10,570 matches
-
Eminescu - Luceafărul interpretat de...” socotește pe drept cuvânt că „personajele” poemului sunt „voci" ale poetului, măștile „eului” liric, având În vedere faptul că Întregul poem este epico-liric. „Eul” poetic eminescian se proiectează În ipostaze lirice diverse, un răspuns autentic dat contradicției existențiale a autorului. Nu este prea mult spus, dacă se afirmă că poetul s-a proiectat sub cele două chipuri fundamentale prezente În poem, Hyperiongeniul, și Cătălin, reprezentând chipul teluric al bărbatului. Demiurgul exprimă aspirația spre impersonalitatea universală, iar chipul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
exagerare) și mari defecte puse exclusiv În slujba răului. Dorința lui de răzbunare e patologică. Setea de sânge nu poate fi controlată. G. Călinescu Îl caracterizează astfel: „Abstrăgând de la sensul literar, figura eroului e romantică, Lăpușneanul e genealoid, plin de contradicții, un monstru moral, aci superstițios, aci impiu (necredincios ), o dată delicat, altă dată crud, practic ca unul care ar fi studiat pe Machiavel și totodată fricos de damnare...un erou impenetrabil.”. Moțoc se distinge prin lașitate; doamna Ruxanda, prin bunătatea ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
anihilată de individualismul specific societății rurale unde relațiile feudale coexistă alături de cele capitaliste. Intelectualii sunt dezbinați și determină atitudini reprobabile din partea sătenilor. Surprinderea unor asemenea aspecte demonstrează talentul scriitorului, cunoașterea În profunzime a universului rural, frământat de o multitudine de contradicții sociale. Calitatea romanului constă În Îmbinarea elementelor narative: redarea unor tablouri de ansamblu; prezența elementelor folclorice; psihologia mulțimii; forța și bucuria petrecerii, specifică maselor și indivizilor. Analiza psihologică se dezvăluie ca o mare calitate a scriitorului. Structura psihică a personajelor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rostit așa cum știe el, din experiență proprie, ca de pildă Călin, dar În discuția cu feciorul său, se descoperă marea capacitate de a vedea dincolo de lucrurile obișnuite. Ilustrativ este În acest sens monologul interior pe seama dialogului cu Nicolae, pe tema contradicției, sat vechi - sat nou. Nici Nicolae nu-i poate ține piept Întro asemene discuție și nici cei din jurul lui nu pot Înțelege pe deplin profunzimea gândirii lui. În mediul rustic, familia are o funcție mai specială decât În alte medii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liber-schimbist” Însemnând cel care promoveaza libertatea comerțului, neamestecul 269 statului În treburile Întreprinzătorului capitalist, are pentru Cațavencu sensul de flexibil În concepții); structura este o inovație caragialiană. Încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: d. polisemia - „ne-am răcit Împreună”; e. contradicția În termeni: „După lupte seculare care au durat aproape 30 de ani, iată visul nostru Împlinit!”; f. asociații incompatibile ca sens: „Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”; „la douăsprezece trecute fix”; g. nonsensul: „Din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zițe... În sfârșit să trăiască!”; Expresii tautologice : „intrigi proaste”; a. repetiția obsedantă a unor cuvinte sau sintagme duce la ticuri verbale și evidențiază sărăcia de gândire și de vocabular: „Ai puțintică răbdare”; „neicusorule, puicusorule”; „curat-murdar, curat constituțional”; „dați-mi voie!” Contradicția (neconcordanța, nepotrivirea) stilurilor: Catavencu ține un discurs patriotard, Într-un stil oratoric În fața lui Pristanda, cu care, de altfel vorbise pănă atunci pe un ton familiar: „Nu brațul care lovește, voința care ordonă e de vină... și În sfarșit, cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumii își au obârșia undeva în spațiul septentrional"189. În cultura greacă, Nordul, cu aurorele boreale, apare ca un paradis terestru, mitologiile altaice îl consideră "buricul pământului", în timp ce vechii mexicani îl văd ca sursă a nenorocirilor. Nordul apare ca o contradicție, învăluit în mister, dar în același timp și o nesecată sursă de original. Finlanda este cea mai nordică țară a Europei, o parte importantă din teritoriul acesteia aflându-se dincolo de Cercul Polar. Andrei Pleșu vorbește despre faptul că ne lăsăm
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
combinată este cea prilejuită de două sau mai multe dintre motivele obișnuite de a fuma, ceea ce se întâmplă, de pildă, la recepții, petreceri, nunți, mese la restaurant. Toate acestea sunt exemple de împrejurări deopotrivă stresante și relaxante. Poate părea o contradicție, dar nu este. Orice tip de socializare, chiar între prieteni, poate fi stresantă, dar în același timp ai vrea să te distrezi și să fii complet relaxat. Există împrejurări în care toate cele patru motive sunt prezente concomitent. Condusul mașinii
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
se face că alți fumători se lasă prin propria lor voință, iar eu sunt nevoit să vin la dumneavoastră?". Și a continuat: „Cred că aș putea s-o fac eu însumi, cu condiția să pot fuma între timp!". Pare o contradicție, dar îl înțeleg perfect pe acel om. Credem că e foarte dificil să te lași de fumat. De ce anume avem nevoie când trebuie să facem ceva dificil? De micul nostru prieten. Prin urmare, a te lăsa de fumat e o
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
simplu individ. La fel ca ea, sunt celebru doar pentru că sistemul meu funcționează. Am devenit un soi de guru al lăsatului de fumat. Am demonstrat că se poate. Dar, la ce bun, dacă restul lumii adoptă încă proceduri în totală contradicție cu ceea ce dă rezultate? Ultima frază din această carte este exact cea din manuscrisul original: „Se simte o adiere de schimbare în societatea noastră. S-a format un bulgăre de zăpadă pe care sper că această carte îl va preface
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
la diminuarea interesului pentru subiectul discutat, îndemnarea la însușirea unor cuvinte noi și exersarea acestora în contextul conversației va declanșa dezinteresul copilului. Eliminarea întrebărilor care nu se referă strict la subiect, menținerea rigidă a conversației între anumite limite vine în contradicție cu cultivarea curiozității naturale a copilului, a dezvoltării creativității lui. Conversația scăpată de sub control este o comunicare neproductivă, în care nu se mai transmit mesaje, nu mai există codarea și decodarea informației, partenerii nu mai folosesc același cod comun, nu
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
interacțiunii dintre sine și profesie/muncă este și în cazul deficienților de auz progresivă și în relație cu stadiile de viață, dar capătă specificitate prin ritm și lentoare, ezitare, revenire, stabilizare greoaie sau nestabilizare. Opțiunea vocațională este puternic influențată de contradicția dintre alegerea vocațională individualizată și nivelul de dezvoltare cognitivă a adolescentului deficient de auz. Există un decalaj semnificativ între opțiunea vocațională conștientă și posibilitățile reale ale deficientului de auz. Intervin major factori externi, cum ar fi: așteptările familiei, prieteni, profesori
Pa?i c?tre succes ?n orientarea ?colar? ?i profesional? by Crina Boule, Liana Nedeianu, Aurelia St?nuic? , Florica Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84353_a_85678]
-
născut astfel sau au surzit de timpuriu, prezintă scoruri ridicate la psihotism, ceea ce determină reactivitatea agresivă și frustrare, și par a fi mult mai extravertite decât persoanele normale din punct de vedere organic. Acest ultim rezultat ar putea intra în contradicție cu faptul că deficientul de auz este perceput, în general, drept mai retras și mai introvertit. În ceea ce privește nevrozismul, respectiv instabilitatea emoțională, studiul nu a identificat diferențe semnificative între participanții deficienți de auz și persoanele fără această dizabilitate. Prin urmare, chiar dacă
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
a veniturilor sunt și mai marcate pentru o alocare regională. Investind în întreprinderile din regiunea noastră, riscăm inutil ca o catastrofă naturală, de exemplu, să ne devasteze casa făcând în același timp să ni se prăbușească economiile. Astfel, în totală contradicție cu obiceiurile de economisire, teoria financiară ne asigură că persoanele care ar trebui să fie cele mai puțin interesate de regiunea voastră sunt în mod clar oamenii care locuiesc acolo, înclusiv dumneavoastră! Dacă vreți să știți mai mult HUBERMAN G.
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
autorii constată că statutul de proprietar are un impact negativ asupra probabilității de a experimenta o perioadă de șomaj, asupra duratei acesteia și un impact pozitiv asupra nivelului de salariu anual (de ordinul a 5 000$ pe ană. În totală contradicție cu predicția lui Oswald, proprietarii par să fie mai redutabili pe piața muncii decât chiriașii. Alte studii microeconomice obțin rezultate comparabile. Autorii studiilor în cauză avansează ipoteza că de fapt proprietarii ar fi mai incitați decât chiriașii să găsească un
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
se îndreaptă către ,,centru" este realizată de Emil Stan în cartea Pedagogie postmodernă. Autorul subliniază ierarhia ,,înghețată" a statuturilor actorilor educaționali, indisponibilitatea profesorului de a-și abandona locul privilegiat, afirmându-se în continuare ca un centru și plasarea acestuia în contradicție flagrantă cu realitatea școlii: profesorii sunt moderni, în timp ce elevii sunt postmoderni. În acest caz, soluția este configurată de pedagogia postmodernă o pedagogie decentrată vizând marginalii care ,,nu înseamnă nici desființarea autorității și nici îndepărtarea profesorului devenit inutil, ci redefinirea autorității
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
transmit meticulozitate, sensibilitate excesivă, reactivitate sporită [Anexa 4 B, D, E]; • ramurile descendende: denotă oboseală, resemnare, rezistență slabă, nesiguranță, descurajare [Anexa 4 A, C]; • ramuri cu linii duble: impulsivitate, asprime, nerăbdare, inhibiție [Anexa 4 B]; • ramuri cu forme inverse: tensiune, contradicție [Anexa 4 H]; • liniile pe suprafața trunchiului care dau senzația de scoarță zgrunțuroasă, dură: semne de violență, încăpățânare, spirit critic, reactivitate [Anexa 4 D, E, H]; • formele stereotipe: neadaptare, nesiguranță, inexpresivitate [Anexa 4 C, H]; • trunchiul conturat cu linii difuze
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
capital și tranzacțiile financiare) ale acestor unități. 2. Politici și tendințe pe piața muncii O analiză a cerințelor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin comparație cu politicile existente pe piața muncii, ne oferă o imagine plină de contradicții: * salariu bun; * ocupații respectate; * buget național echilibrat; * taxe mici; * servicii de protecție a familiei; * păstrarea structurii tradiționale a familiei. Echilibrarea acestor obiective este posibilă într-o societate în care instituțiile și politicile guvernamentale acordă importanță educației, familiei, asigurărilor sociale, taxelor
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la noile situații ale provocării existențiale și la complexitatea variabilității istorice și interculturale. Este posibil ca depășirea acestor contradicții să se poată realiza prin cercetarea analitică a impactului socio-istoric pe care îl
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la noile situații ale provocării existențiale și la complexitatea variabilității istorice și interculturale. Este posibil ca depășirea acestor contradicții să se poată realiza prin cercetarea analitică a impactului socio-istoric pe care îl poate avea descrierea de suprafață a activităților pragmatice (a practicilor și modurilor de conștientizare) a indivizilor în anumite situații sociale 3. Fragmentarea și dezcentrarea noțiunii de cultură
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
extensiei modelului orașului care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost motorul avântului schimburilor sociale și al creșterii mobilității individuale (prin dezvoltarea rețelelor de drumuri și a telecomunicațiilor), Bourriaud accentuează ideea promovării unei arte experimentale a relaționării în contradicție cu ideea delimitării statutului social în funcție de puterea de achiziționare a unei opere de artă percepută ca lux. Creșterea gradului de urbanizare și civilizare a avut drept consecință o intensificare a producției practicii artistice de a crea legături pe baza intersubiectivității
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și practicile colective ale culturii timpului liber au influențat o abordare relațională a expoziției. Criticile care au fost aduse practicilor artistice relaționale au avut în vedere restricționarea lor la spațiul galeriilor și al centrelor de artă ceea ce ar intra în contradicție cu ideea de sociabilitate generalizată și nu ar permite conflictul social și disputa, care ar trebui să reflecte în mod real diferențele și divergențele specifice spațiului public, deoarece ar crea, în schimb, forme iluzorii și elitiste de sociabilitate prin limitarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva unei critici sociale, câtă vreme vizează critica lucrărilor de artă ca teoreme și fapte. În cartea sa de diagnostic cu privire la stare actuală a criticii de artă, James Elkins pune în discuție contradicțiile cu care se confruntă aceasta, pe de o parte situându-se într-o criză globală, prin dizolvarea sa în fundalul criticii culturale, iar pe de altă parte cunoscând o extindere fără precedent, cu sprijinul pieții de carte și alte tipărituri
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
reprezentanții importanți ai criticii instituționale. Într-unul din interviurile recente realizat de profesorul Jesús Carrillo de la Universidad Autónoma din Madrid și apărut într-o publicație a Muzeului de Artă Contemporană din Barcelona 144, la întrebarea dacă s-ar putea depăși contradicțiile apărute în relația de subordonare a practicilor artistice față de instituțiile de artă, Haacke pleacă de la constatarea că, de-a lungul istoriei, producția artefactelor și a artei s-a aflat mai mult sau mai puțin în legătură cu "instituțiile" timpului lor, multe dintre
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
prin întrebuințarea rațiunii doar în situații considerate apolitice, respectiv în deliberarea problemelor abstracte, fără a critica autoritatea, Steyerl afirmă că activitatea critică ar fi trebuit să producă genul de subiect care să întrebuințeze rațiunea în circumstanțe publice, nu private, în contradicție cu înțelesul emancipării pe care o propune Kant pe baza acceptării faptului că autoritatea nu ar trebui să fie chestionată. Critica devine, însă, o instituție care funcționează ca un instrument de guvernare și de rezistență, respectiv ca instrument al subiectificării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]