9,371 matches
-
articulat. 95 97 Manifestări de apropiere - Manifestări de limbaj al trupului care reduc distanța fizică și psihologică dintre oameni, cresc disponibilitatea pentru comunicare și exprimă căldură și apropiere. Palma deschisă - Gest universal de pace și de salut. Pictograme - Gesturi care conturează o formă sau un obiect în aer. Policronic - Culturi în care oamenii programează mai multe activități în același timp, care ar putea să nu aibă un moment precis de începere, și lasă evenimentele să se desfășoare de la sine. Poziția „fustei-fantomă
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
diferite niveluri, care se suprapun cel puțin În parte, „o mișcare generală pare a Împinge individul Înspre privilegierea grupurilor ș...ț celor mai apropiate În detrimentul solidarității cu altele mai Îndepărtate sau mai difuze: În vreme ce identitatea națională pare din ce În ce mai dificil de conturat, iar cea europeană are dificultăți În a se instaura, identitățile locale cunosc o renaștere spectaculoasă” (Jean Chevallier, citat de Lipiansky, 1998b, p. 147). Asemenea relații relevă și provoacă astfel diferite procese, pozitive și negative, de schimbare culturală ă așadar, cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pătrunde adânc și observațiile rămân superficiale, prea multe elemente neputând fi sesizate imediat. Însă multe informații bogate În sensuri (despre fapte sociale) au fost culese, puse laolaltă și apoi comentate cu un „etnocentrism” aproape permanent. Încetul cu Încetul, s-a conturat un puzzle alcătuit din ecouri Îndepărtate despre populațiile Întâlnite, fie că este vorba despre descrieri realizate de parizieni ori de provinciali care „descopereau” Franța sau despre traduceri ale relatărilor unor călători europeni aflați pe „pământ străin”, cuprinși de curiozitate, devorând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spațiu privilegiat pentru funcționarea democrației. Ar trebui Însă, din acest motiv, să considerăm că nivelul transnațional este doar un obstacol În calea suveranității populare? Apărarea drepturilor omului nu justifică oare o anumită supranaționalitate, cum este, de exemplu, cea care se conturează În spațiul european? Trebuie să ținem minte faptul că Între cetățenie și națiune există nu o legătură logică, ci una istorică. Într-adevăr, naționalismele secolului al XIX-lea au fost cele care au vrut sa pună semnul de egalitate Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin ratificarea celui de-al 14-lea amendament) și, mai clar, Începând cu 1925, când Curtea Supremă a Început să descopere importanța acestui amendament (Toinet, 1993, p. 117). Și totuși, o dată cu deciziile luate de Curtea Supremă, a Început să se contureze o altă evoluție a lucrurilor. În opinia lui Henry Monagham, de pe la mijlocul anilor ’60, cel mai bun apărător al drepturilor omului nu mai este judecătorul american, ci legislatorul. În sens invers, puțin mai târziu, francezii au acordat o importanță sporită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rătăcească. Problemele Analiza etimologică ce a servit drept punct de plecare pentru această expunere este departe de a fi una gratuită. Ea permite o mai bună abordare a problemelor sociale și politice care au apărut de Îndată ce au Început să se contureze conflicte Între „aleși” și „poporul” mai mult sau mai puțin ascultător pe care cei dintâi Încercau să-l conducă, dar și Între membrii clerului, atunci când se ivea vreun dezacord profund referitor la idealul ce trebuia urmărit. Mai mult, dacă clerul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să facă parte dintr-o minoritate: ne gândim În special la persoanele, de pildă, născute surde sau la comunitățile homosexuale. Excluderea menționată aici Îi privește inclusiv pe membrii unor comunități perfect vizibile, cum sunt persoanele cu handicap. Tot aici se conturează și problema, niciodată complet rezolvată, a Întinderii semantice a adjectivelor „etnic” sau „cultural” („religios” și „lingvistic” fiind de obicei ă deși nu chiar Întotdeauna ă mai ușor de circumscris). În al doilea rând, referința la cetățenie (sau la „naționalitatea” unui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
seama de faptul că acestea din urmă nu sunt vinovate pentru situația lor minoritară (Van Parijs, 2001). Trecerea În revistă propusă de acest articol arată că minoritățile și drepturile lor sunt teme Încă puternic contestate. Chiar dacă, la nivel internațional, se conturează un consens cu privire la legitimitatea acestora Într-o societate ce se dorește democratică și liberală, arbitrajele necesare, precum și posibila concurență Între comunități continuă să ridice probleme dificile, cum este cea a drepturilor „autohtonilor” În raport cu grupurile provenite din imigrație sau din diaspora
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și ideile circulă mai puțin rapid decât capitalurile și informațiile, națiunile păstrându-și În mare parte nativii În sânul lor. Statele Își păstrează de asemenea principiile fondatoare: capacitatea de a percepe impozite și de a purta războaie (Tilly, 1975). Se conturează Însă și câteva tendințe. Globalizarea culturală este alcătuită dintr-o engleză universală de bază și dintr-o infinitate de dialecte. Particularismele oficiale sunt Împărțite Între state de dimensiune foarte variabilă. Această situație este propice unei succesiuni de momente globaliste, alternând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Marea noutate În domeniu pare să fie că existența Însăși a rasismului, În cercetările de specialitate, a devenit problematică: ne punem, pentru prima oară, În mod serios Întrebarea dacă nu cumva fenomenul dispare. În fața pesimismului teoreticienilor „rasismului simbolic” s-a conturat așadar o reacție contrară, pe care unii comentatori au atribuit-o „noilor optimiști” (Schuman et alii, 1997, p. 296 și urm.). Încă din 1978, Lipset și Schneider susțin că „individualismul” constituie un ansamblu de valori puternice și autentice, care motivează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și recunoașterea morală, care-i conferă subiectului siguranța capacității sale de discernământ moral. Cea de-a treia, recunoașterea socială, adică recunoașterea valorii pe care o are contribuția unei persoane pentru o comunitate concretă, implică solidaritatea sau loialitatea. Aceste trei dimensiuni conturează o etică ce conferă exigenței de justiție un conținut care depășește sensul tradițional al ideii de dreptate. Într-adevăr, nu mai trebuie doar să fim atenți la o distribuire echitabilă a bogățiilor, ci să și recunoaștem, cu ajutorul instituțiilor, identitatea grupurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de 210 națiuni fără stat care Încearcă să obțină recunoașterea după Războiul Rece (Minahan, 1996). Mondializării schimburilor și relațiilor pare să-i corespundă o fragmentare a identităților politice (Castells, 1999), care este Întotdeauna susceptibilă de a duce la separatism. Se conturează totuși o cale de mijloc Între menținerea statu quo-ului specific ordinii politice westphaliene, bazată pe intangibilitatea frontierelor și pe negarea națiunilor fără stat, și vicisitudinile fragmentării pe care o presupune realizarea deplină a aspirațiilor separatiste. Aceasta trebuie căutată În recunoașterea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
referitoare la actul de evaluare (in)corectă a conținuturilor transmise între locutori. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i, prin folosirea unui anumit canal de transmisie se pot contura diferențele lingvistice dintre aspectul oral și cel scris al limbii, diferențe care marchează parcursul manifestărilor efective ale celorlalți factori implicați în activitatea conversațională. V. funcții ale limbii, oralitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. CC CAPITALIZARE. Cunoașterile acumulate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
forma unor caracterizări diferite (afirmare, negare, îndoială, siguranță, respingere, enervare etc.) și care pot să modifice parametrii comunicării intersubiective. Pe de altă parte, ea a fost percepută ca sistem de semne, însă cercetările în acest sens nu au reușit să contureze și să structureze un sistem bine închegat de gesturi care să se fundamenteze pe existența unui limbaj gestual autonom sau pe texte gestuale de sine stătătoare. Segmentarea gestuală din planul expresiei, axată pe lipsa de unitate gestuală din dimensiunea sintagmatică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
alături de informațiile enciclopedice și de informațiile lexicale, formează universul cognitiv al unei persoane. Conform pragmaticianului John Austin, relația de implicare care există între o afirmație dată și una sau mai multe alte afirmații nu este uniformă, ci îmbracă trei forme, conturate în principal prin prisma relațiilor întreținute de negările afirmațiilor respective: I) O afirmație poate implica una sau mai multe alte afirmații: (1) implică (2): (1) Toți oamenii roșesc. (2) Unii oameni roșesc. Dacă o afirmație (1) implică afirmația (2), atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
analogie. Succesiunea de secvențe temă-remă generează diverse tipuri de progresii semantice (lineară simplă, cu temă constantă, cu teme derivate, dezvoltarea unei reme divizate). Noțiunea de "progresie tematică" a fost introdusă în teoria textului de Vilem Mathesius, în 1929, cînd a conturat "perspectiva funcțională a frazei", în corelație cu dinamica frazei. În acest context, progresia tematică ține de situațiile în care răspunsul la întrebarea în legătură cu ceea ce se spune în discurs nu este clar, deoarece stabilirea relațiilor referențiale sau anaforice nu conduce la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cândva, ușor paranoic, ușor atins de teoria conspirației, de ce dosariada, care între timp pare că și-a dat obștescul sfârșit, a început în trombă cu deconspirarea unor jurnaliști. Răspunsul, pe care atunci doar îl sugeram, pare a fi mai clar conturat acum. Și chiar dacă el are aceeași coloratură de teorie a conspirației, nu pot să nu observ că demonizarea unor jurnaliști (față de cititori, dar și - sau mai ales și - în fața colegilor de breaslă) i-a folosit din plin președintelui Băsescu. Atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Bă, da’ ce nesimțiți sunteți!“. Probabil mecanismele acestei stări în care se află acum presa românească vor ajunge să fie studiate, peste mulți ani, în școlile de jurnalism. Până atunci însă să observăm că, pentru prima dată de la revoluție, se conturează în România o situație destul de îngrijorătoare: în timp ce un partid, PD-ul, pare a se gonfla constant, după viitoarele alegeri e posibil să avem cea mai slabă opoziție politică de după 1992. Dacă însă în perioada 1990-1992 aveam o opoziție slabă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
munca susținută, dublate de seriozitate și eficiență sunt soluția pentru atingerea unui nivel de trai bun în țara lor. Succesul acestei generații va fi succesul României“. Până la succesul României și chiar până la succesul generației lui Adomniței, să vedem cum se conturează succesul lui Adomniței însuși. Ideea strălucită pe care ministrul vrea s-o pună cu orice preț în practică este desființarea examenelor de admitere la liceu. Elevilor nu li se vor mai testa cunoștințele de către o aceeași comisie de examinare. Vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
astre; ele se desfășoară potrivit planului lui Dumnezeu 33. În acest plan Israel joacă rolul central, pentru că Mesia va coborî în istorie pentru a salva poporul lui Israel și a întemeia împărăția veșnică. Dacă destinul colectiv în eshaton este bine conturat, nu același lucru se poate spune despre sufletul evreului după moarte. Să ne amintim că secta saducheilor nici măcar nu credea în viața de apoi. Nici măcar profeții nu aveau o concepție clară asupra nemuririi. Așa se explică de ce evreii nu au
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
o nuanță critică. Tragedia evreilor, afirmă Joacchino, este că ei "au refuzat să se schimbe odată cu timpurile". Dar oare creștinii s-ar schimba dacă, chiar astăzi, ar reveni Mesia? Odată cu Renașterea și creșterea încrederii în facultățile naturale ale omului, se conturează și proiectul unui paradis terestru, mai ales în lucrarea De Monarchia a lui Dante Alighieri. Omenirea este, după Dante, o corporație (universitas, civitas). Ea poate fi condusă de un monarh, care, întrucât posedă totul, nu are nevoie de nimic. Monarhia
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
peripancreatită și senzația de fluctuanță pe toată lungimea glandei. S-a practicat puncția pancreasului. După aspirație, seringa a adus un lichid luș, în cantitate mare (s-au aspirat, fără dificultate, 30 ml de secreție lușă). Diagnosticul a început să se contureze: tumora părea cu caracter benign, a papilei Wirsungiene, stenozantă, cu hidropancreatoză secundară. Clinic, căile biliare extrahepatice, inclusiv vezicula biliară, se prezentau fără modificări patologice. A fost practicată colangiografia, prin puncția coledocului, supraduodenal. Rezultatul a arătat căile biliare extrahepatice normale morfologic
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
o împletire între ele prin oprirea dezvoltării începute și intercalarea unei noi mișcări. (Propp, 1970:94; ed.rom.) Nu voi insista asupra modului în care Propp aplică această morfologie basmelor din corpusul său, întrucît scopul meu principal este de a contura ceea ce el înțelege prin „funcție”, „rol” și „mișcare”, pentru a putea identifica elemente similare în alte povești. Iar faptul uimitor este că narațiuni destul de îndepărtate de basmul rusesc se pretează ușor la o analiză proppiană. Pentru a lua un exemplu
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
interior. În primul caz, sînt relatate doar fenomenele externe observabile din punct de vedere vizual; în cel de-al doilea caz, sînt povestite evenimentele corelate cu trăirile, gîndurile și reacțiile unuia sau ale mai multor personaje, ale căror portrete se conturează în interiorul narațiunii. În Ulise, Molly Bloom joacă rol de focalizator intern și focalizat din interior, în timp ce la Hemingway ceea ce este focalizat este de obicei observabil din exterior. De-a lungul romanului, focalizarea se poate fixa pe un singur focalizator, ca
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ș.a.m.d. În aceste cazuri funcționează o relație de tip sinecdotic sau metonimic, în cadrul căreia produsul este prezentat ca o parte inerentă (oricît de mică) a unui stil de viață șic și elegant pe care reclama, de regulă, îl conturează. (Sinecdoca sau metonimia este utilizarea retorică a unei expresii care se referă la o parte dintr-un întreg, sau se conectează la acesta cînd se urmărește asocierea cu întregul; de exemplu, vă puteți referi la mașina dumneavoastră în mod sinecdotic
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]