7,081 matches
-
lor că ești discriminat, deși nimeni nu-ți spune nimic” (emigrant, 28 ani). În cele mai multe cazuri, decizia de a emigra definitiv este luată după o perioadă mai îndelungată de ședere în străinătate: „Întâi a venit soțul pentru că nu ne mai descurcam cu banii deși muncea în România la un patron. Până acum 4 luni nu am vrut să rămânen. Până acum ne-am gândit doar cum să trimitem mai mulți bani pentru copii. Acum au venit copiii aici. Am zis să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
docil și adeziv, precum și teama de separare. Dependentul are autoreprezentări negative în plan cognitiv, pe teme de ineficiență și inferioritate în raport cu cei din jur. Este dominat de preocupări ilogice și ruminații legate de teama de a fi lăsat să se descurce singur însoțită de convingerea că este incapabil să o facă. Este evidentă incapacitatea de decizie sau elaborarea unor planuri de viață, pentru inițierea cărora transferă întotdeauna responsabilitatea asupra celor din jur. În plan afectiv, domină anxietatea socială și de performanță
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
inițiative personale, această structură personologică poate să se impună în profesii și colective medicale și de cercetare. Stilul dependent se accentuează cu vârsta, iar la cei cu realizări, la vârsta a III-a. Concepția despre sine „Sunt incapabil să mă descurc singur!”. Concepția despre lume: „Cei din jur mă ignoră și se feresc de mine!”. Trăsăturile de tip dependent se dezvoltă pe terenul vicierii atașamentului, în sensul dificultăților de separare atât față de figurile parentale, cât și față de imaginile internalizate ale acestora
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1994Ă indicând că răspunsul redus la stimulii fobogeni e o variantă extremă a normalității. Se cere menționat totuși că, în anumite împrejurări, lipsa disponibilității pentru frică poate fi adaptativă. Astfel, cei cu o astfel de caracteristică de multe ori se descurcă foarte bine în luptă. Agresivitatea crescută este și ea considerată un factor fundamentat biologic, la fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie susțin agresivitatea, care este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la Îndoială necesitatea elaborării unei strategii. Ei tind să aibă mai multă Încredere În comoditatea principiului „vânzând și făcând, pe loc” decât În forța unei strategii pe termen mediu sau lung. Desigur, această atitudine va caracteriza Întotdeauna indivizii care „se descurcă” și nu pe cei implicați În afaceri de anvergură. Stilul de moment poate Înregistra un succes relativ numai În cazul unei mici afaceri În dezvoltare Într-un sistem concurențial fragmentat; totuși, aplicarea lui În managementul oricărei firme de dimensiuni mari
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Se asigură că firma Îl informează corect și la timp; nu vrea să fie acuzat de indiferență, de aceea Își antrenează colaboratorii să nu vină la el pentru luarea deciziilor. Când acesta Întrezărește o problemă În care firma nu se descurcă, găsește o cale de a-și transmite ordinele, de obicei prin Întrebări perceptibile. 3. A treia calitate a unui bun manager este jocul de-a puterea. Managerul de succes este sensibil la structura puterii din cadrul firmei. El știe că un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
coleg de universitate al lui Guthrie, a vizitat țara de origine, Norvegia, după foarte mulți ani. Venită în SUA la o vârstă mică, nu mai vorbise norvegiana vreme îndelungată și era convinsă că uitase limba maternă, întrucât nu se mai descurca deloc cu ea. Revenită în Norvegia pentru a-și înmormânta bunica, s-a pomenit vorbind perfect cu rudele în limba copilăriei. Era însă chiar „limba copilăriei”: stârnea ilaritate și amuzament printre prieteni, întrucât vorbea tocmai ca o fetiță de 5-6
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
anii ’50-’60 ai secolului XX. Lumea - a științei, a comunicațiilor, a relațiilor sociale - se schimba în asemenea măsură, încât cunoștințele acumulate din trecut nu mai păreau suficiente. Observația sa este astăzi la fel de justă. Medicul nu mai poate să se descurce cu corpusul de cunoștințe ale științei sale. Încrederea, instinctul său primar sunt utilizate în procesul prin care noi cunoștințe sunt obținute - sesiza cu sagacitate Rogers. Conform unei asemenea mode, dacă societatea este capabilă să întâmpine provocările unei lumi care se
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cunoștințe sunt obținute - sesiza cu sagacitate Rogers. Conform unei asemenea mode, dacă societatea este capabilă să întâmpine provocările unei lumi care se schimbă din ce în ce mai repede (more and more rapidly changing world) - dacă civilizația va putea supraviețui -, omenirea trebuie să se descurce din ce în ce mai mult să trăiască într-o manieră adaptată schimbării. Publicul, la fel ca medicul, va trebui să-și pună încrederea în procesul care va ridica noi probleme (the process by which new problems are met), și nu în răspunsurile la
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
consideră o resursă. Se face disponibil ca un consilier, dascăl, sfătuitor, o persoană cu experiență în domeniu. Își dorește să fie util fiecărui elev, dar și grupului, în modurile care li se pot părea semnificative și atât timp cât el se poate descurca astfel. f) Răspunzând cererilor clasei, facilitatorul trebuie să accepte atât forma intelectuală, cât și atitudinile afective, încercând să acorde fiecărui aspect gradul aproximativ de importanță, corespunzător fiecărui individ sau grupului. Atât timp cât el poate fi deschis acestor acțiuni, acceptă raționalizări și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a legitimității a ceea ce s-a întâmplat mai degrabă decât un control în prealabil a ceea ce se va întâmpla. Adică o disciplină fenomenologică și hermeneutică. Această linie a gândirii era confirmată de clienți (care se simțeau încrezători că se vor descurca într-o situație adecvată, de înțeles și sănătoasă), dar care nu poate prezice în avans comportamentul lor. Era confirmată, de asemenea, de experiența terapeuților situația în care se formează o relație în care ei sunt siguri că persoana se va
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și este transformat într-un simplu semn. Animalul este mutat din ordinea sa firească, din regnul său natural sau, mai bine spus, acest regn, universul întreg este conceput ca un nesfârșit vertij de semne în care omul trebuie să se descurce cu ajutorul textelor sfinte. Pentru Origen, de pildă, animalele nu sunt decât instrumente alegorice. Referindu-se la pasajele din Geneză privitoare la crearea animalelor, el interpretează astfel: Cred că, dacă mintea noastră a fost luminată de către singurul nostru soare, Hristos, se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ființa pură, necoruptă, care nu acceptă compromisul. Pentru a supraviețui într-o lume fundamental stricată, a fost nevoit să se adapteze. Așa încât, aș înclina să-i dau dreptate lui Gabriel Mihăilescu, care observă această abilitate a personajului de a se descurca într-un hățiș de intrigi, apelând cu nonșalanță la procedeele inamicilor săi: "Legăturile, în sens larg (mreje, alianțe, vrăji) se înscriu între armele preferențiale ale eroului cantemirian, acestea nediferențiindu-se prin nimic de mijloacele de luptă ale oponenților săi"86
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
l-au apărat”, automutilare, suicid; frică de străini, de situații noi, de a-i pierde pe cei dragi, de a fi luat de acasă; nivel scăzut al stimei de sine, al încrederii în abilitățile proprii, în capacitatea de a se descurca; neîncredere, neajutorare, sentimente de rușine și vinovăție; fuga de acasă. Abuzul sexual al copilului are și anumite manifestări specifice: comportament hipersexualizat, necorespunzător vârstei al victimei; în cazul fetelor: o preocupare anxioasă de a construi relații cu băieții și incapacitatea de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și fast-food, pe fundalul neglijării lor de către părinți. Un alt aspect al neglijării nevoilor specifice vârstei copiilor este neglijarea nevoii de somn a copilului și a orelor potrivite de somn; nu se simt iubiți și valoroși; sunt lăsați să se descurce singuri cu nevoile lor; adesea le sunt lăsate sarcini ce depășesc vârsta lor, de exemplu, să îngrijească de frați mai mici, să câștige bani pentru ceilalți membri ai familie; aceste aspecte sunt cunoscute sub denumirea de exploatarea copilului. în primele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate fi asigurată prin implicarea părinților cu școala frecventată de copil, prin colaborarea părinților cu școala și menținerea unor preocupări, interese și așteptări ale părinților cu privire la rezultatele școlare ale copilului (Luthar, Latendresse, 2005). Când familia săracă nu reușește să se descurce, societatea ar fi obligată să compenseze lipsurile familiei și să protejeze copiii, sprijinindu-i să-și dezvolte reziliența care să-i facă apți de a se smulge mediului sărac în care s-au născut și/sau cresc. într-o societate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
toate formele de maltratare a copilului este abandonul „temporar”al copilului de către părinții care pleacă la muncă în străinătate. Copiii separați de părinții lor cresc la rudenii, bunici, vecini, în instituții de protecție sau uneori sunt lăsați acasă, să se descurce singuri. Cifra nesigură a acestor copii oscilează în jurul a 350.0002, pe teritoriul întregii țări, dar ea ar putea fi chiar mai mare. Studiul UNICEF din 2008 arată că există aproximativ 400.000 de copii, cu vârste între 0 și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de o slabă și inadecvată susținere profesională în activitatea lor dificilă. Kari Killen, în lucrarea Copilul maltratat (1998), identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă); supraîncărcarea cu anxietate și sentimente negative (încărcătură emoțională negativă poate fi datorată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Yalom, „consultantul spiritual”, dinamul generos și devotat al întregii activități a fost Paula. Ea a găsit forța interioară nu numai pentru a alina suferința celor cu o condiție similară, dar și să-și pregătească soțul și fiul pentru ca să se poată descurca după decesul ei. Ideea forță pe care o slujește Yalom prin cazul Paulei, și care se găsește ilustrată și prin romanul său memorabil, intitulat Plânsul lui Nietzsche (1995) este că relația terapeutică are un rol formativ pentru ambii parteneri adică
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Resurse sociale Factori ce țin de copil Temperament pozitiv (flexibil, activ, franc) care atrage atenția binevoitoare și sprijinul celor din jur Primul născut Fetiță (în copilărie) Factori de reziliență ai copilului Sentimentul că stăpânește lucrurile Sentimentul că e eficient, se descurcă O bună conștiință de sine și o bună stimă de sine Factori prezenți în familie Cel puțin o figură de atașament securizantă care să promoveze încrederea și autonomia copilului Practici de creștere a copilului bazate pe emoții pozitive, sprijin și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atins în bună măsură și viața familiilor din România. d) Resemnarea, abandonarea speranței de mai bine, a constituit un important mecanism de apărare cu rol de factor de protecție în condițiile caracteristice comunismului. „E bine și așa, oricum...”, „o să ne descurcăm...”. Acceptarea lucrurilor și a situațiilor inacceptabile dintr-o perspectivă sănătoasă, renunțarea la valorile tradiționale (demnitatea umană, adevărul, religia, munca, protejarea celor mai slabi) care nu mai puteau fi menținute, renunțarea la o carieră, renunțarea la sensibilitate și empatie erau atunci
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
teribilă decât cea știută de educatoare. Familia Aureliei avea patru copii (cei trei din centrul de palsament) și încă un frate de 14 ani care rămăsese cu părinții după incendiu. Aveau o casă a lor. Ambii părinți lucrau și se descurcau cu cei patru copii. Tatăl începuse să consume alcool și astfel au început și scandalurile în familie. Copiii nu erau atacați de tată, dar erau tot mai frecvent martorii violențelor dintre părinți. într-o seară când tata a venit acasă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
satisfăcut pe cei care mi-au fost superiori ierarhic. Și, la un moment dat, m-a chemat directorul mare și mi-a spus că Securitatea se interesează de mine foarte des și îndeaproape: "măi băiatule, Securitatea este pe urmele tale, descurcă-te!" Și chiar asta a fost expresia lui: "descurcă-te!" Și știți care a fost marea mea curiozitate și surpriză? A trecut doar o zi și m-a chemat și directorul adjunct, Ciucuriță, care era secretarul organizației de partid de pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Și, la un moment dat, m-a chemat directorul mare și mi-a spus că Securitatea se interesează de mine foarte des și îndeaproape: "măi băiatule, Securitatea este pe urmele tale, descurcă-te!" Și chiar asta a fost expresia lui: "descurcă-te!" Și știți care a fost marea mea curiozitate și surpriză? A trecut doar o zi și m-a chemat și directorul adjunct, Ciucuriță, care era secretarul organizației de partid de pe intreprindere și considerat unul dintre cei mai ai dracului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pervertit în maniera lui de a gândi, comunist, cu mentalitatea de comunist, mi-a zis de asemenea: "Vezi ce faci, situația ta nu este în regulă. Securitatea se interesează de tine" Și, la fel ca directorul prim, mi-a spus: "Descurcă-te!" și a continuat precizând: "la timp!" Adică să nu las lucrurile să tărăgăneze. Atunci am luat hotărârea de a pleca, pentru că a fost obligație, necesitate fără altă alternativă, nu se putea altfel, nu se putea să nu plec. În
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]