8,306 matches
-
al Noului Consiliu de Coroană Consultativ, cu funcții și răspunderi sporite 69. Prin vara lui 1938, generalul Antonescu și-a dat demisia din guvern, din cauza conflictelor de personalitate și în probleme de politică dintre Carol și el. Antonescu, un om mîndru și de caracter, refuza să accepte intrigile Magdei Lupescu și devenise un ghimpe prin faptul că îi atrăgea mereu atenția regelui asupra lipsei de pregătire a armatei române. Iorga era conștient de slăbiciunile regelui Carol, astfel că se ferea din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
moral al statului" belgian. Apoi, Iorga a atacat problema națiunilor mici. El îi amintea Luxemburgului înfrînt (anexat de Reich) că drumul lui în viață "nu poate fi anulat, el nu este german!" Sau, la adresa elvețienilor: "Elveția, o țară mică și mîndră!"2 Între timp, Mussolini (ca să-l parafrazăm pe Roosevelt) "și-a înfipt pumnalul în spatele vecinului său". Iorga era suficient de încăpățînat și de naiv ca să considere acțiunea Italiei drept o consecință a faptului că "Franța votase la Liga Națiunilor în favoarea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sub grindina de gloanțe ale legionarilor. La 6 septembrie 1940, chiar în ziua în care Carol și cortegiul său părăseau România, armata maghiară a intrat în Transilvania, întîmpinată de manifestările de bucurie ale populației maghiare și evreiești și de tăcerea mîndră și chinuită a românilor. Primul lucru pe care l-au făcut ungurii a fost abolirea reformei agrare făcută de români. Pe măsură ce armata română se retrăgea, țara își ținea răsuflarea. Care va fi mișcarea următoare a lui Antonescu? Va apela la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-mi exprim iubirea și că el poate nici nu o simte, nu înțelege cât e de adâncă. A înțeles oare vreodată? În ce privește aspectele materiale ale vieții, cele două familii au avut, în mod cert, destine total diferite. James era mândrul posesor al poneiului mai sus pomenit, și a unei întregi serii de animale și, în general, trăia în ceea ce socoteam eu a fi „stilul de viață al posesorilor de ponei“. Și ce-am mai suferit din cauza blestemaților ăștia de ponei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
bine, unicul tribut adus mie. O femeie care a încetat de mult să se mai îngrijească de înfățișarea ei nu poate deveni dintr-o dată elegantă și strălucitoare. Și eram încântat că Hartley, așa cum arăta, continua să mă atragă. Mă simțeam mândru, posesiv, ușurat, de parcă mi se înlăturase o spaimă lungă de o viață. Și-mi spuneam: „Am să-i cumpăr rochii frumoase - nu de o eleganță stridentă, ci tocmai potrivite pentru ea. O să am grijă de ea“. — Charles, trebuie să stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să alunece pe povârnișul pe care eu îl urcasem cu atâta strădanie, și acum sărea ca o capră de pe o stânca pe alta, în direcția podului. Aveam nevoie de un scurt răstimp în care să pot gândi. Oh, era susceptibil, mândru, îți scăpa printre degete. Trebuia să-l păstrez, trebuia să fiu plin de tact, precaut, amabil, ferm, trebuia să înțeleg cum să procedez. Simțeam că acum totul, totul depindea de Titus, el era centrul universului, el era cheia. Mă treceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
carantină, desigur. Când au plecat? Femeia a menționat o dată. Mi-am dat imediat seama că data era foarte apropiată de cea a ultimei mele vizite. Deci mă mințiseră cu privire la termenul plecării lor. — Am primit și-o ilustrată, urmă femeia cea mândră. A sosit chiar azi-dimineață. Vreți s-o vedeți? O adusese cu ea, ca să mi-o arate. Am văzut, pe o parte, clădirea operei din Sydney. Iar pe cealaltă, am citit, scris de Hartley: „Am sosit de foarte curând, cred că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Elisabeta și copiii la Cotroceni, acolo dejunat în grădină, foarte cald, întors la ora 10. Sturdza și Brătianu la mine. Din nou intrigi rusești la Iași. După-amiaza în noul Palat. Ora 4 plecat la noua Școală Militară, apoi la Fabrica Mândru (pielărie, cizme etc.). Ora 6 înapoi, foarte înnorat și întunecat. Ora 8 furtună puternică, apoi din nou senin, cu lună. Elisabeta le citește copiilor din Hamlet. Sâmbătă, 2 mai/20 aprilie Vreme senină, ceva ploaie. Înainte de amiază Sturdza, Lecca și
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Tr.-Severin, str. Traian Nr. 91. "Coroană României", Blaga Simion, Tr.-Severin, str. Traian. Hacila Eugen, Tr.-Severin, str. Traian Nr. 159. Stiopul Mihail, Tr.-Severin, piața Radu Negru Nr. 9. Marcu Fluerasu Florica, Tr.-Severin, str. Adrian Nr. 153. Mândru Viorica, Tr.-Severin. Dudescu Constantă, Tr.-Severin, piața Radu Negru Nr. 10. Dr. Virgil Torjescu, Tr.-Severin, str. Traian Nr. 107. Popescu Florian, orașul Baia de Arama, str. Victoriei Nr. 38. Cismarescu Gheorghe, orașul Strehaia. Drogherii Mih. Nanu, med., Tr.-Severin, str.
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
Articolul UNIC Domnul Mândru Traian se numește în funcția de prefect al județului Galați. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: --------------- Ministrul administrației publice, Octav Cozmăncă ------------
HOTĂRÂRE nr. 41 din 11 ianuarie 2001 privind numirea în funcţia de prefect al judeţului Galaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132075_a_133404]
-
Vernesti, județul Buzău. 393. Grodski Aneta, născută la 9 noiembrie 1968 în localitatea Făgăraș, județul Brașov, România, fiica lui Stoica Fratila și Alexa Aneta, cu domiciliul actual în Germania, 76137 Karlsruhe, Ritterstr. 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mândră nr. 272, județul Brașov. 394. Borlea Teodor, născut la 19 octombrie 1956 în localitatea Sicula, județul Arad, România, fiul lui Teodor și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 4616 Marchtrenk, Leharstr. 20, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca
HOTĂRÂRE nr. 316 din 15 martie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
48. 311. Kramer Ștefan, născut la 24 mai 1958 în localitatea Gheglevici, județul Timiș, România, fiul lui Sisko Ștefan și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, Raszatt, Kehlerstr. 8. 312. Inze Simona Liliana, născută la 15 septembrie 1967 în localitatea Mândră, județul Brașov, România, fiica lui Miu Marin și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, Freiburg, Emmendingerstr. 7. 313. Herta Artimona Mihaela, născută la 9 februarie 1969 în Bacău, județul Bacău, România, fiica lui Bornea Gheorghe și Punei Constantă, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 411 din 9 iunie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137180_a_138509]
-
Bod Feldioara Halchiu Harman Prejmer Sînpetru Teliu Vama Buzăului 6. Circumscripția electorală nr. 6 Rupea Orașul Rupea Comunele: Apata Bunesti Cată Hoghiz Homorod Jibert Maerus Ormenis Racos Ticusu Ungra 7. Circumscripția electorală nr. 7 Făgăraș Orașul Făgăraș Comunele: Beclean Comana Mîndră Parau Sercaia 8. Circumscripția electorală nr. 8 Victoria Orașul Victoria Comunele: Cincu Hirseni Lisa Recea Soars Ucea Vistea Voila 9. Circumscripția electorală nr. 9 Codlea Orașele: Codlea Rîșnov Comunele: Cristian Dumbravita Vulcan 10. Circumscripția electorală nr. 10 Zărnești Orașul Zărnești
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Vede Comunele: Drăgănești de Vede Maldaieni Troianul Vedea 8. Circumscripția electorală nr. 8 Plosca Comună suburbana Nanov Comunele: Bogdana Buzescu Calinesti Mavrodin Peretu Plosca 9. Circumscripția electorală nr. 9 Slobozia Mîndră Comunele: Calmatuiu de Sus Cringeni Lunca Plopii-Slavitesti Segarcea-Vale Slobozia Mîndră 10. Circumscripția electorală nr. 10 Turnu Măgurele Municipiul Turnu Măgurele Comunele suburbane: Islaz Lița 11. Circumscripția electorală nr. 11 Cringu Comună suburbana Ciuperceni Comunele: Calmatuiu Cringu FurcuIesti Putineiu Sălcia Seaca Traian 12. Circumscripția electorală nr. 12 Zimnicea Orașul Zimnicea Comunele
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Ana, cu domiciliul actual în Germania, 46446 Emmerich, Huhnerstr. 8-10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Albă Iulia, Str. Zorilor nr. 1, bl. 280, ap. 199, județul Albă. 280. Roessner Norica-Mica, născută la 1 octombrie 1959 în localitatea Slobozia Mândră, județul Teleorman, România, fiica lui Mitrica Florian și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 67227 Frankenthal, Hans Holbeinstr. 5 B, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Râmnicu Vâlcea, str. Danil Ionescu bl. 20, sc. A, ap. 10, județul Vâlcea
HOTĂRÂRE nr. 362 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133887_a_135216]
-
342. Todireni ● - 343. Trușești ● 344. Tudora ● ● 345. Ungureni ● - 346. Văculești ● - 347. Varfu Câmpului ● ● 348. Vlădeni ● - 349. Vlăsinești ● - 350. Vorona ● - Brașov Municipiul 351. Brașov ● ● 352. Săcele ● - Orașul 353. Predeal - ● 354. Zărnești ● - Comună 355. Budila ● - 356. Bunești ● - 357. Comana ● - 358. Hoghiz ● - 359. Mândră ● - 360. Parau ● - 361. Poiana Mărului ● - 362. Racoș ● - 363. Șercaia ● - 364. Șoarș ● - 365. Tărlungeni ● - 366. Teliu ● - 367. Ungra ● - 368. Vama Buzăului - ● Brăila Comună 369. Chișcani ● - 370. Măxineni ● - 371. Mircea Vodă ● - 372. Scorțaru Nou ● - 373. Siliștea ● - 374. Vădeni ● - 375. Vișani ● - Buzău Municipiul
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Salcea ridicat ● - 879. Sucevița mediu ● - 880. Șcheia ridicat ● - 881. Todirești ridicat ● - 882. Udești ridicat ● - 883. Vadu Moldovei ridicat ● - 884. Vicovu de Jos mediu ● - 885. Vulturești ridicat - ● Teleorman Comună 886. Lisa scăzut ● - 887. Plopii Slăvitești scăzut ● - 888. Segarcea-Vale scăzut ● - 889. Slobozia Mândră scăzut ● - Timiș Municipiul 890. Lugoj scăzut-ridicat - ● Comună 891. Belinț scăzut-ridicat - ● 892. Bethausen scăzut-ridicat - ● 893. Brestovăț ridicat - ● 894. Costeiu scăzut - ● 895. Curtea scăzut-ridicat - ● 896. Criciova scăzut - ● 897. Dumbrava scăzut - ● 898. Fârdea scăzut-ridicat - ● 899. Gătaia scăzut - ● 900. Margina scăzut-ridicat - ● 901. Mănăștiur scăzut
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Chinan Gh. Constantin 2197. Constantin V. Toader 2198. Costea Gh. Gheorghe 2199. Enache A. Constantin 2200. Ene Ț. Ioan 2201. Felea N. Mihai 2202. Gavrilă C. Iordache 2203. Guschevici M. Ștefan 2204. Iacob Ț. Gheorghe 2205. Lazăr Aftimia Iordache 2206. Mândru I. Gheorghe 2207. Mazilu I. Vasile 2208. Năzare N. Vasile 2209. Olaru I. Savin 2210. Olaru I. Vasile 2211. Parjoleanu N. Ghiță 2212. Popa V. Gheorghiță 2213. Preda P. Panaite 2214. Purcel P. Marin 2215. Rata C. Alexandru 2216. Robu
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
1. Cristea Moisa 2. Coșarca Iacob 3. Dobrica Adriana-Liliana 4. Katona Gheorghe-Francisc 5. Vaides Ioan. Parchetul de pe lângă Judecătoria Odorheiu Secuiesc 1. Csibi Iuliu 2. Erdos Andrei 3. Oace Viorel. Parchetul de pe lângă Judecătoria Toplița 1. Citiriga Eugen 2. Marcu Petru 3. Mândru Petru 4. Pasalega Iancu. Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni 1. Kiss Iuliu 2. Varga Maria. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial 1. Căpitan magistrat Tudor Marin. Parchetul Militar București de pe lângă Tribunalul Militar București 1. Locotenent-colonel magistrat Chiriță Ionel 2. Locotenent-colonel magistrat
DECRET Nr. 91 din 7 mai 1996 privind numirea în funcţie a unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
variante: • genitivul subiectiv; sintagma maschează nominal o relație de interdependență, în care determinantul este elementul activ (subiect, în sintagma propozițională corespunzătoare) în desfășurarea procesualității, caracteristică planului semantic al regentului: „De treci codri de aramă, de departe vezi albind/ Și-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint.” (M.Eminescu, I, p. 85); • genitiv obiectiv: sintagma maschează nominal o relație de dependență verbală, în care determinantul este elementul pasiv (complement direct, în sintagma verbală corespunzătoare), în desfășurarea procesualității conținută în planul semantic al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
liberă; prin aceasta, vocativul se distinge de nominativ, când nu are dezinențe specifice: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai, Cu brațele de marmur, cu părul lung, bălai” (M. Eminescu, I, p. 213), „Căci tu înseninezi mereu Viața sufletului meu, Mai mândră decât orice stea, Iubita mea, iubita mea.” (M.Eminescu, I, p. 235) 6. Recțiunea. Fără să fie morfeme de caz, prepozițiile și locuțiunile prepoziționale fixează, indirect, identitatea unor cazuri, prin specificul recțiunii lor. Nominativul se distinge de acuzativ prin absența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
totuși, mai mult decât alții.; • complement predicativ: L-am lăsat un profesoraș oarecare și l-am regăsit șef cu aere de savant. În desfășurarea relației de apoziție, substantivul poate ocupa deopotrivă poziția termenului-bază: „Și lângă ea-n genunche e Arald, mândrul rege.” (M. Eminescu, I, p. 88) sau a termenului secund: „Iar duh dă-i tu, Zamolxe, sămânță de lumină.” (Ibidem, p. 94) II. ADJECTIVULtc "II. ADJECTIVUL" Identitatea specifică a adjectivului își are originea și se manifestă în raporturile în care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de intensitate: „Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor...” (M. Eminescu, I, p. 116). În primul caz se exprimă amândoi termenii comparației sau rămâne subînțeles primul termen: „Așa că închipuindu-ți lăcrămoasele ei gene,/ Ți-ar părea mai mândră decât Venus Anadyomene.” (M. Eminescu, I, p. 160). În cel de-al doilea caz, termenul al doilea al comparației rămâne neexprimat: „Atunci puse să-i facă altul mai greu - îl aruncă în sus...” (M. Eminescu, Proză literară, p. 4) Opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintagma adjectivului marcat de un anumit grad de intensitate obiectivă realizează sintactic funcția de complement comparativ (în interiorul propoziției sau propozițional), iar relația de dependență se exprimă prin prepozițiile ca (și), decât, dintre, între: „Pe-a mele ceruri să răsai/ Mai mândră decât ele.” (M. Eminescu, I, p. 172) sau, la nivelul frazei, prin conjuncția decât sau adverbul cum, precedat de prepoziția de: „Situația e mai gravă de cum mi-am închipuit.” Gradul de intensitate relativă se exprimă prin adverbul-morfem cam: „Te văd
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea preiau și caracteristici categoriale ale acestora, „se acordă” cu ele în gen. Realizând prin termeni diferiți opoziția de număr și caracterizându-se printr-un grad ridicat de abstractizare, pronumele cunoaște numai două genuri: masculin și feminin: „El veni, copilul mândru,/Călărind pe-un papagal.” (M. Eminescu, I, p. 236), „Virtutea pentru dânșii ea nu există.” (Ibidem, p. 56) Substantivele de genul neutru sunt anticipate sau reluate, la singular, prin pronume masculine, iar la plural, prin pronume de genul feminin; în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]