7,011 matches
-
G. Bogdan-Duică (1924). I. Scurtu (1909) schimbă însă: lumânare și după el păstrează G. Ibrăileanu (1933, cu î) și Perpessicius (1939 cu â, 1964 cu î). Astăzi s-a generalizat lumânarea, mai ales prin desenele și gravurile care însoțesc textul eminescian (cel mai cunoscut este desenul Ligiei Macovei) - deși G. Bulgăr (1999) și, după dânsul, noi înșine (2002) am restituit termenul originar. Trebuie să înțelegem că una este a sufla în lumânare, cum mai facem azi de ziua cuiva ori prin
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de la răsărit. Dar chestiunea luminii din odaie nu este doar a lui Eminescu. S-o urmărim, tot în opera poetului, înconjurând, însă, un chip feminin într-o odaie a unei case cu cerdac. Desigur, ne referim la Sonetul cerdacului, postumă eminesciană descifrată și editată prima dată de Nerva Hodoș în 1902. Fiind un text ce trimite către misterul relației dintre poet și Veronica Micle, merită să-l recitim. Iată-l, în editarea lui Perpessicius : Stau în cerdacul tău...Noaptea-i senină
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scânteiază trist, în ferestrele întunecate, tristețea fiind a sufletului osândit să fie singur.” Nu știu cât de convins este dl. editor că acesta ar fi un poem al tristeții: mai degrabă dânsul reia un șablon, zicându-se îndeobște că poezia de dragoste eminesciană este tristă. Mai sus, însă, textul spune: Dar prin fereastra ta eu stau privind / Cum tu te uiți cu ochii în lumină. Nu este de crezut că poate fi aceasta „lumina lumânării”, care este doar o flăcăruie ce dă întunericul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de pildă, care făceau o lumină poate la fel de puternică, în orice caz mai odihnitoare decât cea electrică. Erau, însă, pentru cei înstăriți, nu pentru oamenii de rând care adunau și păstrau mucuri de lumânări pentru zile negre... Din acest sonet eminescian mai rețin imaginea Crengi mari în flori de umbră mă cuprind. Ea mă ajută să înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus în scrierea veche - nu numai la Eminescu, dar în mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
imaginea Crengi mari în flori de umbră mă cuprind. Ea mă ajută să înțeleg funcția gramaticală a apostrofului postpus în scrierea veche - nu numai la Eminescu, dar în mod special la Eminescu. Iată, de pildă, aceste două versuri din basmul eminescian Călin Nebunul: Pe păreți icoane mândre zugrăvite-n umbră par / Cum că chipur’le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii - care de data aceasta înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
-n umbră par / Cum că chipur’le din ele dintre codri mari răsar. Este vorba tot de lumina lunii - care de data aceasta înălbește pereții exteriori ai unui castel. Am redat textul așa cum îl au edițiile noastre curente. În manuscrisul eminescian este, însă, așa: Pe păreți icoane mândre zugrăvite n’umbră par... Poetul are, adică, acest apostrof oarecum ciudat: deși cade vocala î din în, și ar fi trebuit scrie zugrăvite’n umbră, totuși apostroful este după n. Poetul scrie, adică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a circulat, având cotă separată la Biblioteca Academiei Române; are, și destinul, ascultările lui de legea echilibrului...). Scrie, așadar, criticul în Adevărul literar și artistic, 11 martie 1934,p. 7, la rubrica sa de Cronică literară: „Tot mai des apar contribuțiuni eminesciene, ceea ce dovedește puterea de propagare a unor inițiative fructuoase. Dacă nu toate aduc un real progres, toate dovedesc interesul pentru viața și opera marelui poet român. N-am putea totuși numi fericită contribuția unui domn profesor George Potra, intitulată Mihail
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost modernizat. Textul însă pare a conține informații recente și este așa de omogen amestecat cu comentariul d-lui Potra, încât nu știi care e contribuția unuia și care a altuia. Nu altfel proceda Octav Minar, care publica texte filozofice eminesciene „din colecția particulară”, fără să arate ce e propriu și ce e document. Până la publicarea pretinsului document în facsimil suntem îndreptățiți să-l socotim un fals. Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Dar și de ar fi autentic, memoriul necunoscutului doctor nu prezintă nici un interes și e numai un pretext pentru d. Potra, care poate nu înțelege o iotă din poezia lui Eminescu, de a se îndesa cu numele lui în bibliografia eminesciană sub cuvântul unei venerațiuni neinteligente și jignitoare. Remarcăm în treacăt asemănarea ciudată și a stilului d-lui Potra cu acela al lui Octav Minar, deși acesta din urmă este oarecum combătut. Sunt dar îndreptățit să întreb: există un profesor cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
amor. Ca trăsătură generală a vieții scriitorului rezultă incoerența, dezordinea și confuziunea. Să vedem acum dacă această trăsătură s-a transplantat și în scrierile sale...” (Apud: Alexandru Dobrescu, „Detractorii lui Eminescu”, Ed. Junimea, Iași, 2002, p. 190 193). Desigur, poezia eminesciană este, astfel, incoerentă, dezordonată și confuză iar ziaristica sa, de asemenea. Zeci de pagini de „analize” vin să confirme influența vieții asupra operei. Aceeași imagine la Alexandru Grama și ceilalți. Ei toți, sau aproape toți, sunt ardeleni și cu spiritul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Eminescu. Ideea minciunii pedagogice ne stă pe limbă, devine evident că în privința lui Eminescu se ascunde ceva. Acești ardeleni cu logica lor inflexibilă vor fi cei care-l vor obliga, în cele din urmă, pe Titu Maiorescu să predea manuscrisele eminesciene la Biblioteca Academiei Române. Al. I. Hodoș, Ilarie Chendi, Șt.O.Iosif știau ei ce știau, nu credeau în argumentele de circumstanță și au desfășurat o campanie de presă pentru manuscrisele lui Eminescu. La Biblioteca Academiei Române aceste manuscrise erau așteptate de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ilarie Chendi pentru ca apoi să intre în scenă Ioan Scurtu, ardelean de asemenea, inflexibil antimaiorescian până la un punct, apoi colaborator cu acesta, devenind repede mare editor al lui Eminescu. Nu edițiile Maiorescu ce reiau stereotip cele vreo 70 de poezii eminesciene ci completitudinea operei, și mai ales postumele vor contribuii la configurarea genialității lui Eminescu. Această genialitate a fost mai întâi trâmbițată și abia apoi s-a confirmat. în fond, însă, nu este vorba de recunoașterea ei sub forma unei pensii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în van mai caut lumea-mi în obositul crier, / Căci răgușit, tomnatic, vrăjește trist un grier; / Pe inima-mi pustie zadarnic mâna-mi țiu, / Ea bate ca și cariul încet într-un sicriu...” Desacralizarea lumii este temă majoră în poezia eminesciană, anunțată în „Melancolie”, dezvoltată în alte poeme și construită în chip de concluzie în cele patru „Satire” a căror replică este „Luceafărul”. Trebuie să ai, însă, ceea se cheamă „organ pentru poezie” - iar la un post-pozitivist precum Răzvan Codrescu nu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de stele; Ca să te-ador de acum pe veci, Marie! Pe noi ne domină acest „eu” liric în spatele căruia îngrămădim suferința și trăirile biografice ale poetului. Luat în sine, ca „eu generic”, ca avatar al lui Iov de pildă, cântecul eminescian de tânguire are acea mistică pe care numai un creștinism profund, asumat, i-o conferă. Și dl. Răzvan Codrescu citește acest sonnet, și iată cum îl înțele ge: „Răsai asupra mea... este tot un soi de rugăciune amară, dezabuzată, adresată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
obliga să concluzionăm pe varianta ultimă. Judecata religioasă ce-și propune să iscodească sufletul poetului poate însă concluziona și pe variante de lucru. Studiind deci atît varianta finală, cît și procesul de elaborare al sonetului în discuție, constatăm că rugăciunea eminesciană nu este deloc aceea a unui credincios. Tocmai de asta se și plînge poetul: „Străin de toți, pierdut în suferința/ Adîncă a nimicniciei mele [versuri cu iz schopenhauerian n. n.],/ Eu nu mai cred nimic și n-am tărie”... Sau în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și în scris („ut pictura poesis”, cu vorbele lui Horatius) dar observând imediat că are cumplite consecințe etice și morale. Mai exact, cine uzează de acest procedeu este un „apostat” și din această apostasie de început se dezvoltă arta poetică eminesciană. Apostasia eminesciană înseamnă baleiaj continuu între da și nu, adică poetul, ca stăpân al cuvintelor, poate face din demon - înger, dar poate la fel de ușor să facă din nou din înger demon, și iarăși, doar înfășurând realitatea în cuvinte. Este apostasia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scris („ut pictura poesis”, cu vorbele lui Horatius) dar observând imediat că are cumplite consecințe etice și morale. Mai exact, cine uzează de acest procedeu este un „apostat” și din această apostasie de început se dezvoltă arta poetică eminesciană. Apostasia eminesciană înseamnă baleiaj continuu între da și nu, adică poetul, ca stăpân al cuvintelor, poate face din demon - înger, dar poate la fel de ușor să facă din nou din înger demon, și iarăși, doar înfășurând realitatea în cuvinte. Este apostasia inimii sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
poate la fel de ușor să facă din nou din înger demon, și iarăși, doar înfășurând realitatea în cuvinte. Este apostasia inimii sau a sufletului căreia, însă, conștiința de creator trebuie să i se opună (în „Criticilor mei” concluzia acestei serii poetice eminesciene, poetul creator este demiurg al lumilor sale, are responsabiliotatea lor de aceea trebuie să se opună la enorm de multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
eminesciene, poetul creator este demiurg al lumilor sale, are responsabiliotatea lor de aceea trebuie să se opună la enorm de multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creației eminesciene în poeziile postume, acelea care n au trecut prin prea multe mâini interpretative. Cu atât mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creației eminesciene în poeziile postume, acelea care n au trecut prin prea multe mâini interpretative. Cu atât mai ciudat mi se pare că dl. Răzvan Codreanu nu vede, n-aude: dânsul citește și citează chiar din postume. Ca să vă dați, însă, seama
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nici un editor al poeziei lui Eminescu nu va putea trece peste observațiile din cartea lui N. Georgescu. Este cazul să spunem, în final, că după cercetări de suprafață, datorate mai ales unor oameni care n-au meditat îndelung pe textele eminesciene și n-au trecut prin toată bibliografia care le putea sta la dispozitie, cartea lui N. Georgescu trebuie salutată cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textele eminesciene. (Convorbiri literare, ian. 2003) Marian Barbu: Folosindu-mă și eu de omniprezența luminii în viața lui Eminescu, găsesc cu cale că minunatele mărgele de sticlă colorate, propuse de N.C. Georgescu, în cartea Scrisul, ca o taină, se vor înscrie durabil
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nici un editor al poeziei lui Eminescu nu va putea trece peste observatiile din cartea lui N. Georgescu. Este cazul să spunem, în final, că după cercetări de suprafață, datorate mai ales unor oameni care n-au meditat îndelung pe textele eminesciene și n-au trecut prin toată bibliografia care le putea sta la dispoziție, cartea lui N. Georgescu trebuie salutată cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu toată bucuria. Ea deschide un drum nou, în editarea poeziei lui Eminescu, pe care se impune să-l urmeze toți viitorii cercetători. Este, după părerea mea, ghidul obligator pentru toți cei care vor poposi, de azi înainte, pe textile eminesciene. (Gavril Istrate, în Convorbiri literare, ian. 2003)
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]