7,663 matches
-
în așteptare, în copilărie să se împlinească". (Lyotard, 1997, pp. 90-91) Să ne reamintim că și Kant, unul dintre filosofii modernității, susține că "omul este singura ființă care trebuie educată": "Disciplina preface animalitatea în umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi [...]. Omul însă are nevoie de rațiune proprie. El n-are instinct, și trebuie să-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe lume, el nu e în stare s-o facă imediat, va
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și Kant, unul dintre filosofii modernității, susține că "omul este singura ființă care trebuie educată": "Disciplina preface animalitatea în umanitate. Un animal este chiar prin instinct tot ce poate fi [...]. Omul însă are nevoie de rațiune proprie. El n-are instinct, și trebuie să-și facă singur planul purtării sale. Cum însă, venind crud pe lume, el nu e în stare s-o facă imediat, va trebui ca alții să îndeplinească aceasta pentru dânsul". (Kant, 2002, pp. 15-16) 1.2. Educația
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
este un membru al supertribului, supus acelorași constrângeri ca oricare alt membru, dar având în plus o responsabilitate aparte, aceea de a pregăti copiii pentru viața de adult în supertrib. Ca atare, el se află la intersecția dintre impulsurile și instinctele naturii biologice a copilului și artificialitatea și complexitatea vieții în supertrib. Această condiție a profesorului este extrem de stresantă, pentru că exigențele celor două părți (copilul, "noul venit" ca să utilizăm sintagma lui Gert Biesta și comunitatea, adică modalitățile concrete ale vieții acesteia
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
artificiale a anumitor stimuli (Desmond Morris) presupune utilizarea unor stimuli "supernormali", deoarece omul trăitor în supertrib nu mai este acel amestec subtil de compromisuri necesar supraviețuirii. Îmblânzirea presupune un compromis în ceea ce privește adaptarea la cerințele societății, de multe ori împotriva "parlamentului instinctelor" de care vorbea Konrad Lorenz. Deciziile oamenilor nu sunt niciodată rezultatul unui singur instinct, sau al unui singur stimul, ci sunt mai degrabă rezultatul provizoriu al unor "înfruntări" parțiale. Siguranța și conformismul social produc schimbări semnificative în comportamentul real al
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
în supertrib nu mai este acel amestec subtil de compromisuri necesar supraviețuirii. Îmblânzirea presupune un compromis în ceea ce privește adaptarea la cerințele societății, de multe ori împotriva "parlamentului instinctelor" de care vorbea Konrad Lorenz. Deciziile oamenilor nu sunt niciodată rezultatul unui singur instinct, sau al unui singur stimul, ci sunt mai degrabă rezultatul provizoriu al unor "înfruntări" parțiale. Siguranța și conformismul social produc schimbări semnificative în comportamentul real al individului, aducând în prim-plan rutina și predictibilitatea, iar dacă ar fi să-l
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
celor excluși, chiar dacă excluderea lor nu se datorează unor preferințe, ci este impusă de criterii obiective, recunoscute ca atare; nevoia de a ocupa o poziție dominantă este atât de înrădăcinată în felul nostru de a fi încât ignoră argumentele raționale, instinctul de afirmare dovedindu-se mai puternic: Impulsul de a urca pe scara socială este prea vechi și prea adânc înrădăcinat pentru a fi slăbit de o evaluare logică a noii situații. Așadar, de-a lungul și de-a latul uriașelor
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
care nu îndrăznește să vorbească despre "abandonare", înseamnă de fapt a lăsa copilul singur, adică în confuzia sa în fața unei lumi pe care nu o cunoaște și nu o înțelege". (Mattéi, 2005, p. 168) De fapt, nevoile socio-economice, dar și instinctele sedimentate și legitimate în zeci de mii de ani reclamă organizarea învățării în grup, mai adecvat spus, în rețea; multiplicarea grupurilor (chiar și efemere, cu cât mai efemere cu atât mai bine) poate cunoaște și o dimensiune virtuală, dacă avem
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
privită ca un comportament înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei, agresivitatea are un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care-l conține: spontaneitatea instinctului este cea care-l face atât de periculos. Dacă ar fi doar o reacție la
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
înnăscut, ceea ce nu exclude "îmblânzirea" sau favorizarea manifestării sale de către mediul de viață al copilului. Din perspectiva etologiei, agresivitatea are un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care-l conține: spontaneitatea instinctului este cea care-l face atât de periculos. Dacă ar fi doar o reacție la anumite condiții exterioare, cum
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care-l conține: spontaneitatea instinctului este cea care-l face atât de periculos. Dacă ar fi doar o reacție la anumite condiții exterioare, cum au presupus mulți sociologi și psihologi, situația omenirii nu ar fi atât de periculoasă cum este de fapt. Dacă lucrurile ar
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o asemenea rezolvare înseamnă de fapt ignorarea problemei din mai multe motive: un prim motiv este reprezentat de componenta înnăscută a agresivității, care prin inerența ei trimite la nevoia de educație, de "îmblânzire", de cultivare a umanității din om, chiar dacă instinctele rămân (și trebuie să rămână) la locul lor; cu alte cuvinte, spațiul școlii nu poate fi izolat de manifestările agresivității (și nici nu ar eficient să se acționeze în acest sens): "Două încercări de a ghida agresivitatea sunt, după câte
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să rămână) la locul lor; cu alte cuvinte, spațiul școlii nu poate fi izolat de manifestările agresivității (și nici nu ar eficient să se acționeze în acest sens): "Două încercări de a ghida agresivitatea sunt, după câte știm acum despre instinct în general și agresivitate în special, cu totul inutile. În primul rând, agresivitatea nu poate fi eliminată prin depărtarea de om a situației-stimul care o declanșează și, în al doilea rând, nu poate fi ținută sub control prin interdicții motivate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
familiei/individului care îl locuiește. Această nevoie de individualizare se datorează faptului că omul este în același timp un animal social (trăiește în grupuri mici), face parte dintr-o familie (care trebuie apărată în interiorul grupului), iar în calitate de individ se supune instinctului de dominare, care îl determină să lupte pentru o poziție superioară în ierarhie și să consfințească această poziție prin "însemnele" sale: așa se întâmplă cu locuința într-un ansamblu mai larg (stradă cu case, apartamente într-un bloc), cu camera
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
destul. Forma și înfățișarea generală trebuie să-l facă să iasă în evidență ca entitate ușor identificabilă, astfel încât să poată deveni proprietatea "personalizată" a familiei care locuiește acolo. În cazul blocurilor situația este și mai gravă. Efectul psihologic negativ asupra instinctului teritorial al familiilor forțate de arhitecți, sistematizatori și constructori să trăiască în aceste condiții este incalculabil. Din fericire, familiile în cauză își pot impune unicitatea teritorială asupra locuințelor în alte moduri. Clădirile înseși pot fi vopsite în culori diferite. Grădinile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
curriculare sau extracurriculare (pe de altă parte, aranjamentele, vecinătățile pot fi utilizate în vederea manifestării comportamentului teritorial, chiar dacă agresivitatea va fi una dintre componentele acestui comportament doar manifestându-se acesta poate fi observat, detensionat, educat chiar dacă educația nu presupune deloc anihilarea instinctului agresivității); • reacția de respingere a marginalilor, adică a acelora care dintr-un motiv sau altul se abat de la normele grupului; în acest caz, normele sunt acelea care conferă coerență și eficiență grupului, motiv pentru care aceia care nu le respectă
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
argumentate la nivelul curriculumului, în vederea introducerii unor discipline opționale, fie la solicitarea părinților, fie în funcție de contextul local (nevoi și resurse). Paradoxal, multiplicarea posibilităților de a promova în(tr-o) ierarhie, nu este însoțită întotdeauna de multiplicarea situațiilor care să favorizeze detensionarea instinctului agresiv, poate tocmai datorită provocărilor de (mai) slabă intensitate concretizate astfel, adică a provocărilor percepute ca fiind minore. Multiplicarea posibilităților de a parveni la o poziție dominantă scade interesul pentru competiție, deci agresivitatea se acumulează așteptând fie prilejuri mai adecvate
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de întâlnire a interdicțiilor și permisivităților specifice unor familii diferite, cu religii și obiceiuri diferite, într-un cuvânt, cu moduri de viață diferite (de multe ori, tot acest eșafodaj cultural vine mai degrabă în contradicție cu "deciziile" "marelui parlament al instinctelor", ceea ce complică și mai mult problema): Încălcarea regulilor conviețuirii atrage după sine pedeapsa. În grupurile de copii, copiii mai în vârstă îi pun la punct pe cei care încalcă regulile jocului: vinovații sunt ironizați și adesea pedepsiți fizic". (Eibl-Eibesfeldt, 1995
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
influența greu de cuantificat (dar ipoteza noastră este că această influență este extrem de semnificativă) a mediului virtual și a modalităților de manifestare a agresivității exploratorii aici. 8.2. Forme de inhibare/disipare a agresivității intragrupale Agresivitatea este doar unul dintre instinctele care alcătuiesc "marele parlament al instinctelor"; pentru Konrad Lorenz, există patru instincte mari (procurarea hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
noastră este că această influență este extrem de semnificativă) a mediului virtual și a modalităților de manifestare a agresivității exploratorii aici. 8.2. Forme de inhibare/disipare a agresivității intragrupale Agresivitatea este doar unul dintre instinctele care alcătuiesc "marele parlament al instinctelor"; pentru Konrad Lorenz, există patru instincte mari (procurarea hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
extrem de semnificativă) a mediului virtual și a modalităților de manifestare a agresivității exploratorii aici. 8.2. Forme de inhibare/disipare a agresivității intragrupale Agresivitatea este doar unul dintre instinctele care alcătuiesc "marele parlament al instinctelor"; pentru Konrad Lorenz, există patru instincte mari (procurarea hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
2. Forme de inhibare/disipare a agresivității intragrupale Agresivitatea este doar unul dintre instinctele care alcătuiesc "marele parlament al instinctelor"; pentru Konrad Lorenz, există patru instincte mari (procurarea hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul care, prin interdependențele create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
al instinctelor"; pentru Konrad Lorenz, există patru instincte mari (procurarea hranei, procrearea, fuga din fața dușmanului și agresivitatea) și "micii servitori" (deplasarea, zborul, instinctele rezultate din ritualizare etc.), pe care etologul austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul care, prin interdependențele create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
austriac le-a numit instincte-unelte, care se află la dispoziția instinctelor mari amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul care, prin interdependențele create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de fiecare instinct în parte, fără a putea fi legate strict cauzal de un instinct anume: "[...] între două instincte variabile independent unul de celălalt, pot exista toate interdependențele imaginabile. Unul îl
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
amintite anterior; împreună, ele alcătuiesc parlamentul care, prin interdependențele create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de fiecare instinct în parte, fără a putea fi legate strict cauzal de un instinct anume: "[...] între două instincte variabile independent unul de celălalt, pot exista toate interdependențele imaginabile. Unul îl poate promova unilateral pe celălalt, ori ambele se pot susține reciproc, ori
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de fiecare instinct în parte, fără a putea fi legate strict cauzal de un instinct anume: "[...] între două instincte variabile independent unul de celălalt, pot exista toate interdependențele imaginabile. Unul îl poate promova unilateral pe celălalt, ori ambele se pot susține reciproc, ori se pot suprapune și însuma în unul și același mod de comportament
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]