12,849 matches
-
trebuie să ne releveze {EminescuOpXIV 358} Ifigenia, când naratorul face cunoscut că el însuși e Orest! Aicea încordarea penibil turburată trece într-o fericire beată, căreia sufletul mai că-i sucumbă. Cuvîntul: "Eu. sânt Orest" lovește ca un fulger care luminează noaptea sufletului. În jocul mut a nobilei figure trebuie să simțim în același timp (spontaneu) bucuria inimei, încearcă[încercarea] de-a o rezuma în cuvinte și abandonul mulțămitor în providința zeilor. Sufletul (lucrează) se luptă până să ajungă la acel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig din aceasta. De pildă, în drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
colinde «Prada din raiu»” (5, II, pp. 49-51). Este vorba de legenda cu titlul : Povestea lui Satanailu cumu s-au trufitu împotriva ziditoriului D[u]mnezeu cu gândul și cumu au căzutu dinu ceriu de s-au făcutu din înger luminatu, de s-au făcutu dracu. Adaug faptul că, în diferite variante, tema este atestată și în folclorul altor popoare din estul Europei : sârbi, macedoneni, bulgari, ruteni, ucraineni, letoni etc. (5, II, p. 73). „Prototipul apocrif” propus de N. Cartojan conține
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel scontat. 7. Reinstaurarea ordinii cosmice Și-a luat [Sf. Ilie] luna cu lumina, Soarele cu razele, Stelele cu florile Și scaun de judecată. Și la Rai că mi-și pleca, Și în Rai le așeza. Iar Raiul s-a luminat Și iadul s-a-ntunecat. C-așa-i data Raiului Și datina Iadului De acum până-n vecie, Slava Domnului să fie (6, pp. 117-118). Chiar dacă textul colindei nu descrie un act propriu- zis de creație a Cosmosului, semnificația cosmogonică a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colțuri de pământ, Pe patru stâlpi de argint. Frumos cer s-a-mpodobit, Tot cu stele mărunțele, Printre ele mai mărele. Luce luna cu lumina Și soarele cu căldura (9, p. 13). în continuarea colindei, fiecare rază a „soarelui cu șase raze” luminează, încălzește, fertilizează, dă viață câte unui colț al întregii naturi : „târlele mieilor”, „strungile oilor”, „podgorii cu vii”, „grâne aurii”, „livezi verzi” și, în final, întreaga gospodărie a „gazdelor” cărora li se colindă (9, pp. 13-14). Scenariul vedic al înfruntării dintre
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vast pentru a fi abordat aici în toată complexitatea sa. Voi spune doar că, în funcție de perspectiva din care este inter- pretat un astfel de simbol - în funcție de grila care i se aplică în vederea decodificării -, alte semnificații se dezvăluie, alte fațete se luminează. Un astfel de „simbol poliedric” este, fără discuție, Labirintul, care corespunde mai degrabă unei întregi constelații de arhetipuri decât unui arhetip anume. Gândurile de față mi-au fost declanșate de o afirmație aș spune provocatoare : „Labirint înseamnă Ordine” (1). Cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ziua de Hranghel, corupere din „Arhanghel”) este un personaj biblic căruia însă i s-au acordat, în folclorul românesc, atribute funerare și psihopompe inedite : este purtător al „Sabiei morții”. În ziua de Hranghel, fiecare creștin aprinde o lumânare pentru a lumina „calea întunecoasă” a celor ce mor de moarte năprasnică (inclusiv, probabil, de moarte rituală). Cea mai răspândită credință populară cu privire la Arhanghelul Mihail este aceea că ia sufletele oamenilor „în ceasul cel de moarte” : Atunci când vede că trupul este aproape să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Iuda (Iscarioteanul-Iskarioțki- Scaraoțchi) este o tipică ipostază creștină a Haosului : [Iuda] în rai [cer] că s-a băgat Multe lucruri și-a luat Luă Luna cu lumina Soarele cu razele... Raiul [cerul] de s-a-ntunecat Iadul de s-a luminat (56). într-o astfel de situație critică, echilibrul Cosmosului trebuie restabilit de îndată, iar balaurul furtunii (Haosul) trebuie răpus, îmblânzit sau alungat. De această sarcină nu este răspunzător numai Demiurgul, ci și omul - solidar cu întreaga natură și participant activ
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puterea judecătorească, agitatorii noștri s-au, aruncat pe un nou mijloc de agitațiune, i-a găsit deodată mila de soarta săteanului și vărsau lacrime de crocodil asupra suferințelor uneia din clasele muncitoare. În fața circulărilor guvernului care, sub cuvânt d' a lumina spiritele asupra cestiunei puse pe neașteptate, provoacă adunări populare, nu se mai poate îndoi nimeni că scopul lor este a întărîta pasiunile puind în luptă interesele. Bunul simț și patriotismul Adunărilor noastre legiuitoare vor trece ele în sfârșit înaintea vederilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
notabili răpitori ai dreptăței sătenilor" "Îngrijit-au de dreptul săteanului la pădure, de hotărnicie și de împietruirea islazurilor " Întrebați-vă, căci noi v-am făcut de mult aceste cestiuni. În loc să înțelegeți însă nevoile săteanului, în loc să-l instruiți și să-l luminați asupra adevăratelor lui interese, în loc să-l ocrotiți și să-l ajutați, l-ați asmuțit, prin circulări perfide, în contra proprietarului, făcîndu-l să creadă, în naivitatea lui, că nu mai are trebuința să muncească pământul, căci d. Ruset îngrijește de fericirea lui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care e obiectul studiului și iubirii noastre, a fost acela de care ne-am ocupat cei dentăi și cu toată căldura și daca, în cestiunea tocmelelor, am dat loc în aceste coloane studiilor celor mai diverse a fost pentru a lumina obiectul din toate punctele de vedere, cu supoziția de sine înțeleasă că orice neajuns care împiedică sau face cu neputință prosperitatea țăranului cată să fie înlăturat. Va să zică nu nouă ni se poate face imputarea de-a nu fi voit din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
într-o redactare nouă. 70 {EminescuOpXIII 71} Cuvintele mele de încheiere le rezum în fierbintea rugăminte: ca atotputernicul îngrijitor al indivizilor și al popoarelor, spiritul păcii și al dreptății, să se pogoare peste bărbații cari conduc destinele națiunii, să-i lumineze și să ia sub scutul său scumpa noastră patrie, Ungaria! Sibiiu, 8 (20) februarie, 1882 În numele bisericei greco - orientale române din Ungaria și Transilvania: Miron Românul m. p. arhiepiscop și metropolit. Atât în privirea proiectului de lege menționat mai sus, precum și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e purtătoarea nestrămutată a ideei naționale. Ar fi afacerea administrației ungare din nou introduse de-a face, prin activitate spornică și dezinteresată, ca nouăle relațiuni să devie prețioase și plăcute oamenilor, de-a le arăta că soarele Constituției, care le luminează și lor, nu este numai o iluzie, ci un astru ceresc care priiește terenului întreg al activității civile. Tocmai în aceste comitate cată a se dezrădăcina arborul veninos al corupțiunii, căci ar fi a lucra în folosul adversarilor noștri daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ni-l comunică însă, dar ne dă câteva pasaje din el, precum și din vestitele sale enciclice, tipărite acum un an și ceva. D-sa a zis așadar: Toți oamenii sunt egali dar nu și semeni; fiecare om trebuie să se lumineze necurmat și să 'nțeleagă că binele nu se dobândește printr-un om, printr-un guvern, printr-un dictator, ci prin unirea tuturor. Ținta d-lui C. A. Rosetti va fi omul; Fiindcă d-sa e pentru luminarea omului și a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din noi să aibă la visterie o funcțiune cât de mică pentru ca numaidecât să capete o însemnătate capitală. Lumea zice: "Iacă un funcționar, un membru al guvernului! " și capetele se pleacă droaie înaintea lui. Nu ca să criticăm, ci ca să ne luminăm și să creștem ca națiune ne espunem s' atingem o atare cestiune. Am spus d' atâtea ori lumii întregi că suntem poporul cel mai liberal; că moravurile, Constituțiunea și legile noastre sunt cele mai democratice din lume, încît ar fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nu suntem siliți să-l sfătuim pe primul nostru ministru să treacă granița la Putna, să vază cum străinii respectă mormântul lui Ștefan cel Mare, cum și azi, ca acum o sută și două sute de ani, o candelă pururea aprinsă luminează la capul marelui Domn român, că poporul vorbește de el ca și când ieri ar fi trăit? Când dar vedem un popor atât de maltratat în privirea stării sale materiale și maltratat și mai rău în privirea tuturor amintirilor mari și sfinte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
onoare ale țării; corectorii gazetelor roșii au ajuns milionari; toată plebea asta politică e azi scoasă din cutie, parfumată, înmănușată, lustruită. E firesc lucru ca aceste elemente declasate ridicate din întuneric și din ocupațiuni adesea maloneste, intrate odată în atmosfera luminată de razele coroanei, să și vrea să rămâie acolo. Acești oameni vor să păstreze ce au. Nu numai averea - căci asta n-ar însemna nimic - nu! influența, vaza, rangul în ordinea socială, jețurile din Adunare, cu un cuvânt tot ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zeilor un răsărit pe orizontul conștiinței omenești și le dădea un amurg de seară și o asfințire. După apunerea lor ce putea să rămâie în urmă decât întunerec și haos? Tot astfel constelațiunea de idei morale și naționale cari au luminat trecutul nostru, care ne-a mânat pe calea dezvoltării, înclină spre apus, nici una din credințele din trecut nu rezistă digoluțiunii și, ca să întrebuințăm un frumos cuvânt al Bibliei, semnele vremii se înmulțesc. Mânați de spiritul străin a unor mizerii străine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vinde nimic, pentru că nu capătă nici un preț pe grâne față cu concurența americană și rusească. Și fără a fi publicat studii, fără a se fi ales măcar Parlamentul, fără ca acești samsari să aibă autorizarea cuiva ne spun că convingerea dumnealor, luminată prin bacșișuri, este că acest canal se va face, că noua gură a Dunării se va crea; când, nu pot spune, dar se va face negreșit; natura-l arată, interesul României precum și interesul întregului comerț european [î]l impune. Interesul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reflecțiunii și a neîncrederii. În numărul de azi al "Romînului", d-sa, revenind la utopia sa revizionistă, ne spune că colegiul I ar câștiga foarte mult primind pe al Ii-lea în sânul său, l-ar mobiliza și l-ar lumina și alte lucruri de soiul acesta. Am avut cu toate astea onoarea a spune d-lui C. A. Rosetti că cultură și moralitate nu se improvizează în întruniri electorale, ci se câștigă prin muncă necontenită, prin necontenită absorbțiune de adevăruri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
d-lui C. A. Rosetti că cultură și moralitate nu se improvizează în întruniri electorale, ci se câștigă prin muncă necontenită, prin necontenită absorbțiune de adevăruri ce privesc natura în genere și inteligența omenească îndeosebi și că misiunea de-a lumina poate să și-o aproprieze d-sa, care are nenorocire de-a învăța pe oameni lucruri ce sigur nu le pricepe, dar noi așteptăm această lumină și această moralizare de la timp, de la școală, de la capetele eminente pe cari poporul nostru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înaintea unei adunări de idioți! Lucrul cel mai bun pe care opoziția putea să-l facă era să nu recunoască această întrolucare, s-o părăsească înainte de-a se constitui. Ceea ce s-a făcut. Astfel oamenii mai întregi și mai luminați din țară au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă și de ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru a duce civilizațiunea în Orient, maghiarii vor fi căutând a câștiga simpatiile popoarelor dunărene, căci civilizațiune cu de-a sila nu se poate; dor de zor nu se știe pe la noi. Elementul cel mai numeros, mai avut și mai luminat de lângă Dunăre sunt însă românii. Să vedem acum în ce chip d-nii maghiari caută a câștiga simpatiile românilor din Ardeal pentru ca, mediat, să le câștige pe-ale noastre. Într-o adunare pseudoarheologică ținută la Deva, în 30 mai, un domn
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
idei a două genii e în cazul nostru cel puțin de prisos. ["IAR CÎND SE VOR ÎMPLINI... "] 2264 Iar când se vor împlini aceste toate? Legenda zice când Buga va suna de seară, când sf[înta] mănăstire Putna se va lumina din morminte! ["CONVENȚIA CU AUSTRIA... "] 2261 Convenția cu Austria. Act de tradare. cu 8 zile înainte *** de a pune * [în] esploatare proiectul, material nedumerire. Brăt. proiectul deviză * - convențiune comercială (palat și colibă) legea aceasta simplă. Prs. unei adm. drum. de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ce semnificație ar fi putut avea dimensiunile sălii în care îl aștepta pe te. Văzuse încă de pe orbită zidurile gigantice ale Fortăreței profilîndu-se precum un contur neregulat în Câmpia Pannoniei și se așteptase să fie primit într-o sală imensă, luminată prin vitralii și cu pereții acoperiți de fresce, cu mii de lumânări al căror fum parfumat să se ridice stâlp până la bolțile arcuite gotic. Acum era surprins. În loc de o asemenea încăpere imensă, stătea într-o cameră cu puțin mai mare
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]