7,863 matches
-
a abilităților de comunicare în limba lor maternă și în limbi străine, dar și competențe de ordin intercultural. Prin urmare, fiecare școală are nevoie de o politică echilibrată, unificată, care să aibă drept punct de plecare fenomenul din ce în ce mai puternic de globalizare la care asistăm în ultimii ani, acordând importanța cuvenită cunoștințelor lingvistice, competențelor practice de folosire a limbilor străine, abilităților de comunicare și relaționare. Pregătirea metodico-științifică temeinică a profesorilor de limba engleza de la Liceul Teoretic „Miron Costin” le-a permis, în
CATEDRA DE LIMBA ENGLEZĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Alina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1833]
-
populațiilor (auto)marginalizate, prin parteneriate care să pună accent pe gestionarea participativă și pe implicarea cetățenilor, acordând fonduri și alte mijloace comunităților locale și inițiativelor comunitare, întărind capacitățile locale și naționale de reacție rapidă, de intervenție promptă, promovând dezvoltarea durabilă. Globalizarea economiei, mondializarea, centralizarea excesivă sau descentralizarea de formă, toate acestea transformă orașele. Orașele actuale sunt în concurență pe plan național, european, mondial (cel puțin pentru a atrage investiții și turiști). Ele se pot organiza în rețele de cooperare, sau nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au fost întotdeauna în istorie, ci aspiră în aceeași măsură să se manifeste în calitate de actor colectiv, capabil să-și orienteze propria dezvoltare. Oare acest fapt provine din inedita asociere dintre oraș și democrație, în care dezvoltarea urbană, victimă a efectelor globalizării economiei, este din ce în ce mai mult confiscată de mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de autoritatea pieței, ci mai mult de acțiunea colectivă. Edmond Préteceille, Thomas Regazzola 3, Alain Cottereau și Jean-Pierre Gaudin 4 au exhumat tentativele de planificare urbană concepute la începutul secolului XX. Gradul lor de îndeplinire, mai ales în privința spiritului de globalizare și previziune 5, zdruncină ideea general admisă că planificarea urbană nu a văzut lumina zilei decât în anii 1960. În lucrările sale de cercetare a începuturilor planificării urbane, Alain Cottereau sublinia, nu fără ironie, că această metodă nu datează din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pentru a putea pretinde că aparțin acestui cerc. Totuși, așa cum ne face să credem Claude Lacour, este legitim să distingem "mai multe nivele de creare și difuzare a dinamicilor metropolitane"302. Dincolo de o metropolizare mondială (Paris, Londra, New York) indusă de globalizarea economiei, există o metropolizare la scara continentului 303, dar și una la scară regională. Pentru a ilustra acest proces, putem reține că orașe precum Bordeaux sau Toulouse, grație unei specializări internaționale recunoscute (vin, aeronautică), dispun de o notorietate care le
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile captive în teritoriile cele mai defavorizate. După cum constată Laurent Davezies în Île-de-France, această fugă a claselor mijlocii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de politicile opționale postaderare dorim a contura câteva subiecte de discuție. „Strategia Lisabona 2000” cuprinde un sistem de prevederi care oferă politicii Uniunii Europene caracterul unei adevărate strategii. Elementele acestei strategii sunt: 1. Precizarea contextului: problemele rezultate din procesele de globalizare, trecerea la economia condusă prin cunoaștere, accelerarea ritmurilor schimbărilor. 2. Tipul de abordare a contextului: „Uniunea trebuie să modeleze aceste schimbări într-un mod consistent cu valorile și conceptele societății”. 3. Scopul: Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă și dinamică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
o mentalitate adecvată societăților industriale. Ce este societatea cunoașterii? Societatea condusă prin cunoaștere Decodificări greșite Conceptul societatea cunoașterii elaborat de D. Bell (1967) este o metaforă care se cere corect decodificată. Metaforele prezintă posibilitatea unei înțelegeri directe (intuitive) a realității (globalizarea implică extinderea interconexiunii economiilor pe întregul glob). Totodată, metafora conține numeroase conotații, sensuri „asociate” care pot genera o înțelegere greșită (globalizarea nu este o omogenizare globală a economiilor naționale). Într-adevăr, sintagma „societatea cunoașterii” a fost adesea decodificată greșit, prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Bell (1967) este o metaforă care se cere corect decodificată. Metaforele prezintă posibilitatea unei înțelegeri directe (intuitive) a realității (globalizarea implică extinderea interconexiunii economiilor pe întregul glob). Totodată, metafora conține numeroase conotații, sensuri „asociate” care pot genera o înțelegere greșită (globalizarea nu este o omogenizare globală a economiilor naționale). Într-adevăr, sintagma „societatea cunoașterii” a fost adesea decodificată greșit, prin înțelegerea sa sub aspectul cel mai simplificator: societatea care folosește cunoașterea. Greșeala este evidentă, căci în toate timpurile omul și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pe baza cunoașterii. Cine exercită puterea? Înseamnă oare că toți cei ocupați în zona cunoașterii au puterea? Evident că această putere este inegal distribuită (în relația reciprocă exprimată de ea). „Uniunea Europeană se confruntă cu o schimbare de ansamblu rezultată din globalizare și provocările noii economii conduse prin cunoaștere”. Puterea devine instrumentul de dirijare a producerii, prelucrării, difuzării și folosirii cunoașterii. Societatea cunoașterii pune averea pe plan secund în exercitarea puterii (așa cum societatea industrială a pus originea socială ca bază a accesului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
schimbărilor propriu-zise. Nu înseamnă că se va viza doar "aranjarea/cosmetizarea" practicilor învechite, ci dimpotrivă. Perspectiva socială La nivel macrosocial se remarcă astăzi un fenomen care va realiza în scurt timp saltul de la o simplă tendință, la un fapt autentic: globalizarea. Analizat din perspectivă socio-economică, conceptul vizează "fuzionarea piețelor naționale cu cele globale și, implicit, dezvoltarea unor surse de muncă și capital mai competitive". (M. Vlăsceanu, 2003, p. 34). Majoritatea specialiștilor în domeniu sunt de părere că acest fenomen atrage după
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
implicit, dezvoltarea unor surse de muncă și capital mai competitive". (M. Vlăsceanu, 2003, p. 34). Majoritatea specialiștilor în domeniu sunt de părere că acest fenomen atrage după sine nu doar mobilitatea unui anumit capital, ci și descentralizarea politicilor și deciziilor, globalizarea cunoașterii, accentuarea competiției, remodelarea piețelor globale etc. Nu ne propunem să detaliem toate aspectele subordonate acestui fenomen, ci doar să atragem atenția asupra faptului că acesta nu poate fi nici ignorat și nici minimalizat. Întrebarea firească este: În ce măsură globalizarea va
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
deciziilor, globalizarea cunoașterii, accentuarea competiției, remodelarea piețelor globale etc. Nu ne propunem să detaliem toate aspectele subordonate acestui fenomen, ci doar să atragem atenția asupra faptului că acesta nu poate fi nici ignorat și nici minimalizat. Întrebarea firească este: În ce măsură globalizarea va propune o schimbare a paradigmei fenomenului educațional?". Deocamdată, un răspuns tranșant pe această temă e dificil de oferit, dar ceea ce putem accepta ca fiind aproape o certitudine este faptul că globalizarea conduce inevitabil la transformarea rapidă și de substanță
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
ignorat și nici minimalizat. Întrebarea firească este: În ce măsură globalizarea va propune o schimbare a paradigmei fenomenului educațional?". Deocamdată, un răspuns tranșant pe această temă e dificil de oferit, dar ceea ce putem accepta ca fiind aproape o certitudine este faptul că globalizarea conduce inevitabil la transformarea rapidă și de substanță a mediului, la exacerbarea competiției. În acest sens, este mai mult decât evident că școala va trebui să redefinească conceptul de dezvoltare proprie. Va fi nevoită să exploreze permanent noi tehnologii și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
la situația critică în care resursele necesare rezolvării unor probleme cu adevărat importante sunt epuizate. Planificarea și gândirea strategică reprezintă astăzi necesități, determinate de o serie de factori cum ar fi: a) Dezvoltarea societății informaționale și a tehnologiilor comunicării; b) Globalizarea economică, culturală și educațională, succesul programelor Socrates sau Leonardo fiind mărturie în acest sens; c) Nevoia presantă de restructurare a sistemului public de educație prin: * asigurarea accesului cât mai larg la o educație de calitate și a unor "șanse egale
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
atentează la siguranța și integritatea statelor democratice, cu amenințarea armelor chimice și biologice, mai sofisticate, dar și mai periculoase decât cele tradiționale, cu politici de înarmare etc. În plan socio-economic asistăm la impunerea unui fenomen aflat în plină derulare: fenomenul globalizării care, cel puțin la o primă vedere, se manifestă cu precădere la nivel economic. Fără a discuta de oportunitatea sau beneficiile sale, acest fenomen a devenit un proces inevitabil căruia indivizii trebuie să "învețe" să-i facă față. Cu toate că europenizarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cel puțin la o primă vedere, se manifestă cu precădere la nivel economic. Fără a discuta de oportunitatea sau beneficiile sale, acest fenomen a devenit un proces inevitabil căruia indivizii trebuie să "învețe" să-i facă față. Cu toate că europenizarea și globalizarea au devenit certitudini, aceste fenomene par să nu stopeze un alt fenomen: cel migraționist, efectele acestuia fiind dintre cele mai diverse: creșterea decalajelor economice, continua creștere a populației în țările dezvoltate, depopularea zonelor rurale și urbanizarea excesivă etc. În ceea ce privește protejarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
XXI: * tensiuni între global și local: calitatea de cetățean universal nu implică anularea identității, dimpotrivă. Fiecare individ are obligația de a contribui la dezvoltarea comunității locale și a propriei națiuni; * tensiuni între universal și individual: în condițiile în care fenomenul globalizării nu ratează aspectul cultural, devine obligatorie accentuarea unicității individului, a unuia capabil de asumare a prezentului și de conturare a propriei dezvoltări pentru a-și maximaliza propriul potențial. El este unic în sine, își aparține sieși, dar și lumii deopotrivă
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
să facă un efort de a-și prezenta obiectul prin lecții mai accesibile și pe cât posibil mai atractive, căci altfel mulți elevi, exemplu și cazul meu, devin repulsivi la domenii tot mai solicitate spre o utilă încadrare în tendința de globalizare culturală și tehnico-științifică actuală. La afișarea rezultatelor finale ... tragedie. Din cei 12 apostoli au fost declarați absolvenți ai Liceului Mihail Kogălniceanu din Vaslui doar doi candidați, ambii proveniți de la Școala Normală din Bârlad: Barbu Neculai și Mâță Mihai, devenit ulterior
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Const.Rusu, (regretatul) Gh.Lupașcu, Ion Ioniță, Eugen Rusu, Gh.Romanescu, Octavian Groza, I.Muntele, C.Iațu și mulți alții, generație căreia îi revine sarcina de a cârmui geografia ieșeană în dificila, dar onoranta epocă în care am intrat a globalizării și a situării pe primul plan a intereselor omului geografia, prin potențialul său aplicativ, plasându-se între domeniile cele mai pretabile în realizarea acestui înalt deziderat. Seminarul geografic ocazionat de împlinirea a 100 de ani de la înființarea învățământului superior geografic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
tradiție a basmului în literatură, sunt de ajuns câțiva ani de Modernism pentru a descoperi antidotul convenției (care nu este altceva decât o altă convenție, evident). În clipa în care romanul textul literar, de fapt, în general emite pretenția de globalizare, ca să-i zicem așa, de înglobare a întregii literaturi, culturi, istorii, psihologii, eseistici etc., el se depășește pe sine. În Modernism avem de-a face mai mult cu descoperirea că acest lucru este posibil. Vârfurile Modernismului Eliot și Joyce sunt
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe perioada existenței comunismului european e marea înfrângere a globalizării în literatură. Mai clar spus, acolo unde estul răstălmăcește cu artă, vestul complică și ajunge la aceeași isterie a complicației de care suferă literatura Desperado din ambele tabere, est și vest. Pe ambele cărări ingeniozitatea rămâne punctul terminus. Literatura Desperado
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
raporta și la contribuții similare realizate în Franța, în Anglia sau Rusia, în aceeași perioadă. Începând cu secolul al XX-lea, psihologia s-a aflat în fața unor pro-vocări existențiale decisive, generate de creșterea fără precedent a productivității materiale, apar semnele globalizării dezvoltării industriale, inclusiv a celei militare. Sub influența acestora au avut loc două conflagrații mondiale, generate nu doar de inegalitățile economice dintre oameni, ci și de unele care se referă la însăși esența religioasă a omului în raport cu natura. Pe acest
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
discriminare în privința accesului etc.), cealaltă insistă asupra transparenței și interactivității rețelelor online, care pot determina o participare tot mai largă a publicului. Așa-numita democrație electronică, chiar dacă are la bază o viziune utopică, nu este însă lipsită de sens. Procesul globalizării transformă modelul clasic al luării de decizii "raționale" și monopolul cunoașterii deținut de experți în practici perimate, neadecvate noilor realități sociale. Discuțiile și deciziile publice transcend arenele tradiționale, reprezentate de guverne și parlamente, la fel și vechile forme ale democrației
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
deseori la comunicarea electorală și la marketingul politic, definindu-se prin strategii de persuasiune particulare, în funcție de finalitățile emitentului politic. Literatura de specialitate din ultimele decenii extinde sfera de semnificație a comunicării politice, înglobând aspecte precum: relația dintre mediatizare, politică și globalizare; raporturile dintre media, respectiv new media, și sistemul democratic; impactul jurnalismului politic asupra opiniei publice; potențialul mistificator al media etc. Spațiu al interdisciplinarității, analiza comunicării politice nu se poate limita la decelarea strategiilor și tehnicilor de comunicare utilizate, la așa-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]