, prin prevenirea pierderilor de sol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180170_a_181499]
-
colaboreze cu reprezentanți relevanți din sectorul privat, inclusiv instituții financiare, pentru a se informa cu privire la aplicarea practică a înghețării fondurilor, și să formuleze recomandări pentru întărirea acestei măsuri; ... n) să lucreze cu organizații internaționale și regionale relevante pentru a promova conștientizarea și respectarea măsurilor; o) să sprijine alte organisme subsidiare ale Consiliului de Securitate și grupurile lor de experți, privind solicitarea de a întări cooperarea acestora cu Interpolul, la care se face referire în Rezoluția nr. 1.699 (2006); ... p) să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185408_a_186737]
-
colaboreze cu reprezentanți relevanți din sectorul privat, inclusiv instituții financiare, pentru a se informa cu privire la aplicarea practică a înghețării fondurilor, și să formuleze recomandări pentru întărirea acestei măsuri; ... n) să lucreze cu organizații internaționale și regionale relevante pentru a promova conștientizarea și respectarea măsurilor; o) să sprijine alte organisme subsidiare ale Consiliului de Securitate și grupurile lor de experți, privind solicitarea de a întări cooperarea acestora cu Interpolul, la care se face referire în Rezoluția nr. 1.699 (2006); ... p) să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185407_a_186736]
-
comunicațiilor Tema V. Managementul relațiilor industriale Tema VI. Salarizarea personalului Tema VII. Prognoza și planificarea resurselor umane 3. MANAGEMENTUL MICILOR AFACERI Tema I. Mediul de afaceri al firmei (1) Tema II. Mediul de afaceri al firmei (2) Tema III. Afaceri: conștientizarea ocaziei favorabile de pe piață Tema IV. Parteneri și clienți într-o afacere Tema V. Planificarea în afaceri Tema VI. Organizarea firmelor pentru afaceri Tema VII. Decizia în afaceri Tema VIII. Conducerea afacerilor (1) Tema IX. Conducerea afacerilor (2) Tema X
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178529_a_179858]
-
prescris, fiecare În felul lor, norme de comportament pentru a menține echilibrul delicat Între diferențierea și integrarea umană. Acesta este motivul pentru care oamenii se luptă cu atâta pasiune pentru a articula, dobândi și asigura aceste coduri. Există o profundă conștientizare, neexprimată Însă, că acestea sunt ancorele care fac legătura Între individ și marile forțe sociale, În fiecare etapă a aventurii umane. Noul vis european reprezintă etapa următoare În dezvoltarea istoriei umane de individualizare și integrare. Uniunea Europeană este primul experiment de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din trecut erau Întotdeauna cu caracter local și o durată limitată. Tehnologia științifică de vârf a prezentului este diferită. Efectele și consecințele tehnologiei calculatoarelor, biotehnologiei și, În curând, al nanotehnologiei sunt la scara globală și potențial de lungă durată. Prima conștientizare a deosebirilor vaste de scară și durată ale noilor tehnologii și cercetări științifice a venit odată cu fisiunea atomului și folosirea bombei atomice pe populația umană În Japonia În ultimele zile ale celui de-al doilea război mondial. Cu toate că unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moralități și luăm parte la demolarea falselor și învechitelor echilibre, la sfîșierea ambalajului comercial al comportamentelor la toate nivelele etic, moral, intelectual -, la distrugerea trucatelor imagini despre noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sută de ani a limbilor ergative le-a scos la iveală. Am subliniat însă că acceptarea existenței unor limbi pentru care modelul gramatical cunoscut nu se poate aplica și crearea unei metodologii de investigare a mecanismelor ergativității a dus la conștientizarea existenței a multe limbi (având caracteristici) ergative, răspândite în toată lumea (vezi supra, 1.). Dintre diversele definiții care au fost date ergativității am preluat, în această lucrare, definiția lui Dixon (1979, 1994 − vezi supra, 2.1.), dar am prezentat și alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aspecte și momente ale aceluiași preocupant fenomen: acela al cântecului gregorian tradițional pus în discuție și manipulat în prea multe maniere. Așadar, condamnarea mijloacelor noului limbaj muzical nu este radicală, ci trebuie considerată în cadrul unei perspective mai largi, și anume, conștientizarea degradării nivelului spiritual și liturgic. Ceea ce îl interesează mai mult pe pontif este ca „sunetul dulce” să se reîntoarcă să răsune pe buzele oamenilor, astfel încât, prin intermediul cântecului, Dumnezeu să fie primit în inimi și să se aprindă devoțiunea față de El
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
funcționale, construiesc mijloacele satisfacerii acestora. Geneza fenomenelor sociale nu este însă decât în mod excepțional conștientă. Marx utiliza frecvent conceptul de „spontan” pentru a desemna acest proces de geneză, printr-o activitate orientată finalist, dar cu un grad scăzut de conștientizare, mai mult neconștientă și adesea fals conștientă (Engels, 1967). Odată constituite, elementele unui sistem sunt supuse unei continue adaptări și perfecționări la multiplele cerințe funcționale în spațiul cărora evoluează. Sistemele sociale complexe se constituie din aproape în aproape, prin contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Spre deosebire de teoria behavioristă a lui Skinner, Marx consideră că procesul de determinare reală a comportamentului uman, deși spontan, practic, este prezidat de o conștiință anume: o conștiință practică, reală a colectivității active. Pentru Marx, conștiința nu este doar un epifenomen, conștientizare posterioară, cu funcții explicativ-justificative. Diferența dintre cele două straturi ale conștiinței sociale o găsim și în lucrările sociologiei fenomenologice. Astfel, într-o influentă lucrare ce promovează sistematic punctul de vedere al fenomenologiei, Peter L. Berger și Thomas Luckmann (1967) lansează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideologia reprezintă concepția, programul de acțiune al unei clase sau grup social - și unul particular, epistemologic. Acest din urmă sens, pe care îl găsim cu claritate exprimat de Engels în celebra „Scrisoare către Mehring” (Engels, 1967), definește ideologia ca o conștientizare neadecvată (falsă, mistificată) a procesului social spontan. Oamenii sunt puși în mișcare de forțe obiective, de condițiile social-economice în care trăiesc. În măsura în care activitatea socială este - utilizând un concept fundamental introdus de Marx - spontană, conștientizarea acestei activități este, în mod inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Engels, 1967), definește ideologia ca o conștientizare neadecvată (falsă, mistificată) a procesului social spontan. Oamenii sunt puși în mișcare de forțe obiective, de condițiile social-economice în care trăiesc. În măsura în care activitatea socială este - utilizând un concept fundamental introdus de Marx - spontană, conștientizarea acestei activități este, în mod inevitabil, neadecvată, eronată. În textul la care m-am referit mai înainte, Engels definea ideologia tocmai ca pe o asemenea conștientizare eronată, care este supraadăugată procesului spontan („altfel, preciza Engels, n-ar fi un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care trăiesc. În măsura în care activitatea socială este - utilizând un concept fundamental introdus de Marx - spontană, conștientizarea acestei activități este, în mod inevitabil, neadecvată, eronată. În textul la care m-am referit mai înainte, Engels definea ideologia tocmai ca pe o asemenea conștientizare eronată, care este supraadăugată procesului spontan („altfel, preciza Engels, n-ar fi un proces ideologic”). Ideologia este, în acest sens, o conștientizare neștiințifică (fiind realizată cu mijloacele conștiinței comune sau teoretice speculative, preștiințifice) a activității sociale și, din acest motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
eronată. În textul la care m-am referit mai înainte, Engels definea ideologia tocmai ca pe o asemenea conștientizare eronată, care este supraadăugată procesului spontan („altfel, preciza Engels, n-ar fi un proces ideologic”). Ideologia este, în acest sens, o conștientizare neștiințifică (fiind realizată cu mijloacele conștiinței comune sau teoretice speculative, preștiințifice) a activității sociale și, din acest motiv, inevitabil neadecvată. Sursa caracterului „fals”, „eronat” al ideologiei, în acest sens particular, este de ordin cognitiv, epistemologic: cunoașterea comună, cât și cea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
puternice pentru a descifra mecanismele și legile care guvernează procesele sociale; de aceea, ele oferă o imagine simplificată, naivă, falsă a acestora din urmă. În acest sensparticular, știința (și deci și ideologia) este structural diferită de ideologie. Ea este o conștientizare nonideologică, adică științifică, adecvată a procesului istoric. În sensul său general - concepție a unei clase sau grup social -, ideologia poate fi „falsă”, „mistificatoare” atunci când justifică interese particulare opuse altor interese, dar poate fi și științifică atunci când (cazul clasei muncitoare la
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ea însăși presiuni spre dezvoltare într-o direcție obiectivă, echidistantă, spre contracararea contaminărilor ideologice necritice, manipulative. Critica internă este dublată de o critică externă. Monopolul ideologic al claselor dominante tinde să fie spart. Există un proces tot mai clar de conștientizare independentă la nivelul tuturor claselor și grupurilor care compun societatea contemporană a propriilor lor poziții și interese. Pe de o parte, se cristalizează, cu tot mai multă evidență, conștiința caracterului angajat alsociologiei occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
particulare și independent de ele. Sociologia echidistantă nu ignoră diversitatea de interese, ci, dimpotrivă, o scoate în evidență. Ea clarifică pluralitatea pozițiilor sociale, pregătind astfel funcționarea mecanismelor democratice. Ea consideră cu obiectivitate toate punctele de vedere, toate interesele, produce o conștientizare a pluralității. Sociologia echidistantă poate contribui la cristalizarea unor puncte de vedere, urmând ca prin procesele democratice să se ajungă la soluții general acceptate. „Deasupra” părților reprezintă deci poziția dialogului, negocierii și a confruntării democratice, eventual a cooperării când aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra rolului pieței economice în calitate de stimulent al performanțelor întreprinderilor. Concurența pe piață reprezintă un feedback tipic material, care acționează eficient în lipsa unor mecanisme sistematice și adecvate de feedback informațional. Același lucru este valabil și în legătură cu variatele consecințe laterale ale sistemelor. Conștientizarea lor prin informațiile oferite de cercetarea științifică reprezintă un motivator extrem de important pentru perfecționarea sistemelor. Evidențierea consecințelor ecologice ale activității productive a reprezentat baza tendinței de transformare a producției dintr-o producție „neglijentă ecologic” într-una „curată ecologic”. Evidențierea, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pune în evidență ce anume îi determină pe oameni să gândească și să acționeze într-un anumit fel. Subiectivul are el însuși logica sa, care nu stă la suprafață. Ea trebuie pusă în lumină printr-un efort de cercetare, depășind conștientizarea naturală a actorilor. Să luăm un exemplu. Istoricul poate constata că, în diferite comunități, deciziile importante sunt luate în modalități foarte diferite. De exemplu, în Grecia antică, ele erau adesea încredințate bobilor. Cum cad aceștia, așa trebuie să se facă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
identifice problemele reale ale societății românești, presând factorii politici să fie realiști și angajați În soluționarea acestora. În al doilea rând, ea genera o critică indirectă a programului comunist, punând În evidență discrepanța dintre promisiunile acestuia și realitatea rezultată, forțând conștientizarea necesității reformei sistemului. Sociologia a fost de la Început o sociologie critică. Nu o critică structurală a programului comunist și nici o critică a celor două sisteme care reprezentau nucleul proiectului comunist: economia socialistă și sistemul politic. Ea era o critică prin
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din 2002 cei chestionați au răspuns la o Întrebare deschisă, iar În studiul din 2004 la o Întrebare Închisă, cu variante de răspuns formulate. Aceste rezultate ilustrează mai curând cunoștințele populației despre valorile democratice difuzate de mijloacele de informare decât conștientizarea și interiorizarea valorilor respective. Încrederea acordată instituțiilor politice și sociale Conform datelor prezentate În tabelul 4, constatăm că la Începutul anului 2001 principalele instituții ce reprezintă puterea politică se bucură de o Încredere deosebit de scăzută. Acest lucru este cauzat de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cetățenești, negarea totală a acestora, expulzarea - În cazurile cele mai fericite -, ghetoizarea, instigarea sau facilitarea pogromurilor, trimiterea În lagăre de muncă - cam o dată cu Începerea războiului -, apoi de exterminare - paradoxal, unii istorici văd o asemenea etapă ca suprapunându-și debutul peste conștientizarea de către liderii naziști a faptului că războiul din Est avea șanse serioase de Încheiere În Înfrângere) a părut, la un moment dat, a fi ultimul. Desigur că „mecanismul terorii” este mai dificil de analizat decât pare la prima vedere: Înființarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate fi contracarată prin redefinirea mentală a acțiunii, articolul primit de la un agent ar trebui să nu fie reprezentat ca un dar, ci ca o acțiune de vânzare, În cazul În care chiar se constată că este un asemenea demers. Conștientizarea procesului pe care autorul Îl numește „contrast de percepție” face posibilă evitarea achiziționării nedorite a unui bun scump, dar care, prin comparație cu prețul unui alt articol mult mai scump, Îl percepem ieftin. Robert B. Cialdini se oprește În al
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pentru tîrziu moderni, medii de iradiere a luminii divine, atunci atitudinea constructivă, implicată, activă față de aceste domenii nu poate contribui în mod direct la dialogul persoanei cu divinul. Poate contribui doar opoziția față de ele : răzvrătirea împotriva lumii acesteia (Nikolai Berdiaev), conștientizarea necesității implacabile care domnește în universul fizic și social (Simone Weil), ruperea persoanei de dimensiunea ei socială (Henry Corbin). Să fie opoziția față de lumea tîrziu modernă ultimul cuvînt al acestor gînditori? Să nu ofere modernitatea tîrzie nici un avantaj spiritual, nici o
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]