7,857 matches
-
Stentor că se strică limba, plîngînd-o și bocind-o în gura mare"1 . Aplicarea aceasta a terminologiei politice la clasificarea curentelor lingvistice o mai găsim și aiurea. Cei de la România literară 2 sunt învinuiți de "reacționarism" de către latiniști (adică de către "liberali"). G. Asachi, cum am văzut, trei ani după C. Negruzzi, împarte și el sistemele lingvistice în "sistem de conservativi, de radicali și cumpenitori sau de juste milieu"3 . Așadar, C. Negruzzi e un "moderat", cum se declară singur - A. Russo
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
2 "Romînia literară", p. 226. 3 Eliade în "Curier de ambe sexe", 1844, Literații români, are această clasificare: "regaliști", "juste-milieu" și "radicali". Eminescu denumește și el curente lingvistice cu termeni politici. Vezi mai departe capitolul consacrat lui. Și de aceea "liberalii" în politică au fost și "liberali", cum zice C. Negruzzi, sau "radicali", cum zice Asachi și Eliade, în limbă: latiniști, franțuziți: "Dacă-i vorba pe schimbare, pe înnoire, să schimbăm, să înnoim, să ștergem trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eliade în "Curier de ambe sexe", 1844, Literații români, are această clasificare: "regaliști", "juste-milieu" și "radicali". Eminescu denumește și el curente lingvistice cu termeni politici. Vezi mai departe capitolul consacrat lui. Și de aceea "liberalii" în politică au fost și "liberali", cum zice C. Negruzzi, sau "radicali", cum zice Asachi și Eliade, în limbă: latiniști, franțuziți: "Dacă-i vorba pe schimbare, pe înnoire, să schimbăm, să înnoim, să ștergem trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi, sau "radicali", cum zice Asachi și Eliade, în limbă: latiniști, franțuziți: "Dacă-i vorba pe schimbare, pe înnoire, să schimbăm, să înnoim, să ștergem trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în limbă: latiniști, franțuziți: "Dacă-i vorba pe schimbare, pe înnoire, să schimbăm, să înnoim, să ștergem trecutul rușinos!...", "Moderații", ca C. Negruzzi, au fost cumpăniți în toate, au fost deci împotriva "liberalilor": a latiniștilor, a franțuziților. (Mai târziu, după ce "liberalii" au triumfat, "moderații" de ieri, fără să-și schimbe ideile, se pomenesc în situație de "conservatori": junimiști...). Iar socialiștii, ca să mai dăm un exemplu de cum omul e dintr-o bucată, au fost realiști, ateiști, fonetiști - în sfârșit, împotriva tuturor atitudinilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reușește. Îl poreclește "Napoilă", îl califică, peiorativ, "Ultra-retrogradul", dar la urma urmei ni-l înfățișează, fără să vrea, ca pe un om serios, de bun-simț. Mai mult: Alecsandri, după obiceiul său, vorbește el prin gura acestui "ultra-retrograd": "Cică-s patrioți, liberali, progresiști, naționali, demagogi... dracu-i mai știe!, că deodată au răsărit în țară pozderie" etc. Conștient, se pune să scrie o bucată contra reacționarismului. Instinctiv, izbutește să facă o bucată antiliberală, o caricaturizare, nu a "ultra-retrogradismului", cum voia, ci a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
când scrie pe Clevetici, Ultrademagogul 1 (compus în aceeași vreme cu Sandu Napoilă, Ultra-retrogradul). Dacă voind să ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în totul" (am subliniat fraza aceasta, pentru că e strămoașa 1 Teatru, I, p. 27. celebrei fraze a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
I. Negruzzi, ian. 1878.î E drept că târziu, în 1888 și 1889 (Scrisori, p. 220, 223), protestează împotriva terfelirii lui I. Brătianu, de care vorbește ca de un mare om ! Deci, neconsecvență după neconsecvență. Scrisorile sale, vorbește adesea despre liberali ca de niște palavragii, care se laudă că ei au făcut totul, cum se laudă Clevetici, când zice: "Vreu mai întîi consacrarea aptului de la 5 și 24 ghenar, ca unul ce este făcut de mine, și numai de mine". Această
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
niște palavragii, care se laudă că ei au făcut totul, cum se laudă Clevetici, când zice: "Vreu mai întîi consacrarea aptului de la 5 și 24 ghenar, ca unul ce este făcut de mine, și numai de mine". Această invectivă la adresa liberalilor revine adesea, în I. Ghica, atunci când el merge spre dreapta. Nu mai vorbesc de Eliade Rădulescu, acest om care a predicat multă vreme "echilibrul între antiteze" și care mai întotdeauna l-a pierdut. În al său Issachar sau Equilibru între
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
adesea, în I. Ghica, atunci când el merge spre dreapta. Nu mai vorbesc de Eliade Rădulescu, acest om care a predicat multă vreme "echilibrul între antiteze" și care mai întotdeauna l-a pierdut. În al său Issachar sau Equilibru între antithezi, liberalii revoluționari de la 1848 sunt tratați întocmai cum Alecsandri tratează pe Clevetici "Ultrademagogul". Liberalii revoluționari au fost pentru Alecsandri ceea ce au fost și pentru Eliade. Deosebirea e că Eliade îi ataca pe față, pe când Alecsandri se face că atacă pe "ultra-demagogi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eliade Rădulescu, acest om care a predicat multă vreme "echilibrul între antiteze" și care mai întotdeauna l-a pierdut. În al său Issachar sau Equilibru între antithezi, liberalii revoluționari de la 1848 sunt tratați întocmai cum Alecsandri tratează pe Clevetici "Ultrademagogul". Liberalii revoluționari au fost pentru Alecsandri ceea ce au fost și pentru Eliade. Deosebirea e că Eliade îi ataca pe față, pe când Alecsandri se face că atacă pe "ultra-demagogi"... Dar, mai întotdeauna când un scriitor își bate joc cu persistență de "demagogism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
e că Galuscus citește proza lui Clevetici (a "Ultra-demagogu-lui") și e un admirator al acestuia: 1 Și invers, democrații trebuiau să fie și au fost latiniști: "noutățile" se înfrățeau, din pricini adînci: C. Negruzzi, am văzut aiurea, numește pe latiniști liberali, pe cei de nuanța sa moderați și pe cei cu vorbirea veche - conservatori. 2 Limba română - limba romană în definitiv! - e limba unui popor republican, zice Barnuțiu. "Galuscus (Deschide jurnalul și se adâncește în ce-tire): Ce stil! Ce expresiuni energice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
atâta în ceea ce spune nou în faza a doua, cât în ceea ce nu mai spune în această fază. În faza întîi - deși fenomenalist - concepe societatea ca un organism, concepție pe care, în afară de socialiști, n-au avut-o decât reacționarii, căci liberalii au fost raționaliști, deși se declară pentru domnia absolută, totuși, politicește, nu este partizan al conservatorilor români, declarând că ambele partide sunt egal de rele și spunând că "burghezia" se dă când cu albii, când cu roșii. Mai mult, în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Austriacă", Eminescu nu mai face nici o concesie "revoluționarismului". El dezvoltă acum pe larg teoria domniei absolute, singura formă bună de guvernămînt 1. Acum el nu mai are o poziție independentă față de cele două partide, se ridică cu putere împotriva "franțuziților" (liberalilor)2 și începe să facă, incidental, teoria păturii grecești suprapuse din Muntenia (liberalii), rasă străină, "de baltă", căreia se datoresc toate relele țării, distrugerea, în vreme de 50 ani, a claselor pozitive 3. Faza a treia se caracterizează prin înregimentarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
teoria domniei absolute, singura formă bună de guvernămînt 1. Acum el nu mai are o poziție independentă față de cele două partide, se ridică cu putere împotriva "franțuziților" (liberalilor)2 și începe să facă, incidental, teoria păturii grecești suprapuse din Muntenia (liberalii), rasă străină, "de baltă", căreia se datoresc toate relele țării, distrugerea, în vreme de 50 ani, a claselor pozitive 3. Faza a treia se caracterizează prin înregimentarea sa în partidul conservator, în care devine un militant, și prin faimoasa teorie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
declară că acei care au introdus formele noi sunt străinii din Muntenia; totuși nu numai că, aiurea, declară că reîntoarcerea la trecut e imposibilă și utopică, dar face toate sforțările ca să dovedească cum că constituționalismul n-a fost introdus de liberali, ci de boieri, la 1859, și de conservatori, la 1866, că reformele de la Unire încoace (adică reformele cele "rele"... completarea forme-lor noi!) au fost făcute de conservatori 1, în sfârșit, așa cum fac și azi ziariștii de partid, când vor să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și această mișcare de la 18482. Un alt caracter, afară de contradicție, al activității lui Eminescu din faza a treia este pasiunea și nedreptatea de care dă dovadă în scrierile sale. El merge așa de departe pe calea aceasta, încît insultă pe liberali, pentru că fac spitale rurale - căci zice el, nicăieri nu sunt spitale la 1 Culegere..., p. 16, 50. ăArt. Partidul constituțional, "Timpul", 15 mai, și Declasarea, ibid., 24 febr.î 2 Culegere..., p. 9. țară, și liberalii, care au pornit un
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aceasta, încît insultă pe liberali, pentru că fac spitale rurale - căci zice el, nicăieri nu sunt spitale la 1 Culegere..., p. 16, 50. ăArt. Partidul constituțional, "Timpul", 15 mai, și Declasarea, ibid., 24 febr.î 2 Culegere..., p. 9. țară, și liberalii, care au pornit un fel de război de exterminare împotriva poporului, s-au simțit datori - și nici pentru aceasta măcar Eminescu nu le e recunoscător - să facă și ambulanțe. * Așadar, politicește, Eminescu a fost un reacționar ca și junimiștii. Dar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
punct de vedere (Culegere..., p. 46), iar lupta Moldovei critice împotriva Munteniei novatoare Eminescu o consideră, conform cu teoria păturii suprapuse, ca lupta elementului autohton împotriva elementului străin (Culegere..., p. 79, 92). Eminescu, cu această ocazie, observă cu bucurie faptul că liberalii din Moldova - "fracțiunea" - nu sunt "roși", au altă origine decât "roșii", cu care sunt în dușmănie, sunt produse ale curentului ardelean (Culegere..., p. 59, 64). Observație interesantă, căci, în adevăr, curentul ardelean, care n-a avut în Moldova influență asupra
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît el, deși antisemit, preferă pe evrei grecilor, cu alte cuvinte, preferă pe evrei liberalilor. Evreii, zice el, sunt de zece ori mai onești, mai morali, mai umani decât roșii, urmașii grecilor de la 1821 2! Așadar rezumând, Eminescu - critic al curentelor lingvistice, literare și politico-sociale - a fost un reprezentant al claselor vechi, lovite ori distruse
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorbi aici. Amintim numai activitatea sa arheologică, atât critică, cât și constructivă. 3 Scrieri literare și istorice, III, p. 622. și rafinat, "înclinat" și el "din fire către ocupațiile literare", a devenit mai târziu conservator. Trăind însă în Muntenia, țara "liberalilor", a "roșilor", în țara luptei pentru transformarea României, el a fost un "patruzecioptist", un "roș". Bineînțeles că vorbim de ideile și de activitatea lui Odobescu de până la 1880, din perioada de formare a statului român, din vremea când partidul liberal
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
recunoaște că țara a progresat și exagerând, desigur, constată că fondul corespunde formelor, ceea ce-l face să fie un admirator al Franței, care, zice el, ne-a civilizat 3 . Și fiindcă acei care au adus acele forme, acea civilizație, sunt liberalii, el le aduce laude și face parte dintre ei. Și, dîndu-și seamă de rolul burgheziei muntene în redeșteptarea națională și în introducerea formelor noi, Odobescu are cuvinte de laudă pentru "Bucureștiul" liberal, care, observă el, a silit și pe dușmanii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
laude și face parte dintre ei. Și, dîndu-și seamă de rolul burgheziei muntene în redeșteptarea națională și în introducerea formelor noi, Odobescu are cuvinte de laudă pentru "Bucureștiul" liberal, care, observă el, a silit și pe dușmanii liberalismului să devină liberali 1. Acest "liberalism" îl face să ia o atitudine prietenoasă față de evrei, la 1879, în vremea revizuirii constituției 2 . Acest "liberalism" îl face pe munteanul Odobescu să fie un iredentist 3. (Moldovanul Eminescu, cu tot patriotismul său și cu tot
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a sfâșiat cea mai eroică pagină a liberalismului romîn!"1 Iată-l, dar, pe Caragiale zugrăvind cât poate mai bine o aventură ridiculă și declarând că aceasta e "pagina cea mai eroică a liberalismului romîn", măsurând gradul de eroism al liberalilor după gradul ridicolului manifestat! Și să se bage bine de seamă: aici nu vorbește un personaj din nuvelă, vorbește însuși Caragiale, amestecîndu-se direct în opera sa. În schimb, are Caragiale o singură "pagină eroică" a conservatismului și a reacționarismului romîn
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
semnificație: adică n-are semnificația de a fi o șarjă directă împotriva liberalismului, ci, dacă e s-o legăm cu liberalismul, una foarte indirectă; întrucît psihologia personajelor și limbajul lor sunt efecte și ale stării noi de lucruri, introdusă de liberali. (La drept vorbind, D-ale carnavalului e lipsită de semnificație, și acesta e marele ei defect estetic.) Deși personajele din O noapte furtunoasă și din Conu Leonida față cu reacțiunea sunt mahalagii, aceste două comedii sunt, pentru toată lumea, de același
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]