9,565 matches
-
vrăjitori sau vrăjitoare, acoperite de o zeamă malefică. În mod evident, legea care cere să-i reproșezi aproapelui tău ceea ce nu reușești să-ți reproșezi ție funcționează aici de minune: un sfânt creștin îi reproșează unui filosof materialist gustul pentru farmece; un mare iubitor de fecioară ce dă naștere unui prunc, de duh sfânt care copulează și de taumaturg care transformă apa în vin îi aduce reproșuri unui deconstructor radical al lucrurilor în termeni atomiști - este exact ca și cum Azilul papistășesc și-
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
233-234; Pindar 22, 159, 235, 286; Properțiu 242, 311; Teocrit 159; Tibul 234, 242, 281, 311; Tirteu 159; Vergiliu 228, 233, 311 Femeie admisă 179; ca alegorie 163-165; celebrarea ei 231, 291; egală cu bărbatul 98, 179, 213; exclusă 97; farmecele ei 254-255, 289; filosoafă 37, 214; ca pretext 311; rolul ce i se atribuie 111, 114-115, 117, 180, 231; rol secundar 214; sclavă 214; supusă 214 Filosof ce anume îl definește 16-17; multiplicitatea definițiilor înainte de Socrate 50-51; filosof-medic 182-183, 200-201
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
normele și valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a simți. Analiza tranzacțională face distincție între mai multe forme de manifestare ale eului Copil (factori de ordinul I și II): Copilul liber, sursă a emoțiilor autentice de bucurie, tristețe, teamă și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și-o Închipuia luându-și fără efort micul dejun Într-o ciocolaterie, cu frac, lângă servitorii casei unde, În noaptea din ajun, fusese invitată la o cină sau un bal. În noaptea primei zile, În Mexico D.F., sucumbase și el farmecului ei. În pofida propriilor lui rezerve, a biografiei, a ideilor despre lume, se văzuse sprijinindu-și Încheieturile mâinilor pe marginea unei mese bine situate dintr-un restaurant din San Ángel (el purta sacou albastru-Închis și blugi, ea o rochie mov atât
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe Angelo, dar și să remarce virtuțile Isabellei, care se purta firesc și acționa nestingherită, fără să bănuiască nici o clipă că privirea cuiva e ațintită asupra ei. Având-o sub ochi zi de zi, Ducele a „descoperit-o”: cucerit de farmecele ei, a hotărât să o ia de soție pe tânăra femeie ale cărei calități îi fuseseră revelate de o supraveghere câtuși de puțin premeditată. El a suportat astfel consecințele informațiilor culese, iar deghizarea l-a adus, printr-o deviere neașteptată
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
rafinament, soluționată cu mijloace primare și necăutate, pe temeiul unei uimitoare intuiții despre sensul artei. Această echilibristică între tendinți opuse, între geometrism stihial și organicism, această armonie sub auspiciile echivocului, l-a ferit pe țăranul român de desăvârșirea mortificantă. Sau: Farmecul cu totul particular al acestor icoane se datorește unor interferențe de tendințe polare: năzuința stihială, hieratică nu e rece dusă până la capăt, ci e atenuată prin contraponderea tehnicii organice. Interesant și demn de relevat e că țăranul se va feri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Boston: Harvard Business School Pressă. Barbara Kellerman, director de cercetare la Centrul pentru Conducer Publică de la Harvard, face diferența între liderii incompetenți și cei corupți, precizând că există mai multe feluri în care liderii pot să nu reușească. În cartea „Farmecul liderilor toxici „, (J. Lipman-Blumen - The Allure of Toxic Leaders: Why We Follow Destructive Bosses and Corrupt Politiciansand how we can survive them, Oxford University Press-New-York, 2006Ă se amintește cititorilor, ca de cele mai multe ori, singuri ne alegem conducători nepotriviți. Principalul motiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
alungită; bucurie; burtă; caldă; calmă; catifelată; cărți; ceafă; de ceva; chipul cuiva; cinstit; citire; clin; cufăr; cunoaște; cunoscut; cunoscută; curățenie; cuvînt; delicat; delicatețe; din; distincție; domnișoară; dor; drăgălășenie; drăguț; dublă; duioșie; dulce; dulceață; eleganță; emblemă; emoție; estetică; eu; expresii; fantomă; farmec; fățărnicie; fericire; fericită; fermecat; fermecată; fizic; fruntaș; frunte; haine; hîtră; identitate; inspirație; inversă; îmbujorare; înaintare; îngrijire; îngrijită; îngustă; întotdeauna; lumina; luminat; luminos; lumînare; măreață; măști; a mea; mică; mîini; mînă; mutră; naturalețe; negătit; neobișnuită; nepăsare; netedă; nevăzută; niciodată una; nouă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
aștri cerești; auriu; bec; blîndețe; brînză cu cratere; brînză; bună; Calipso; calm; calmitate; casă; cașcaval; căldură; cer în noapte; cer înstelat; cer, noapte; clar; clară; corp; cosmos; crater; cu; curată; curiozitate; de miere; de pe cer; distanță; ea; emoții; existență; facultate; farmec; fericire; fierbinte; galaxie; geam; gri; iarnă; impresionant; inamic; insomnie; interval; iubire; jumătate; luceafăr; lumina; luminoasă; macrocosmos; melancolie; minunat; minunată; mistic; mistică; moarte; mor; muncă; natură; neliniște; noapte de vară; norocoasă; nostalgie; oaie; odihnă; opus; plîns; poezie; privat; protecție; pustiu; rachetă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fericire (22); întîmplare (17); Iisus (15); mare (15); speranță (13); Adrian (12); credință (12); lumină (10); magie (10); vis (10); dorință (9); frumos (8); noroc (8); uimire (7); veste (7); dar (6); imposibil (6); viață (6); adevăr (5); divin (5); farmec (5); naștere (5); sfînt (5); surpriză (5); binecuvîntare (4); cer (4); divinitate (4); dragoste (4); mama (4); rar (4); religie (4); timp (4); wow (4); Adi (3); așteptare (3); cadou (3); copii (3); dumnezeiască (3); fantastic (3); imposibilitate (3); incredibil
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
burta mare; a se bucura; cezariană; chimie; ciclicitate; ciclul vieții; concepe; concepție; continuitate; copie; creață; curaj; a da ființă; da viață; dare de viață; dă naștere; a dăinui; demografie; departe; devenire; dragoste; eveniment; evoluție; exista; a exista; existență; fabrica; facere; farmec; făt; fecior; o fetiță; forță; frică; grea; idei; ied; iese; Iisus; a iniția; iscă; istorie; iubită; ivește; a ivi; împlinire; un înger; înmulțire; însufleți; învesti; a lua viață; mame; maternitate; maturitate; mic; miel; minunat; muncește; a muri; nasol; natalitate; necesitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunicul; calmitate; capra cu trei iezi; capră; cinste; citit; comunicare; conținut; copilaș; coșmar; Crăciun; crăiasă; curiozitate; Darius; Decameron; Decameronul; discuție; dorință; dormi; dragă; dramă; drăguț; dulce; ea; English Fairy Tales; erotica; erou; evadare; extraordinară; fabulă; fabulos; falsă; fantastică; fantazie; fantomă; farmec; ficțiune; fiecare; fluturi; foc de tabără; a fost odată; frații Grimm; gen; ghiveci; gînduri; gogoașă; Grimm; groaznică; gură; happy-end; iarbă; iarnă; ideal; idealitate; idei; ieșire; iluzie; imaginară; imagine; imposibilitate; inedit; inexistentă; infinit; informație; inventa; invenție; invenții; irealitate; istorii; istorisește; împărat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); adiere; agitație; ajuns; albastru; albă; amuzament; angoasă; cu apus; apus superb; aștri; bar; beție; beznă; bucurie; bunici; calmă; cămin; ceas; cer; cina; cîntec; club; crepuscul; culoare; deal; dealuri; devreme; dimineață a nopții; disco; discotecă; dormi; durere; facultate; fain; fantezie; farmec; felinare; fenomen al naturii; fermecată; filme; final de zi; fior; friguroasă; gînduri; greutate; gri; hîrtie; internat; încăpere; doi îndrăgostiți; pe înserate; întunecat; întunecoasă; lectură; lectură + vin; liniștit; liniștită; lojă; love; lucioasă; lumini; lumînări; cu lună; lung; magnific; mai; malul mării
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
baștină; Băsescu; Belgia; bine; bogăție; bucurii; Bulgaria; bun; bunei; la bunici; cai; Canada; capitală; căruță; Chișinău; cîini; cîmpie; cîntec; compatriot; conducere; country; culoare; cultură; curățenie; curiozitate; dărăpănătură; departe; descoperă; devotament; dezvoltare; diferit; dispută; drăguță; drum; dușmani; Elveția; eu; familie; fantastică; farmec; flori; frați; Franța; găini; geografie; glie; glob; Grecia; imn; importantă; indispoziție; integritate; iubire; încîntătoare; îndepărtată; întindere; legi; limite; loc natal; localitate; locuitor; loial; marcă; Marea Britanie; măreție; a mea; merge; mîndră; mîndrie; mîndrie sau dispreț; mîndru; moare; muncă; murdară; nașpa; naștere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cât și după dimensiuni subiective (sau dimensiuni percepute). De exemplu, un candidat la președinție poate fi evaluat după etnie și rasă, nivel de educație, specializare, vârstă, origine socială, profesie (dimensiuni obiective), dar și după dimensiuni subiective cum ar fi sinceritatea, farmecul, carisma, frumusețea, capacitatea de a fi un lider sau de a impune. Pentru exprimarea judecății de similaritate sau a preferinței, subiecților li se pun în general întrebări care nu specifică atributele în funcție de care să se poată face comparația obiectelor. Dimensiunile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
acoperite de garanție; l-am și reclamat la managerul lui (un băiat frumușel, înalt și plinuț; tocmai mă despărțisem din nou de numărul unu și cred că ne-ar fi stat bine împreună: eu gospodină, el mâncăcios...); mi-am irosit farmecele degeaba: îi ziceam să ne înțelegem ca oamenii, el o tot ținea pe a lui, cică felia de pâine s-ar prăji, auzi prostie, neunsă cu unt! Din prostie sau din acea încâpățânare specific masculină, făcea o confuzie inadmisibilă între
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Analiza relațiilor existente în cadrul unei companii ne confirmă că acestea sunt departe de o stare de armonie. Există, bineînțeles, și obiective comune tuturor agenților, cum ar fi de exemplu, creșterea cifrei de afaceri, care avantajează pe toți stakeholderii. Cu tot farmecul pe care îl prezenta compania în care toți acționează în consens pentru creșterea bunăstării acționarilor, acest model este mult prea departe de realitate pentru a mai fi acceptat. Compania reprezintă un instrument prin care se poate asigura satisfacerea intereselor a
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
se întreba la un moment dat, pentru a continua: „Nimeni nu le poate citi” (idem). Era vremea în care dorea să fie cunoscut și să facă istorie. Exact în același timp, ezitarea. „Din fericire, sau din păcate, Parisul are un farmec așa de extraordinar, încât vicisitudinile vremurilor par mai blânde și mai greu de îndurat decât oriunde altundeva. Cu toate astea, nu cred să fiu înstrăinat de țară, deși sunt aici de nu mai țin minte când. Spre norocul sau nenorocul
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
iulie 1973 Ă 505). În legătură cu România, în Cioran vibrează încă doruri greu de reținut. La un moment dat, vede o mică fotografie pe spatele căreia scrie Văcălai. Comentează: „Se văd niște brazi, multe oi, două, trei stâne, toate de un farmec extraordinar. E cu totul altceva decât rue de l’Odéon” (26 octombrie 1973 Ă 507). Să ne înțelegem: strada Odéon nu are nici o vină; o fată bătrână de 92 de ani îi mărturisește că nu se teme de moarte, dar
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
întrerupere, din teama de a asculta. S-o faci pe saltimbacul în situația mea, nefericit și trist până la depravare!” (I, 207). Altădată, e la polul opus, dar consecința este aceeași: „Azi după-amiază, Celan va fi comemorat la Institutul german. Avea farmec, nu-i nici o îndoială în privința asta. Și totuși, ce om nesuferit! După o seară petrecută cu el, erai istovit, căci nevoia de a te controla, de a nu spune nimic care să-l poată răni (și totul îl rănea), te
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
fugeam, de teamă să nu-l rănesc, căci totul îl rănea. Ori de câte ori îl întâlneam, eram atât de atent și mă supravegheam atâta, că după jumătate de oră eram istovit” (III, 177). Cu ocazia unei comemorări, peste timp, aceeași reacție: „Avea farmec, nu-i nici o îndoială în privința asta. Și totuși, ce om nesuferit! După o seară petrecută cu el, erai istovit, căci nevoia de a te controla (și totul îl rănea) te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
303). În fond, admirație trădează acest cuvinte. Ce definiție mai bună țării sale și lui însuși decât aceasta: „țara mea: nu e o patrie, ci o suferință, o rană care nu se poate închide” (III, 222). țara sa, care este „farmec, vulgaritate și disperare” (I, 160), sau „scepticism și farmec” (I, 54). Așa cum propria identitate înseamnă convertirea negativității în sens, neantul propriei țări devine prilejul unei reîntemeieri. Când spune că face parte „dintr-o țară cu destin minor dar tragic” (I
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
mai bună țării sale și lui însuși decât aceasta: „țara mea: nu e o patrie, ci o suferință, o rană care nu se poate închide” (III, 222). țara sa, care este „farmec, vulgaritate și disperare” (I, 160), sau „scepticism și farmec” (I, 54). Așa cum propria identitate înseamnă convertirea negativității în sens, neantul propriei țări devine prilejul unei reîntemeieri. Când spune că face parte „dintr-o țară cu destin minor dar tragic” (I, 306), Cioran își definește propriul destin. Or, în fața acestei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
interpreți. Surpriza ne-o aduce Doina Deleanu, care ne obișnuise cu diafane apariții în ingenue de dramă ori comedie. De astă dată, rolul sună mai mult decît convingerea ce ne-o lăsase la lectură. Doina Deleanu este mai plină de farmec, mai sensibilă și mai credibilă decît soția-agronom, mărginită și autoritară, la o primă vedere a textului. Fiece replică, trecută prin filtrul gîndirii actoricești, capătă un adevăr ce face din protagonista tristei întîmplări afective o femeie împărtășind un destin nenorocos, de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de cuvântul tămăduitor: "Mă uitai pe râu în sus / Nu văzui nimic; / Mă uitai pe râu în jos, / Nu văzui nimic; / Văzui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]