6,874 matches
-
este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite..." În Iepurărie dăm de un laș care se justifică într-o cuvântare facețioasă. Capodopera acestei proze de ilaritate clasică este Păcală și Tândală, cu un râs de subtilitate infinită ce nu se poate comunica decât unui cititor care petrece la erudiția hohotitoare a lui Rabelais și a lui Sterne. Arta constă în a vărsa un sac de sentințe, legate între ele prin intimități mai mult verbale decât de conținut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin un ce horcăit, cavernos, printr-o cadență de mașinărie. Bolintineanu mai posedă plastica dinamică, însușirea de a strânge într-o linie răsucită toată virtualitatea unei mișcări, încît, tăiate, unele versuri apar ca niște momente în perpetuă desfășurare cu capetele infinite: Pe un cal ce mușcă spuma în zăbale, Printre zi și noapte, el își face cale. Singur el se luptă în acele văi Unde mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de o savantă împletitură. Piesa rară e cântecul cutărei fete din Călin nebunul, o bocire țărănească de singurătate, fiindcă fata se află în codri în puterea zmeului. Ritmica de descântec evocă o jale cosmică, frica omului singur într-un teritoriu infinit de "lunci deșarte". Solitudinea câmpurilor e simbolizată prin greier. Dar greierii, răspunzîndu-și la depărtări incomensurabile, sugerează corespondența gândurilor. Fata trimite dar greierul obscur din apropierea ei în grinda casei materne. Greierul acesta nu e însă terestru ci lunar, iar luna e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
enormului și sălbatecului, fiind producător de fantasmagorii. Toate simțurile dealtfel sunt iritate. Pantagruelismul lui Hogaș e înrudit cu flămînzeala lui Creangă și cu gastronomia primitivă a lui Sadoveanu. Foamea e sălbatecă, cinele sunt uriașe. Scrobul e făcut dintr-un număr infinit de ouă, borșul e un ocean, mămăliga apare ca mâncarea sacră, care neînghițită la vreme pricinuiește căderea individului în lumea umbrelor. D. D. PĂTRĂȘCANU Comicul lui D. D. Pătrășcanu (1872-1937) e mai mult de ordinul bufoneriei, trăind din situații caricate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Scârțâie căruța mea. Ăsta e trecutul meu? Mă-ntorc din pierdutele lupte Nici cea mai sărmană chivuță Și mă duc iar undeva... N-ar plăti pe ele un leu. Versurile memorabile sunt acelea în care poetul arată o insațietate lirică infinită, nesăturată nici măcar cu prestigiul lui Eminescu: Pe Eminescu, noi poeții tineri, Zadarnic încercăm, nu-l vom ajunge. Cântecele lui fără seamăn Sunt pentru noi miraj de neatins... Dar Eminescu nu cuprinde tot În stihurile lui dumnezeiești. Durerea romînească-i mult mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar se impune cu puternică fizionomie proprie. Talentul de scriitor îl indică printre primele rânduri ale literaturii noastre. Portretele, unele analize - aceea a lui Sadoveanu, atmosfera conferințelor lui Iorga, a lui Goga, Eminescu, Topîrceanu, Rebreanu, Arghezi și câte altele -, bogăția infinită de observații, de caracterizări sclipitoare, spiritul, ironia, pătrunderea psihologică, bogăția informației, a punctelor de vedere, depășesc superb și de departe insuficiențele și lacunele. Ele fac parte din natura fatală a creațiunilor omenești de mare calitate, unde eroarea și detaliul, ele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
realizării legăturii dintre două tabele, utilizatorul constată existența unei linii continue care unește acele entități. Într-o parte a legăturii este marcat caracterul „1”, care desemnează partea cheii primare implicate în procesul de relaționare, iar în cealaltă parte apare simbolul „infinit”, care descrie relația „mai mulți/mai multe”, reprezentată prin cheia externă sau o componentă a acesteia. O relație de tip unu-launu (1-1) ar fi reprezentată prin „1” la fiecare capăt al liniei de legătură. Legătura dintre 2 tabele poate fi
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
așează în centrul preocupărilor dialectica competență-performanță, locutorul este capabil, pe baza unui număr finit de reguli sintactice, să construiască un număr nelimitat de fraze. Această concepție evidențiază potențialul limbajului verbal care, punând la îndemâna vorbitorilor mijloace limitate, oferă posibilități de exprimare infinite 112. Investigarea relației dintre competență și performanță, altfel spus, între structura de profunzime și structura de suprafață ale unei manifestări discursive, presupune evidențierea raporturilor ierarhice care stau la baza acesteia. Prezența unei structuri de profunzime, a unui schelet logico-sintactic, este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cel mai general, semioza materializează la nivel cognitiv-empiric capacitatea ființei umane de a cunoaște lumea prin semne"247. Astfel, de pe pozițiile pansemiotismului enunțat de Pierce, potrivit căruia în lume nu există obiecte lipsite de semnificație, ajungem la viziunea unei semioze infinite, cu rădăcini în valențele semnificative virtuale sau reale ale semnelor și în capacitatea ființei umane de actualizare a potențialului semnificativ al acestora. Pe această linie de interpretare, "întreaga cultură ar trebui studiată ca un fenomen de comunicare bazat pe sisteme
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
p. 238. 241 Ibidem, p. 259. 242 Amintim că, în concepția peirceiană, interpretantul nu reprezintă o persoană, ci un alt semn, constituit în mintea receptorului, care la rândul lui generează un alt interpretant, ajungându-se astfel la perspectiva unei semioze infinite. 243 A.J. Greimas, J. Courtés, Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage, Hachette Livre, Paris, 1993, p. 339. 244 Apud Petru Ioan, Educație și creație în perspectiva unei logici "situaționale", Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1995, p. 94
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pharmakon de natură declarat ambivalentă, hipnotizând memoria, "infectând" interioritatea omului și devenind astfel un suplement primejdios 246. Platon consideră ideală o memorie fără semn, fără suplement, deoarece acesta introduce primejdia redublării și, în loc să stimuleze viața, simulacrul dă naștere unei serii infinite de "monumente moarte". O dată cu scrierea se deschide posibilitatea kibdeleumei, a mărfii falsificate, echivoce și înșelătoare. Viul degenerează în mimesis, simulare și exces, iar Platon intuia că, din moment ce s-a deschis această cale, nu va mai dura mult până se va
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu este aici sinonimă cu "nedesăvârșirea", deoarece ea nu are drept criteriu un conținut care trebuie expus complet, ci se raportează la scriitura însăși. Se pot identifica așadar tipurile de tensiune care alcătuiesc textul și care decurg din: 1) "mișcarea infinită a scriiturii", care trebuie să se supună limitelor textuale; 2) interacțiunile variabile destinator/destinatar, semnificant/semnificat; 3) intertextualitate (seriile culturale și istorice adiacente). Interacțiunile multiple, pe de altă parte, imprimă textului posibilitatea funcționării pe diferite niveluri, astfel încât el se descrie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriiturii: "1. Este un gest manual, opus gestului vocal (am putea denumi această scriitură scription, și rezultatul său scripture). 2. Este un registru legal de mărci de neșters, destinate să triumfe în fața timpului, uitării, erorii, minciunii. 3. Este o practică infinită, în care se angajează orice subiect, și această practică se opune în consecință simplei transcrieri de mesaje; scriitura intră în opoziție în modul acesta când cu Parole (în primele două cazuri), când cu Écrivance (în al treilea). Sau încă, după
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe aceea de metalimbaj, din moment ce nu recunoaște garanți de tipul cauzei, instituției sau al altor concepte metafizice. Realizând disocierea între textul-bolboroseală, textul de plăcere și textul de desfătare, Barthes reafirmă pluralitatea, intranzitivitatea scriiturii și imposibilitatea de a exista în afara "textului infinit" aceste trăsături dându-i posibilitatea scriitorului de a "lupta" împotriva ideologiei care se vrea, totuși, enunț încheiat, definitivat. Prin complexitatea teoretizărilor, Roland Barthes a influențat și, după unii, s-a integrat postmodernismului francez. Locul central rezervat conceptului de scriitură în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu poate fi analizată prin concepte, ci prin intermediul unei experiențe decisive, aceea a scriiturii. Astfel, în Limbajul la infinit se folosește imaginea oglinzii și a murmurului pentru a descrie starea actuală a limbajului și a literaturii, în ideea că mișcarea infinită a cuvintelor nu trebuie să fie confundată cu vreo durată sau flux al conștiinței 293. Pentru Foucault, scriitura nu este legată de timp, ci de o creativă întrebuințare a spațiului, lucru subliniat și de Derrida. Mai mult, a scrie presupune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ale unui text sau certitudinile personale nu au dispărut, dar sunt înțelese acum ca fiind derivate dintr-o rețea de situații contingente, locale, poziționale. Garanția unui sens central, absolut sau al unui traseu univoc de lectură este exclusă, astfel încât spațiul infinit al citării, parodiei, colajului și ironiei este deschis. Scrisul-ca-experiență-a-limitelor (Julia Kristeva) ia în considerare elementele hibride, eterogene, plurale, participând în acest mod atât la constituirea teoriei, cât și a practicii. Substanța alegorică prin intermediul căreia un discurs este citit prin altul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
A se vedea Umberto Eco, Lector in fabula, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991) 300 Linda Hutcheon, Poetica postmodernismului, p. 131. 301 Roland Barthes, Plăcerea textului, p. 44. 302 Încercarea, în acest sens, de a crea un joc infinit al diferenței îl va determina pe Umberto Eco să compare demersul derridarian cu teoria peirceană a semiozei nelimitate, deși concluzia acestui paralelism va fi una negativă: "deriva deconstrucționistă și semioza nelimitată nu pot fi reduse la concepte echivalente" (Umberto Eco
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sau volum. De exemplu lungimea curbei Koch crește cu un factor de 4/3 la fiecare iterație. Astfel, în funcție de rezoluția măsurătorii efectuate lungimea se poate modifica și deoarece curba Koch este iterată ad inf nitum, distanța dintre două puncte este infinită. Auto similaritatea și scalarea pot fi determinante cantitativ prin utilizarea dimensiunii fracta e. Utilizarea analizei fractale a neregularităților suprafeței luminale (a "rugozității") evidențiate prin creșterea continuă a rezoluției informațiilor imagistice oferite de către IRM sau USIV constituie o nouă direcție de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
dealtfel, obiectul cel mai puțin convențional din poezia lui Bolintineanu. Să urmărim cîteva din atributele lui. Întîia Însușire este transparența. Marea este „azurie” și, privită de aproape, se vede lucrarea dumnezeiască: „O pulbere-argintoasă de mii de peștișori, Frumoase mozaice, divine, infinite, Ce schimbă-ale lor forme bizare, strălucite! Ce ne amintă Încă p-al vieții autor, Făcînd ca să se uite durerea ce dărîmă!” și efectul ei este desfătarea care șterge contururile aspre ale lumii. Desfătător, cu efecte purificatoare este și tabloul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ulterior, tendința de "diferențiere". Prin urmare, în opera eminesciană Lovinescu detectează două straturi: unul autohton, "specific național", și altul european, de cultură germană. Există așadar o legătură evidentă între "formă" și "conținut", între individ și comunitate, între "idee" și calitatea infinit sugestivă a limbajului care o vehiculează. Or, când judeca negativ proza eminesciană, Lovinescu avea în vedere doar elementele de "conținut" ale acesteia, "temele" și "motivele" predilecte, nu și valorile ei de sugestie (de parcă "fondul" și "forma" s-ar putea segrega
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
își îndreaptă unele asupra altora sentimentele lor"187. Prin urmare, "dorul" din "farmecul dureros" ar exprima o aspirație către "fuziunea prezentă și întreagă", dorința de "a ieși din forma mărginită și proprie", scopul ultim al voluptății fiind dorința de "posesiune infinită și totală", contrariată de "durerea că năzuința nu poate fi satisfăcută niciodată"188. Pe de altă parte, cum durerea cu pricina ("life enhancing") nu numai că "însoțește orice dorință și procură o senzație de plăcere", ci accentuează simțul realității și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
suma acestor gesturi intelectuale lovinesciene vine să completeze ideologia sa literară, atât de influentă, cum se știe, în epoca interbelică. Dacă modernismul românesc este în general neîncrezător în valorile "vieții", acest lucru se datorează și literaturii criticului, văzută ca lectură infinită a unei realități mereu mistificatoare, care își maschează insuficient de bine natura textuală, de palimpsest cu lacune. Un cuvânt, în final, și despre modul și stilul criticii lui Antonio Patraș, care nu trebuie să-i fie indiferent cititorului, pentru că poartă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a Decameronului, relevând situațiile specifice din această capodoperă narativă și diversitatea fără precedent a personajelor, filiația motivelor și a temelor, depășirea erudiției surselor prin integrarea lor într-un discurs umanist dominat de armonie și frumos, de noblețe spirituală, ilustrând varietatea infinită a vieții în zorile Renașterii. Bazându-se pe tradiția și autoritatea criticii italiene, autoarea discută raportul dintre realism și ficțiune în opera lui Boccaccio, viziunea sa artistică subsumată unei filosofii aparte: descoperirea universului comic în deplinătatea manifestărilor sale. În completarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289557_a_290886]
-
diferite, care generează la rândul lor senzații unice. Parafrazând-o pe Zaha Hadid În interviul intitulat ―Landscape as Plan, acordat lui Mohsen Mostafavi, În cadrul acestei tipologii nu mai este vorba de tabula rasa spațiului continuu. Terenul plat reprezintă o extensie infinită, pe când variațiile de relief definesc direcții și spații. Variațiile În suprafața reliefului determină proprietățile spațiale ale peisajului și caracterul acestuia. Se evidențiază o altă atitudine față de situl natural, ca amplasament al obiectului de arhitectură. Nivelarea terenului Înseamnă negarea, absența locului
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]
-
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA NICU GAVRILUȚĂ Mit, magie și manipulare politică INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Pentru socrii mei, Ileana și Ioan, cu multă dragoste și infinită recunoștință Cuprins Cuvânt-înainte / 9 Antropologia, alteritatea și gândirea dialogală / 15 1. Marc Augé și Jean-Paul Colleyn. Aspecte bio- bibliografice / 15 2. Construcția socială a sensului în relația cu Celălalt / 17 3. Reconfigurări actuale în antropologie / 22 4. Filmul etnografic și
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]