11,589 matches
-
A scri, e a face din nou și într-altfel tot ce fusese indiscutabil făcut și bine făcut". Sau: " Calitatea esențială a artei este să fie sprijinită pe un inefabil din seria ei: talentul". Deci artei îi trebuie "talent", criticii "geniu", scrisului, în general, o profundă considerație. Epigrama și calamburul "spurcă" arta și n-au "ce căuta în vecinătatea ei". Direcțiile pe care le trasează gazetarul alcătuiesc, groso modo, dimensiunea principială a unei conștiințe literare moderne, ceea ce presupune, dacă ne raportăm
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în care victima, deja compromisă, este plasată în dimensiunea devalorizantă a extremismului ideologic: Dacă am fi în Rusia și dacă domnul Iorga ar fi unul din secretarii domnului Stalin, după Djerdjinski, necazul domniei sale de a i se contesta, de pildă, geniul teatral sau sinceritatea literară s-ar manifesta în criteriu comunist, acuzându-ne că ne-am îndoit de rezultatele planului cincinal sau de durabilitatea cauciucului Prowodnik și ne-ar fi împușcat, încă de la apariția volumului de versuri Cuvinte potrivite". Folosirea condiționalului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
respectuoasă mișcare de coadă, sau lătrat ca un caraghios"247. Vorbim aici de interferențe modale care traversează, în virtutea consangvinității culturale, opera publicistică a scriitorilor în genere. Încă din 1938, Pompiliu Constantinescu remarcase, de pildă, complementaritatea spirituală și afectivă dintre Eminescu, "geniu critic la temperaturi înalte", și Caragiale, "geniu critic la rece", ambii însă "puteri diferite ale aceluiași spirit"248. Astăzi, distanțarea temporală i-a permis unui observator antrenat al spațiului cultural românesc o diagnosticare și mai nuanțată a binomului publicistic (dar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un caraghios"247. Vorbim aici de interferențe modale care traversează, în virtutea consangvinității culturale, opera publicistică a scriitorilor în genere. Încă din 1938, Pompiliu Constantinescu remarcase, de pildă, complementaritatea spirituală și afectivă dintre Eminescu, "geniu critic la temperaturi înalte", și Caragiale, "geniu critic la rece", ambii însă "puteri diferite ale aceluiași spirit"248. Astăzi, distanțarea temporală i-a permis unui observator antrenat al spațiului cultural românesc o diagnosticare și mai nuanțată a binomului publicistic (dar nu numai) Eminescu-Caragiale, focalizând pe o duală
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
oglinzii / 27 Suferința magică / 31 Moartea în pericol / 35 Eterna reîntoarcere / 39 Capitolul II Transmiterea simbolică / 45 Cuvântul mut / 47 Vizibilul nu este lizibil / 55 Transmitere și transcendență / 62 Fatala "autonomie a artei" / 67 Sensul și grupul / 71 Capitolul III Geniul creștinismului / 77 Interdicția din Scriptură / 80 Un monoteism disident / 84 Matricea Întrupării / 89 Tentația puterii / 93 Revoluția credinței / 97 Miza strategică / 104 Capitolul IV Spre un materialism religios / 111 Provocarea mediologică / 113 "Eficacitatea simbolică" / 117 Telescoparea timpurilor / 120 Viciul ereditar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
personalizează cât mai mult. Cu cât opera ta spune mai puțin, cu atât mai mult trebuie să vorbești și să faci să se vorbească despre tine". Și e adevărat că lumea nu se debarasează atât de ușor de ideea de geniu: când nu-l vedem pe simeze, îl căutăm spontan în culise și zvonuri. Trecere de la a face la a fi, adică întoarcere la punctul de pornire: Hefaistos, vrăjitorul tribului. Picasso este și în această privință exemplar, el înțelegând primul, înaintea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
să-i furnizeze altceva de admirat decât pe sine însăși. De unde eterna măreție a operelor religioase, mai puternice împotriva timpului decât zeii pe care-i slujesc". Fără îndoială, chiar dacă într-o artă genială există întotdeauna mai mult decât un simplu geniu formal, este nevoie și de acesta. Și, la fel cum virtuozitatea nu este suficientă pentru a emoționa, o mitologie ferventă, cum au societățile unite, nu produce de una singură imagini simbolice sau vii. O operă devine artă din momentul în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un snobism al arbitrariului, suită de convenții revocate și înlocuite în fiecare an fără vreun motiv aparent. Dar completa privatizare a privirii, evident mortală pentru magia imaginilor, este astfel poate, în cele din urmă, și pentru arta însăși. Capitolul III Geniul creștinismului "Dacă izgonim imaginea, nu Christos, ci universul întreg dispare." Patriarhul Nichifor Occidentul monoteist a primit de la Bizanț, prin dogma Întrupării, permisiunea imaginii. Instruită de dogma dublei naturi a lui Christos și de propria experiență misionară, Biserica creștină era bine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
imaginii, în același timp supliment de putere și deturnare a spiritului. De unde ambivalența ei față de icoană, pictură, ca și astăzi față de audiovizual. Această oscilare nu este oare o înțelepciune? În fața Imaginii, agnosticul nu va fi niciodată destul de creștin. Occidentul are geniul imaginilor fiindcă, în urmă cu douăzeci de secole, în Palestina a apărut o sectă evreiască eretică având geniul intermediarilor. Între Dumnezeu și păcătoși, ea a intercalat un termen de mijloc: dogma Întrupării. Așadar un trup putea fi ce scandal! "tabernaculul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și astăzi față de audiovizual. Această oscilare nu este oare o înțelepciune? În fața Imaginii, agnosticul nu va fi niciodată destul de creștin. Occidentul are geniul imaginilor fiindcă, în urmă cu douăzeci de secole, în Palestina a apărut o sectă evreiască eretică având geniul intermediarilor. Între Dumnezeu și păcătoși, ea a intercalat un termen de mijloc: dogma Întrupării. Așadar un trup putea fi ce scandal! "tabernaculul Sfântului Duh". Având un trup divin, el însuși materie, acesta putea prin urmare să aibă imagine materială. Hollywood-ul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
are rădăcina în vița-de-vie și grâu, adică în perimetrul mediteranean. Așa cum conciliul de la Calcedonia conduce la Bernini, iar Athanasius la Fellini, ajungem în linie dreaptă de la ostie la tagliatelle (și la baghetă). Lunga memorie a religiilor se exprimă în inseparabilul geniu plastic și gastronomic al popoarelor. Maniere de a vedea, maniere de a crede, maniere la masă alcătuiesc un tot. De ce să nu remarcăm că pictorii sunt, în cea mai mare parte, buni bucătari și, probabil, amanți mai buni decât compozitorii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
recunoscute ale meseriei și în care fixarea cotelor s-ar fi putut face prin sondarea mediilor cultivate, se fisurează, apoi se năruiește. Delacroix, Manet, Pissaro, Gauguin, Van Gogh, Dubuffet au displăcut. Dacă n-ar fi displăcut, n-ar fi devenit "genii" inaccesibile și neprețuite. "Pentru ca tablourile să se vândă scump, spunea Picasso, trebuie ca la început să se fi vândut foarte ieftin." De ce-a cumpărat Kahnweiler Domnișoarele din Avignon? A spus-o chiar el: fiindcă "displăceau absolut tuturor". Acesta e
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
În ierarhia sufletelor din Phaidros, "imitatorul" este pe treapta a șasea, în fața muncitorului și țăranului. O mediocră masă de bucătărie valorează întotdeauna mai mult decât un frumos simulacru. Limba greacă nu are un cuvânt pentru creator, cum nici pentru talent, geniu, capodoperă, gust sau stil. Praxeis technès (Legile, X, 892b), pe care le traducem din lene prin "opere de artă", erau înțelese mai degrabă ca "realizări tehnice". "Artistul" nostru este un demiourgos sau banausos, care înseamnă artizan, lucrător. Ca atare, fabricantul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ci despre substanțe. Se face vorbire despre pictură numai din punctul de vedere al materialelor și suporturilor ei. Culorile au preț fiindcă provin din vegetale și minereuri, și nu prin tratarea sau dispunerea lor. Numai natura creează valoare, nu și geniul omenesc. Oricât de delectabile ne par frescele de la Pompei și Herculaneum, ele erau considerate ornamentale și monumentale. Depindeau toate de arhitectură, pe care pictorul, imitând alabastrul, onixul sau emailul, o împodobea sau o amplifica. Tariful lui Dioclețian (301) îi va
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Cetate, condamna drept necetățenești și triviale picturile murale din casele particulare. Hemiciclul de la École de Beaux-Artes din Paris, pictat de Delaroche în 1941, prezintă gloria îngenuncheată în fața lui Ictinos, Fidias și Apelles, arhitectul, pictorul și sculptorul. Cei trei, înconjurați de geniile Renașterii, tronează pe un altar de marmură, în culmea onorurilor. A fost una dintre compozițiile picturale celebre ale secolului al XIX-lea. Din fericire, n-o mai privește nimeni: ar fi făcut generații întregi de pictori ucenici să trăiască sub
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pastă. Partea de meserie din reprezentare se adaptează pământului, cu mormintele, bornele, teritoriile lui. Satelor. Școala franceză, italiană, flamandă etc. înseamnă "țara" franceză, italiană, flamandă etc. Ca și spiritualitatea, orice artă este locală: ea exprimă, cel mai adesea fără intenție, geniul unui loc cristalizat într-o anumită lumină, în culori, tonalități, valori tactile. Munca picturală însăși, care ar trebui să se scrie pictrurală, face parte din "munci și zile". Van Gogh: "Simbolul Sfântului Luca, patronul pictorilor, este un bou. Trebuie așadar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Antichitate (model) PRODUC (un eveniment) după Mine (mod) ORIZONT TEMPORAL (ȘI SUPORT) ETERNITATEA (repetiție) dur (piatră și lemn) NEMURIREA (tradiție) suplu (pânză) ACTUALITATEA (inovație) imaterial (ecran) MOD DE ATRIBUIRE COLECTIVĂ = ANONIMAT (de la vrăjitor la artizan) PERSONALĂ = SEMNĂTURĂ (de la artist la geniu) SPECTACULARĂ = etichetă, logo, marcă (de la întreprinzător la întreprindere) FRABRICANȚI ORGANIZAȚI ÎN... CLER → CORPORAȚIE ACADEMIE → ȘCOALĂ REȚEA → PROFESIE OBIECT DE CULT SFÂNTUL (Vă ocrotesc) FRUMOSUL (Vă plac) NOUL (Vă surprind) INSTANȚĂ DE GUVERNARE 1) CURIALĂ = împărat 2) ECLEZIASTICĂ = mănăstiri și catedrale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
suficient. Necazul este că arta îi iluminează numai pe cei iluminați; și că majoritatea nu are codul pentru a-i descifra pe Goya sau Couet. Vederea este o recompensă, nu o grație. Iar frecventarea operelor, o muncă, nu o ceremonie. Geniul intermediarilor nu era cel al magicianului nostru național. Deși uimitor de înzestrat pentru publicitate, termenele medii nu erau punctul lui forte și a trecut peste constrângerile socio-culturale ale transmisiei, toate instrumentele practice și învățate ale conivenței. Calificarea cetățeanului mediu de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
este că nu s-a văzut nicicând o persoană care să moară pentru un program informatic. Ca un creștin, un musulman, un comunist, un naționalist pentru credința lor. Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nicicând o persoană care să moară pentru un program informatic. Ca un creștin, un musulman, un comunist, un naționalist pentru credința lor. Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pentru un program informatic. Ca un creștin, un musulman, un comunist, un naționalist pentru credința lor. Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și omul viu, este locală. Minusculă. Macroeconomie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
creștin, un musulman, un comunist, un naționalist pentru credința lor. Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și omul viu, este locală. Minusculă. Macroeconomie, dar microcultură. Numai moartea este imensă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea nu este un loc. Nici măcar un mediu. Cel mult un orizont. Genialitatea, ca și omul viu, este locală. Minusculă. Macroeconomie, dar microcultură. Numai moartea este imensă. Și masa inertă. Și Calea Lactee, cu tăcerile ei infinite. Colț
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu numai în ateliere nu era încă un lucru evident, iar poetul ridicat împotriva "societății mârșave care a năvălit, ca un unic Narcis, să-și admire triviala imagine pe metal"* nu putea să ia în considerare întoarcerea artificialului și noul geniu al falsului, care l-ar fi liniștit. De atunci, l-am văzut pe John Heartfield și retușul de propagandă, fotomontajul și "comisarii arhivelor" din secolul XX91. Știm acum, iar asta nu e o ușurare, că toate imaginile sunt niște minciuni
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tu pari, dar puțini te simt cine ești cu adevărat"* noile tehnici ale iluziei nu au invalidat sfatul dat de Machiavelli Principelui. Și zâmbetul este o tehnică, obligație de aparență care nu angajează la nimic. Spontaneitatea mediatică, la fel ca geniul, este o lungă răbdare: chestiune de disciplină și învățare. Să nu luăm în râs lucrul acesta. Pe lângă faptul că jocul între "a fi" și "a părea" nu are vârstă, nu greșim, din punct de vedere tehnic, încrezându-ne în expresia
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]