11,041 matches
-
cu majoritatea absolută a voturilor. ... (6) În termen de două zile de la data adoptării sale, hotărârea adunării generale a acționarilor se depune la registrul comerțului și se publică într-un cotidian național de larga difuzare și, după caz, într-un cotidian internațional, precum și prin mijloace electronice. ... ----------- Art. 32^9 a fost introdus de pct. 43 al art. 1, Titlul I din LEGEA nr. 99 din 26 mai 1999 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 27 mai 1999. Articolul 32^10
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 88 din 23 decembrie 1997 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117600_a_118929]
-
precum și era conflictelor globale, viitorul fiind crearea unei piețe comune a politicii mondiale care va diminua probabilitatea războaielor generalizate. Fukuyama consideră că principala preocupare în viitor nu vor fi războaiele sau confruntările ideologice, ci soluționarea problemelor economice, ecologice și tehnologice cotidiene de altfel, o realitate extrem de plictisitoare. Prăbușirea ordinii bipolare nu a produs efecte similare și asupra viziunii altor cercetători, care s-au concentrat mai degrabă asupra pericolelor decât a oportunităților pe care le oferă această perioadă, au preferat să accentueze
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
și Elvira Enea la desen. La orele lor n-aveai cum să nu înveți, să nu rămâi cu ceva, să nu simți că trebuie să știi și, până la urmă, chiar că știi ceva. Orașul lui Bacovia avea teatru, filarmonică, un cotidian, un cenaclu literar. Vorba de undă verde, „Ai stofă!”, a profesorului Leahu, care îmi văzuse versurile, mi s-a părut venită din cer. Aveam 17 ani când, la îndemnul și cu sprijinul său, am citit în cenaclul regional „N. Bălcescu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
talentele autentice și autonomia esteticului. Au fost invitați scriitori de prestigiu din țară, au avut loc schimburi de idei cu alte cenacluri, s-au publicat primele plachete colective, s-a editat revista „Jurnalul literar” (la început ca pagină organizată în cotidianul regional, apoi ca publicație autonomă, în 4 ori 8 pagini), s-a lansat recitalul liric „Poetul în Cetate”. În alți trei ani, cenaclul s-a extins la profilul literarartistic. Aceste trepte pregătitoare au făcut posibile inaugurarea, în 1969, a unui
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Istorie și Artă Bacău), care s-a transformat apoi în plăcere. Studiul integral a apărut în Carpica/1978. Datorită generozității domnului Constantin Călin, atunci redactor-șef al Ateneului, am ucenicit în perioada următoare, publicând recenzii în revistă și cronici în cotidianul local la care lucrai în acei ani. Romanul Lumea în două zile (1975) al lui George Bălăiță a fost prima piatră de încercare majoră în tentativa mea de a convinge în ipostaza de critic: Ateneu/decembrie 1979, Carpica/1979, România
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în consecință, întârziat, volumul „Solstițiul” apărând în 1993, la Editura Plumb, care a primit, după cum se știe, premiul de debut al Asociației Scriitorilor din Iași, în anul următor ieșind și a doua carte de poeme, „Meridele”, care a primit premiul cotidianului „Deșteptarea”, pe vremea când era director Cornel Galben și redactor-șef Ioan Enache, prietenii mei foarte apropiați. Din punct de vedere editorial, totul s-a oprit aici, dar lucrul, scrierea poemelor a continuat, în momentul de față putând să-mi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ian., 1996 51 Pentru suflet și minte - Triada plasticii - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 1 feb., 1996 52 În arta plastică, talentul e doar începutul... - Maria Condur, 21 feb., 1996, p. 4 53 Eminescu - sursa de inspirație în arta plastică - Brăduț Florescu, „Cotidianul”, 15 ian., 1996 54 Pentru suflet și minte - harul artistic - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 7-13 iunie, 1996, p.4 55 Carnet plastic - simfonii plastice în saloanele Muzeului Literaturii Române, București - M. Augustin, „Dreptatea”, mai 1996, p. 12 56 Aniversarea celor 55
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
gravitația, închizâ nd înăuntrul pereților răcoarea necesară învechirii vinului. Multă lume a auzit de vinul de Cotnari, dar puțini cunosc faptul că, de-a lungul secolelor, această licoare, asociată de multe ori cu divinitatea, a inspirat un adevărat curent arhitectonic. Cotidianul BUN- ZIUA IAȘI a prezentat în premieră, detalii, imagini cu unele din pivnițele străvechi care păstrează de-a lungul secolelor ʺtezaurul nostru inestimabil care ne -a însoțit în istorie și ne-a legat de alte popoareʺ, după cum spunea academicianul Valeriu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în perioada 1979-1989 să fie directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandriʺ din capitala Moldovei. A mai îndeplinit, printre altele, și funcția de secretar al Asociației Scriitorilor din Iași. După 1990 a colaborat la publicațiile bucureștene ʺRomânulʺ și ʺCronica Românăʺ, a condus cotidianul ieșean „Realitateaʺ și a revenit în manageriatul cultural, fiind directorul Teatrului „Luceafărulʺ din Iași. Ca tot ieșeanul patriot și preamăritor de slavă strămoșească, îi dăruiește acad.Valeriu D. Cotea, pentru lucrarea sa din „Podgoria Cotnari”, un fragment de amintiri semnificative
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a scris memoriile ulterior, și ele sunt mai mult decât memorii din închisoare. Aflat în detenție pentru că nu și a pârât prietenii la securitate, se botează creștin ortodox, iar după eliberare se călugărește. Jurnalul Fericirii este un amestec de amintire, cotidian, confesiune, hermeneutică, umor, tragedie, istorie, universalitate, metafizică, fiziologie, citate, atmosferă de închisoare. Dar ce vrem să subliniem la omul de mare cultură Steinhardt este faptul că aflat în condiții d e detenț ie, de mizerie dusă la extrem, de încătușare
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Design-ul exterior și interior al clădirilor impresionează prin bun gust, simt estetic rafinat, armonie și frumusețe sau creează impresii dezagreabile din cauza prostului gust. Înfrumusețarea vieții cotidiene aduce un plus de confort material și spiritual existenței marcate de stres. „Dacă cotidianul ți se pare sărac, scrie R.M. Rilke unui prieten mai tânăr, nu-l acuză pe el. Acuză-te pe tine și spuneți că nu ești suficient poet pentru a evocă bogățiile lui. Căci pentru creator nu există indigentă și nici un
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
tip de evaluare va fi abordat în paginile următoare, în contextul tripticului predare-învățare evaluare, specific procesului didactic în general, cu concretizări din cel de educație fizică și sport. Eficiența activităților de predare-învățare se raportează la rezultatele și performanțele concrete, realizate cotidian de elevi/sportivi și se evaluează în vederea adoptării unor decizii și măsuri adecvate ameliorării și optimizării continue a respectivelor procese. 2.3.1. Componentele evaluării Evaluarea este o interogație permanentă și fundamentală cu privire la valoarea rezultatelor unei activități, la calitatea și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ideilor” (Ion Lotreanu). Congenera acestui vast câmp teoretic, literatura lui Mircea Eliade își aprofundează temele și structurile pe masura dezvoltării excepționale a operei savantului, asumându-și progresiv, în romane și îndeosebi în nuvele, funcția revelării mitului, a existenței mitice în cotidianul desacralizat, a acelor istorii sacre originare, uitate, ce irump însă în chip neprevăzut în real, tulburându-i planurile, generatoare de timp și de spațiu fantastic. Pentru Mircea Eliade, mitul este viu (mythe vivant), traiește, pentru inițiați, și astăzi, într-o
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
uităm să ne gândim la problemele noastre, la noi înșine; aici, greșesc cei care preferă să joace un joc pe computer. Am putea asemăna efectul jocurilor pe computer în exces cu efectul dependenței de droguri, aceeași cauză, eliberarea din ghearele cotidianului pentru câteva momente datorată dorinței de a uita de probleme, și același efect, transpunerea într-o lume fantastică, rodul imaginației și, într-adevăr, obținerea rezultatului dorit... amânarea problemei. Ideal ar fi să ne dorim direct rezolvarea problemei și nu să
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Pseudojurnal. Corespondență, acte, confesiuni, Editura Minerva, București, 1978, p. IX footnote> În această scrisoare se găsește toată substanța nuvelei Conversații cu o moartă, la care Holban mai face referire și în alte epistole. Scriitorul are capacitate de a extrage din cotidian valențele esențiale într-o manieră confesivă care se recunoaște și în articolul gazetăresc, în însemnarea de călătorie și chiar în comentariul critic. În înfățișarea evenimentelor epice și descrierea cadrului, autorul adoptă de multe ori o perspectivă reportericească. Fragmentele din Viața
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fi pusă pe seama avansului tehnic. Nuvela Halucinații nu ar fi decât o variantă reciclată a elegiei. „Când nu <<literaturizează>>, eroul apelează la muzică (marea pasiune a lui Holban) care, dacă uneori reprezintă o consolare, un <<paradis artificial>> facilitând evadarea din cotidian, alteori nu face decât să accentueze dezechilibrul interior, sau se grefează pe niște situații-limită, constituindu-se într-un fel de <<fond sonor >> ce subliniază - sau reactualizează în memoria personajului - tragismul unor evenimente: Missa lui Bach se asociază infidelității Irinei, andantele
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Okin, Carole Pateman, Anne Phillips, Harriet Taylor, Mary Wollstonecraft, Iris Maryon Young. Aceste texte reprezintă o selecție de articole și interviuri care au fost publicate în revistele: AnaLize, 22, Observator cultural, Dilema, Sfera politicii, Capitala, Contrapunct, Info Kappa și în cotidianul Curentul. Ele sunt republicate în acest volum cu permisiunea binevoitoare a redactorilor șefi ai acestora. Mulțumesc Maricicăi Mănăilă pentru transcrierile textelor mai vechi. Micile modificări pe care le-am operat în acest volum vizează eliminarea unor repetiții. Cuprins: În loc de preambul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
răspunderea morală pentru căile pe care o iau ei? Revista 22, nr. 34, 5 Septembrie, 2000 Mulțumesc părintelui Marchis pentru cuvintele de mângâiere transmise mamei mele și mie după apariția acestui articol. Gâlceava danciachirilor cu demnitatea spirituală a femeilor În cotidianul Ziua din 13 octombrie a.c. (2005) am citit articolul Mirunei Munteanu: „Editorial feminist, frigid și ateu”, în replică la articolul lui Dan Ciachir: „Frigiditate și ateism”, etichetele lui pentru feminism, publicat cu o zi în urmă în același cotidian. Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
În cotidianul Ziua din 13 octombrie a.c. (2005) am citit articolul Mirunei Munteanu: „Editorial feminist, frigid și ateu”, în replică la articolul lui Dan Ciachir: „Frigiditate și ateism”, etichetele lui pentru feminism, publicat cu o zi în urmă în același cotidian. Am zâmbit fiecărei fraze: iată o femeie tânără, superbă și liberă. Miruna Munteanu este femeie liberă la minte, nu „liberă la mare”, potrivit prototipului de libertate tolerată femeilor pe toate canalele mediatice: adică disponibilitatea către sex, „zi de zi, ceas
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și celălalt ar fi fost educați să nu facă greșeli majore de etică politică și de etică jurnalistică. Învățau măcar să nu calce în străchini în raport cu valorile contemporane ale democrației. Dar, așa cum corect îmi replica un jurnalist important al unui mare cotidian, în România se vinde mult mai bine amatorismul decât profesionalismul. Or, cultura civică și cea politică au și ele experții lor. Altminteri, le practicăm cu toții într-un stil pur lăutăresc. Să reluăm acum dialogul punctual între realizator și unul dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu Vartan Arachelian, transmisă de TVR după câteva săptămâni de la mineriadă, lucru probat printr-un document din 22 august 1990, scăpat din greșeală printre cele dinainte de 1989, care se află în arhiva CNSAS și a fost publicat anul trecut în Cotidianul. Această delațiune postdecembristă nu m-a surprins, deoarece, de când am văzut casetele cu procesul și execuția Ceaușeștilor, am înțeles că pe capul dictatorului a fost făcut pactul cu securitatea și că asta va face ca ea să fie în continuare
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
cultural de la Paris. Fiindcă asta ar fi dovedit, cu adevărat, că s-a schimbat ceva în România și ar fi folosit întregii țări. În ceea ce o privește pe Grete Tartler, în ciuda nedumeririi produse de legenda ei publicată luni în suplimentul Cotidianului (menită să acrediteze ideea că toți ne plângem de putere, dar toți ne închinăm la Marea Poartă - care tot a Kremlinului este), voi recunoaște întotdeauna deschis că pregătirea sa multilaterală o recomandă cu prisosință pentru postul recent ocupat. Deși, puțină
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
rol, iar faptul că s-a născut mai târziu nu constituie neapărat un merit sau o garanție. Noroc că i-a luat-o înainte concurența, iar documentul a fost publicat (tot fără consimțământul meu, cum ar fi fost legal) în Cotidianul. Diferența a stat în faptul că sentimentele mele față de acest ziar (unde am semnat articolul de fond o dată pe săptămână de-a lungul a doi ani) erau altele, iar ziarista de investigație care l-a comentat a fost mai aproape de
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Astfel, putem să vorbim despre fenomenul disonanței sociale la români, ca despre un fenomen psihosocial generalizat, care - în opinia noastră - reprezintă un semn clar al patologiei sociale, al conflictului și lipsei de colaborare și de solidaritate, atât de prezente în cotidianul românesc natural"1234. Înstrăinarea ca fenomen social este unul dintre elementele de bază care-i determină pe români să se declare nemulțumiți de direcția în care merg lucrurile. Îndrăznim să spunem că fenomenul nu este nou, ci are rădăcini adânci
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mod efectiv de realizarea și redactarea lui. Chiar dacă nu-și asuma în mod explicit statutul unui ziar de partid, Românul avea să joace pentru mult timp rolul de principal canal de comunicare politică al liberalilor radicali. Mesajele transmise de acest cotidian trebuie interpretate din această perspectivă, iar unul din momentele în care se transformase într-un adevărat vector de opinie era tocmai cel de după 1866. Necunoscând însă numărul real de cititori, nu putem trage concluzii despre impactul articolelor publicate. Imediat după
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]