10,381 matches
-
elită, Școala Peers (Universitatea Gakushūin din Tokyo). Dupa șase ani plini de nenorociri petrecuți la școală devenise un adolescent palid și fragil, dar fusese acceptat drept cel mai tânăr membru al societății literare a școlii. Pe Mishima îl atrăgea autorul japonez Michizō Tachihara (1914-39), care la rândul lui aprecia poezia japoneză clasică "waka". Primele lucrări ale lui Mishima includ și poezie "waka", după acestea tânărul publicând romane. A primit invitația să scrie la o prestigioasă revistă literară japoneză, "Bungei-Bunka" (文芸文化 "Cultură
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
plini de nenorociri petrecuți la școală devenise un adolescent palid și fragil, dar fusese acceptat drept cel mai tânăr membru al societății literare a școlii. Pe Mishima îl atrăgea autorul japonez Michizō Tachihara (1914-39), care la rândul lui aprecia poezia japoneză clasică "waka". Primele lucrări ale lui Mishima includ și poezie "waka", după acestea tânărul publicând romane. A primit invitația să scrie la o prestigioasă revistă literară japoneză, "Bungei-Bunka" (文芸文化 "Cultură literară"), unde a trimis povestirea "Hanazakari no Mori" (花ざかりの森 "Pădurea
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
îl atrăgea autorul japonez Michizō Tachihara (1914-39), care la rândul lui aprecia poezia japoneză clasică "waka". Primele lucrări ale lui Mishima includ și poezie "waka", după acestea tânărul publicând romane. A primit invitația să scrie la o prestigioasă revistă literară japoneză, "Bungei-Bunka" (文芸文化 "Cultură literară"), unde a trimis povestirea "Hanazakari no Mori" (花ざかりの森 "Pădurea înflorită"), "inspirată de străvechea Japonie poetică", scriere în care naratorul simte că strămoșii săi trăiesc încă, înăuntrul sufletului său. Povestirea, plină de metaforele și aforismele caracteristice stilului
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
ca foto model în "Ba-ra-kei: Ordeal by Roses" ("Ba-ra-kei: Calvarul trandafirilor") de Eikoh Hosoe, precum și în "Young Samurai: Bodybuilders of Japan" ("Tânărul samurai: Culturiștii japonezi") sau "Otoko: Photo Studies of the Young Japanese Male" ("Otoko: Studii fotografice ale tânărului bărbat japonez") de Tamotsu Yatō. După "Confesiunile unei măști" Mishima a încercat să uite obsesiile copilăriei și individul dublu care supraviețuia în mintea sa și a flirtat continuu cu moartea. A încercat să se lege cu frânghii groase de lumea reală și
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
se închidea în birou pentru a consacra două ore textelor lui destinate consumului curent, iar restul nopții până în zori cărților lui adevărate, capodoperele care ne încântă și azi. În ultimii 15 ani de viață a practicat Kendo, un sport tradițional japonez al duelului cu săbii din bambus, devenind maestru cu centura neagră. Toate tentativele de disciplinare și sporire a rezistenței reprezentau pentru Mishima nu atât atracția senzaționalului, cât o etapă în cunoaștere. , spune el în "Soare și oțel", eseul din 1967
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
începând cu luna septembrie a anului 1965. Pe data de 25 noiembrie 1970, Mishima împreună cu alți 4 membri ai Tatenokai, sub un fals pretext, au vizitat comandamentul din tabăra Ichigaya, secția din Tokio a Comandamentului Estic al Forțelor de apărare japoneze. Ajunși în interior s-au baricadat în birou și l-au legat pe comandat de scaun. Cu un manifest deja pregătit și un afiș pe care erau inscripționate cererile lor, Mishima a ieșit pe balcon și a ținut un discurs
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
un avocat. În ajunul sinuciderii, Mishima și-a luat rămas-bun de la părinți. (Marguerite Yourcenar, op. cit.) În momentul morții Mishima își încheiase ultimul roman al tetralogiei sale "Marea fertilității" și era recunoscut drept unul dintre cei mai importanți stiliști ai literaturii japoneze de după Război. Mishima a scris 40 de romane, 18 piese de teatru, 20 de antologii de povestiri, și vreo 20 de cărți de eseuri și un libret muzical. Chiar dacă o parte din opera sa a fost afiliată zonei literaturii comerciale
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
al morții eroice dar nu are încă puterea să ducă gestul suicidal până la capăt. Cel de-al doilea roman, , abandonează stilul narațiunii cu valoare autobiografică și plonjează în plină ficțiune. Naratorul e de data aceasta o Madame Bovary în cheie japoneză. Lucrarea "Sete de iubire" a fost publicată pentru prima dată în anul 1950 în Japonia, fiind tradusă din japoneză de Iuliana Oprina; cartea a apărut în 2013 la Editura "Humanitas Fiction", în colecția "Raftul Denisei". Etsuko, o văduvă din middle
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
care trece Yuki, eroul principal, condamnat de societate la o căsătorie sterilă, dar îndrumat de un bătrân scriitor cu înclinații homosexuale. Cu toate acestea, portretele feminine nu-și pierd din frumusețe în cuprinsul cărții, Mishima numărându-se printre puținii autori japonezi care pot surprinde și analiza în egală măsură sufletul unei femei sau pe cel al unui bărbat. Bătrânul îl transformă pe Yuki într-un veritabil Don Juan care seduce și abandonează zeci de femei, într-un joc, de data aceasta
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Editions Gallimard, 1969), văzând tiparul la Editura Univers, în anul 1975. Tema pastorală (inspirată din romanul grec "Daphnis și Chloe"), a iubirii dintre un tânăr pescar și o frumoasă fiică de sătean înstărit, în lumea închisă a unei insule sudice japoneze, separate de civilizație, l-a obligat pe scriitor să recurgă la un stil simplu, delicat. Romanul, aproape un poem în proză, a primit, în anul 1954, Premiul literar Shinchosha; după subiectul lui s-au turnat cinci filme. În opera unui
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Zen Budism-ului. Întorcându-se la narațiunea de tip confesiv, Mishima imaginează lumea strâmbă a spiritului unui călugăr, Mizouguchi, traumatizat de imaginea mamei care făcea dragoste cu un bărbat în timp ce tatăl își dădea sufletul. Copilul, un Meursault transferat pe teritoriul japonez, este incapabil de orice tip de empatie față de cei ce-l înconjoară, sentimentele sale fiind cauterizate cu grijă. Ca ghid al soldaților americani ce vizitează Templul, participă chiar la o crimă oribilă, ucigând copilul unei gheișe sub privirile ocupantului, care
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
destin apropiat de cel al eroilor unor scriitori ca Jean Paul Sartre sau Albert Camus, eroi tragici, dar și destine exemplare, dostoievskiene, din lumea celor umiliți și obidiți. Cruzimea viziunii rămâne în continuare trăsătura cea mai importantă a stilului romancierului japonez. Scena arderii Templului a fost interpretată de unii critici ca expresia cea mai înaltă a revoltei împotriva unei religii prea oficiale, prea interesate de o falsă iluminare, iar Mishima, un scriitor care a atacat și instituția prea strâmtă a căsătoriei
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Scena arderii Templului a fost interpretată de unii critici ca expresia cea mai înaltă a revoltei împotriva unei religii prea oficiale, prea interesate de o falsă iluminare, iar Mishima, un scriitor care a atacat și instituția prea strâmtă a căsătoriei japoneze, a fost acuzat ca ar dori sa submineze puterea bisericii. În carte se regăsește vechea Japonie, sunt evocate numele celebrităților din vremea stampelor ukiyo-e (Utamaro, Hiroshige), este pomenită arta aranjării florale (ikebana), se află ecouri din “Genji monogatari” a lui
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
celebrităților din vremea stampelor ukiyo-e (Utamaro, Hiroshige), este pomenită arta aranjării florale (ikebana), se află ecouri din “Genji monogatari” a lui Murasaki Shikibu. Romanul a fost laureat cu Premiul literar Yomiuri, în anul 1957. "După banchet", roman publicat de către scriitorul japonez Yukio Mishima. În Japonia, romanul a fost publicat pentru prima dată romanul în anul 1960, sub titlul “"tage no ato". Prima ediție a acestui roman în limba română a apărut la Editura Univers, în anul 1979, iar în cea de-
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
titlul “"tage no ato". Prima ediție a acestui roman în limba română a apărut la Editura Univers, în anul 1979, iar în cea de-a doua la Editura Humanitas, în anul 2000, în cadrul colecției “Cartea de pe noptieră”. Traducerea din limba japoneză a fost asigurată de Stanca Cionca. În “După banchet” Mishima își diversifică tematica. Romanul este o frescă realistă a faunei politice postbelice din Tokyo. Este povestea unei femei de afaceri care se căsătorește cu un politician bătrân și încearcă să
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
vechi, bărbat sobru, chiar apatic. “Kazu avea un suflet senin și un caracter fără compromisuri: o fire simplă și dreaptă. Încă din tinerețe îi plăcuse mai mult să iubească decât să fie iubită.” Restaurantul era locul unde importante personalități politice japoneze luau masa și organizau banchete. Cu ocazia unui astfel de banchet, Kazu îl întâlnește pe viitorul ei soț, bătrânul Yuken Noguchi, consilier al partidului radical-reformator. Noguchi, fost ministru și ambasador în Anglia, se remarca prin trupul slab și uscățiv, obrazul
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
a avut loc în anul 1936. Personajul principal al povestirii, portretizat în mod idealistic și eroic, se află în fața unui conflict al datoriei și loialității în fața morții, moartea fiind cea mai onorabilă alegere. Nuvela descrie cu admirație un tânăr ofițer japonez care se sinucide prin seppuku pentru a-și demonstra loialitatea față de împărat. Mishima a fost adânc atras de patriotismul și spiritul marțial al Japoniei medievale, pe care l-a pus în contrast cu concepția occidentală materialistă din perioada postbelică. Dar cu toate că Mishima
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
pus în contrast cu concepția occidentală materialistă din perioada postbelică. Dar cu toate că Mishima a împrumutat în viața sa privată modelul occidental, cunoscând bine cultura vestică, el s-a ridicat împotriva acestor valori. Această povestire este descrierea dublei sinucideri a unui tânăr ofițer japonez și a soției sale. Motivul pentru care ofițerul se sinucide este acela că prietenii, care erau pe cale să pornească o revoltă, l-au lăsat la o parte, pentru a-i salva, pe el și tânărul lui mariaj, de la dezastru. El
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
primăvara lui 1960 și, pe de altă parte, de mișcările violente ale grupurilor politice imperialiste de dreapta. Activitatea acestora din urmă a culminat cu asasinarea liderului Partidului Socialist în luna octombrie a aceluiași an, arma asasinatului fiind o sabie tradițională japoneză. Prin lucrarea "Patriotism" Mishima spera să indice calea pe care trebuia s-o urmeze Japonia pentru a-și reface armonia, și anume, revenirea la cultul împăratului. Mesajul povestirii subliniază faptul că a-ți da viața pentru împărat și implicit pentru
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
momentul când acesta descoperă faptul că mușchii de oțel se pot transforma în scop existențial și în obiect de artă. Viața lui capătă sens prin uniunea dintre artă și existență, dintre stilul literar și un ethos al acțiunii, reînviind idealul japonez străvechi al unității contrariilor. Scrisul poate deveni, asemenea antrenamentelor din artele marțiale, stilul personal al autorului, fiind supus acelorași încercări de a obține un corp textual perfect, eliberat de orice surplus. Trupul perfect devine un element esențial al eroului tragic
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
sa reîncarnare. Honda este cel ale cărui experiențe formează legătura în tetralogia “Marea Fertilității”, deși în primul roman nu este un personaj important. Finalul epic al primului volum se continuă în “Homba” (“Caii dezlănțuiți”, 1969), un roman despre rădăcinile fanatismului japonez care a dus la război, într-o epocă marcată de depresiune economică, mișcări sociale și violență politică. Povestea începe în 1932, când, într-o vizită, Honda, acum judecător, observă o aranjare de trei alunițe pe corpul unui tânăr luptător kendo
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
de tatăl său, care și-a vândut idealurile naționaliste și, de fapt, și-a predat propriul fiu. Volumul al treilea, intitulat “Akatsuki no tera” (“Templul zorilor”, 1970) este o poveste despre căutarea frumuseții și luminării spirituale. Ea dramatizează puternic experiența japoneză din timpul celui de-al doilea război mondial mutând acțiunea în Tailanda și India. Honda, personajul primelor două volume, acum un bătrân resemnat, care a înțeles că viața sa nu a fost decât o iluzie, trece în planul secund și
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
astfel, în rădăcinile budismului. Mai puțin decât o relație personală cu prințesa tailandeză, preocuparea lui Honda constă în implicațiile dezvăluirii misterului vieții. Al patrulea volum "Tennin gozui" ("Decăderea unui înger", 1971) sintetizează teme din cele trei volume precedente: decăderea tradițiilor japoneze de curte și al idealului samurailor; esența și valoarea filozofiei budiste; și la baza tuturor acestor teme, viziunea apocaliptică a lui Mishima cu privire la opera modernă, prevestind într-un anume fel “sfârșitul care se apropie”. Unii critici consideră tetralogia lui Mishima
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
și valoarea filozofiei budiste; și la baza tuturor acestor teme, viziunea apocaliptică a lui Mishima cu privire la opera modernă, prevestind într-un anume fel “sfârșitul care se apropie”. Unii critici consideră tetralogia lui Mishima drept o ilustrare simbolică a destinului națiunii japoneze în secolul al XX-lea. Honda găsește un tânăr care iarăși pare să fie o reîncarnare a aceleiași persoane. Până atunci, Honda era convins că viața sa lungă se datorează lipsei lui de puritate. Honda doar trăiește și astfel este
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Honda era convins că viața sa lungă se datorează lipsei lui de puritate. Honda doar trăiește și astfel este în stare să supraviețuiască mult, în timp ce cei trei oameni pe care i-a întâlnit mor tineri. Acesta este un concept specific japonez. În “Genji Monogatari” a lui Murasaki Shikibu, discuția este adesea despre persoane care sunt “prea frumoase ca să fie făcute pentru această lume”. Conceptul lui Mishima ar putea fi văzut ca o raționalizare a acelei idei. În finalul romanului, Honda merge
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]