7,075 matches
-
boală a limbajului"”. Prin aceasta înțelegea că miturile transformă conceptele în ființe și povestiri. În opinia lui Müller, „zeii” au fost inițial cuvinte construite cu scopul de a exprima idei abstracte, dar care s-au transformat cu timpul în personalități imaginare. Astfel, zeul-tată indo-european apare cu nume diferite : "Zeus", "Jupiter", "Dyaus Pita". Pentru Müller toate aceste nume pot fi urmărite până la cuvântul de origine „"Dyaus"”, despre care el consideră că implică „strălucire” sau „radianță”. Asta duce la termenii "deva", "deus", "theos
Max Müller () [Corola-website/Science/308317_a_309646]
-
care susține punctul de vedere al lui Becher, fără a face apel la studii experimentale și mai ales fără a ține seama de observațiile predecesorilor săi, Roger Bacon, Leonardo da Vinci și Robert Boyle. Teoria flogisticului susținea existența unui fluid imaginar, numit "flogistic", care se afla în substanțele inflamabile și care se "pierdea" prin ardere. Și alți chimiști renumiți au crezut în existența acestui fluid: Joseph Priestley, Henry Cavendish, Carl Wilhelm Scheele. Verificările experimentale au dovedit contrariul. La cântărirea retortelor cu
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
ale cărui argumentări din eseul "1907 din primăvară până'n toamnă" le-a influențat. În anul 1950, autorul Don Mauricio Carlavilla a editat în Spania cartea „Simfonia în roșu major” („Sinfonia en Rojo Mayor”} conținând așa zisele „protocoale Rakovski” - protocoale imaginare ale unor mărturisiri ale lui Christian Rakovski așa cum ar fi fost găsite de un voluntar spaniol prosovietic în timpul Operației Barbarossa în Rusia, în casa din Leningrad a unui defunct medic al NKVD, dr. Iosif Landovski și așa cum ar fi fost
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
spaniol prosovietic în timpul Operației Barbarossa în Rusia, în casa din Leningrad a unui defunct medic al NKVD, dr. Iosif Landovski și așa cum ar fi fost notate în niște caiete de un anchetator al NKVD numit Gabriel Kuzmin. Cartea dezvăluie conspirația imaginară mondială evreiască - francmasonă, care în tradiția multor cercuri de extremă dreaptă europene, iar mai recent și islamice, explică întreaga istorie a lumii din ultimele veacuri. Rakovski „se declară” în această carte ca fiind de origine evreu cu numele adevărat Haim
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
x) pentru aplicarea funcției f elementului x. De asemenea, el a introdus notația modernă pentru funcțiile trigonometrice, litera e pentru baza logaritmului natural (cunoscut în prezent drept numărul lui Euler), litera grecească ∑ ("sigma") pentru sumă și litera i pentru unitatea imaginară. Folosirea literei grecești π ("pi") pentru raportul dintre circumferința unui cerc si diametrul său a fost de asemenea popularizată de Euler, chiar dacă ideea nu a pornit de la el. Dezvoltarea calculului infinitesimal a impulsionat cercetarea în matematică în secolul al XVIII
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
ocupând mai multe posturi publice, incluzându-l pe acela de Lord Cancelar, din 1529 până în 1532. Morus a introdus termenul de „utopie” (greacă „niciun loc”, dar similar cu "eu topos" - „loc fericit”), numele dat de el unei națiuni insulare ideale, imaginare, a cărui sistem politic a fost descris în cartea lui, publicată în 1516. Este cunoscut în special pentru refuzul său de a-l recunoaște pe Henric al VIII-lea drept cap al Bisericii Angliei, nefiind dispus să renunțe la principiile
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
1515 Morus a scris cea mai faimoasă și controversată operă a sa, "De optimo statu rei publicae deque nova Utopia" ("Despre cea mai bună formă de stat și despre noua Utopie", pe scurt: „Utopia”), un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „"cel care vorbește fără sens"” în greacă), descrie organizarea politică a unei națiuni insulare imaginare, Utopia (joc de cuvinte între grecul "ou-topos
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
Utopia”), un roman în care un călător imaginar, Raphael Hythloday (al cărui prenume este o aluzie la Arhanghelul Rafael, purtătorul adevărului, și al cărui nume înseamnă „"cel care vorbește fără sens"” în greacă), descrie organizarea politică a unei națiuni insulare imaginare, Utopia (joc de cuvinte între grecul "ou-topos", „niciun loc”, și "eu-topos", „loc bun”) sieși și lui Peter Giles. În această carte, orașul Amaurote este prezentat, printre altele, ca fiind „"Cel mai valoros și mai demn"”. În opera sa, Morus contrastează
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
tip de viață după moarte, nu i se putea acorda încredere că va accepta pe cale logică vreo autoritate sau principii care să nu derive din propria persoană. Este posibil că Morus a ales calea literaturii pentru a descrie o națiune imaginară, pentru a putea discuta liber probleme politice controversate. Propria lui atitudine privind organizarea descrisă în carte a fost o temă îndelung dezbătută. Deși pare greu de crezut că Morus, un credincios catolic, ar fi considerat Utopia un model concret de
Thomas Morus () [Corola-website/Science/303204_a_304533]
-
Demonaz, formație înființată în 2007 de Demonaz împreună cu Armagedda și Ice Dale. În august 2011 Immortal a participat la ultima ediție a festivalului Hole in the Sky. "Blashyrkh", tema predominantă a versurilor formației, este un concept care reprezintă un tărâm imaginar, permanent acoperit de zăpadă și gheață, peste care guvernează un corb numit "Mighty Ravendark". Acest concept nu se limitează doar la versuri, simbolistica Blashyrkh fiind prezentă și în coperțile albumelor, videoclipurile realizate și, în general, în tot ceea ce este legat
Immortal () [Corola-website/Science/302224_a_303553]
-
ale fantasticului (și anume: dublul, realitatea paralela a visului, cărțile misterioase și vrăjite, salturile în timp). Adjectivul "borgezian" definește concepția despre viață ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoasele sale recenzii de cărți imaginare). A fost influențat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton. Borges a lăsat o moștenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până și în cea pop, și
Jorge Luis Borges () [Corola-website/Science/302356_a_303685]
-
tip de religie în care este admisă credința într-un singur zeu. Saturn ar fi trebuit să abdice în fața celor trei fii și o fiică: Jupiter, Pluto, Neptun si juno; dupa aceea mii de zei și semizei au fost creați imaginar, iar calendarul zeilor a crescut la fel de repede ca și calendarul sfinților" În Babilon el se numea Nimib și era o divinitate a agriculturii. Saturn, numit Cronos de către greci, la sfârșitul erei zeilor, era ocrotitorul semănătorilor și al culturilor, iar soția
Saturn (zeu) () [Corola-website/Science/302408_a_303737]
-
Odometrul a fost descris ca o căruță cu mecanism de transmisie care lăsa să cadă o bilă după fiecare milă. Cicero (106-43 î.Hr.) îl menționează pe Arhimede pe scurt în dialogul lui "De re publica", în care descrie o conversație imaginară care ar fi avut loc în 129 î.Hr. După capturarea Siracuzei " c." 212 î.Hr., generalul Marcus Claudius Marcellus i-a spus că trebuie să ducă înapoi la Roma două mecanisme folosite în astronomie, care arătau mișcarea Soarelui, a Lunii și
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
hipnotice și structuri simple, dar profunde; această sonoritate specifică a fost prezentă pe toate albumele, indiferent de stilul muzical adoptat. Vikernes a descris Burzum ca pe un fel de "vrajă", al cărei scop este acela de a crea o lume imaginară înrădăcinată în istoria păgână. La început Vikernes a fost puternic influențat de scrierile lui J. R. R. Tolkien. Semnificativ în acest sens este însuși numele formației: "Burzum" este un cuvânt din limba neagră din Mordor care înseamnă "întuneric". Acest cuvânt
Burzum () [Corola-website/Science/302167_a_303496]
-
ani de temniță grea, în care Richard Wurmbrand este închis singur în celule subterane obscure, torturat bestial sau purtat prin diverse închisori: Rahova, Jilava, Târgu Ocna, etc. În perioada de izolare totală, alcătuiește serii de predici proferate în fața unui public imaginar, pentru a-și proteja mintea. După terminarea regimului de izolare totală, care a durat trei ani, împarte mai multe celule cu intelectuali, prelați de diverse confesiuni, dar și cu oameni simpli. Îi cunoaște atunci pe: Nicolae Steinhardt, Ion Ioanid, Ioan
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
doar pe baze teoretice, care ar călători mai repede decât lumina. Conceptul de tahion (derivat din greacă, "tachys = rapid") a fost introdus pentru prima data de Gerald Feinberg. Ei reprezintă o soluție bizară a ecuațiilor relativității restrânse: masa lor este "imaginară", conținându-l pe "i", și reprezentând rădăcina pătrată a unui număr negativ. Astfel, energia lor poate fi reală, (însă, de asemenea negativă), permițându-le existența în continuumul spațio-temporal. Din această inversare a proprietăților particulelor obișnuite (fie ei tardioni sau luxoni
Tahion () [Corola-website/Science/302560_a_303889]
-
z" rămân neschimbate pentru o reprezentare grafică a unui spațiu minkowskian, se pot lua în considerare numai coordonatele "x, ct". Un eveniment de asemenea coordonate se va afla față de evenimentul din origine la intervalul: Acest interval poate fi real sau imaginar, după cum expresia de sub radical este pozitivă sau negativă. Ca urmare, mulțimea evenimentelor din spațiul minkowskian poate fi împărțită în două domenii: unul care cuprinde evenimentele situate la un interval real față de origine ("evenimente spatiale"), iar celălalt - evenimentele situate la un
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
expresia de sub radical este pozitivă sau negativă. Ca urmare, mulțimea evenimentelor din spațiul minkowskian poate fi împărțită în două domenii: unul care cuprinde evenimentele situate la un interval real față de origine ("evenimente spatiale"), iar celălalt - evenimentele situate la un interval imaginar față de origine ("evenimente temporale"). Aceste domenii sunt separate între ele prin evenimente care îndeplinesc condiția "x = ±ct". În cazul general, condiția "s = 0", care delimitează cele două domenii, reprezintă un con cu vârful în origine, numit "con luminos". Evenimentele din
Spațiu-timp () [Corola-website/Science/302652_a_303981]
-
emergența vieții. Este timpul fondator al credinței omului într-o divinitate sau un singur Dumnezeu. Sensul miturilor variază de la o epocă la alta. Două curente de interpretare au existat dintotdeauna. Primul ne spune că mitul este o poveste fabuloasă, inventată, imaginară. Celălalt curent explică că mitul este o poveste care traduce realitatea sub o formă simbolică. Limbajul mitic uzează așadar de cuvinte care sunt simboluri, adică de cuvinte cu sensuri aparente, în spatele cărora se ascund alte sensuri. Pentru cercetători ca Mircea
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
paperback din "Hobbitul" și "Stăpânul inelelor" ca fiind esențiale în crearea unei piețe de masă pentru ficțiunea de acest gen și pentru starea curentă a genului fantasy. Proza lui Tolkien este directă și nepretențioasă, luând de bună existența lumii sale imaginare și descriind detaliile ca pe niște fapte obișnuite, în timp ce noul și fantasticul apar aparent întâmplător. Acest stil „cu picioarele pe pământ”, prezent ulterior și în literatura fantasy a lui Richard Adams ("Watership Down") și Peter Beagle ("Ultima licornă"), mai degrabă
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
membri ai Partidului Interior scriseseră cartea atribuită lui Emmanuel Goldstein, și că atât puterea, cât și exercitarea puterii prin mijloace cât mai brutale constituie pentru Partid scopuri în sine. De la simplul fapt de a mărturisi - sub tortură - crime reale și imaginare, cei arestați, fără excepție, ajung sa accepte la nivel rațional ideologia Partidului, iar în final, chiar și sentimentele sunt iremediabil atrofiate ori modificate - devenind pe deplin "ortodoxe". Până la urmă, atât Winston cât și Julia sunt "vindecați" și eliberați; după un
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
el însuși. Îl iubește pe Fratele cel Mare!” (idem, pag. 365). „Fratele cel Mare este masca sub care Partidul se prezintă lumii întregi” (idem, pag. 258). Este mai ușor să concentrezi sentimentele maselor spre o singură persoană (fie ea și imaginară), decât spre un grup destul de numeros. Fratele cel Mare nu fusese văzut niciodată; cu siguranță că nici măcar nu fusese pseudonimul vreunuia dintre liderii inițiali ai revoluției, însă luase naștere odată cu Partidul, și nu va muri niciodată (cel puțin atât cât
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
14 - 37) al lui Octavian (31 î.Hr. - 14). Sub domnia acestuia s-ar fi făcut recensământul „în toată lumea”, pe când în Siria cârmuia Quirinius (), eveniment care nu este confirmat de niciun alt izvor istoric și care este considerat de istorici ca imaginar. Istoricul evreu Josephus menționa ca în anii 6-7 e.n., Quirinius și Coponius au ținut un recensământ, dar după moartea lui Irod cel Mare, la circa zece ani după nașterea lui Isus, iar recensământul nu s-a ținut în toată lumea și
Pilat din Pont () [Corola-website/Science/302794_a_304123]
-
identificat ca un posibil purgatoriu situat la egală distanță între real și imaginar. Primul termen are în vedere concretul, tangibilul, cu toate limitările impuse de prea uza- tele noastre simțuri, dar nici nu acord gratuite cecuri în alb vas- tului imaginar. O bună cumpănire între constrîngă- toarea dependență de real și zona eterată a invizibilului se va dovedi finalmente mediul unde se plămădește opera și unde senzorialul nu este cu totul uitat în beneficiul exclusiv al ipoteticului. Dacă lucrurile imaginate de
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
Autorul a renunțat la ideea de tablouri și-și numește operele, simplu, picturi. Se lasă în voia decorativului impus de subiect, îl tratează cu rigoare și obține efecte eclatante. Adeziunea privitorului e spontană și inechivocă. Iată, Val Gheorghiu, exploratorul universurilor imaginare, se întoarce ca fiul rătăcitor altădată la poarta concretului. E atît de fas- cinat de motiv încît citează cu fervoare din cartea de istorie a clipei. Nu ne miră că aceste picturi seamănă ca expresie cu niște veritabile portrete. Au
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]