6,980 matches
-
Determinarea Lungimea de undă se reglează la 285 nm. Se aduce la zero scala absorbției folosind apă distilată. Se aspiră vinul diluat direct în lampa spectrofotometrului, urmat succesiv de soluțiile standard (punctul 4.2). Se citesc absorbțiile. Se repetă fiecare măsurătoare. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Metoda de calcul Se trasează un grafic al variației absorbției în funcție de concentrația de magneziu în soluțiile standard. Se înregistrează pe acest grafic valoarea medie a absorbției obținute cu proba de vin diluat și se determină
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
reglează absorbția la zero folosind soluția care conține 5 g lantan/l (punctul 4.2). Se aspiră vinul direct în arzătorul spectrofotometrului, urmat succesiv de cele cinci soluții standard (punctul 4.2). Se citesc cifrele reprezentând absorbția. Se repetă fiecare măsurătoare. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Metoda de calcul Se trasează un grafic al variației absorbției în funcție de concentrația de calciu în soluțiile standard. Se reprezintă pe acest grafic valoarea medie a absorbției obținută cu proba vinului diluat și se determină concentrația
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
de undă la 248,3 nm. Se reglează absorbția la zero utilizând apă distilată. Se aspiră proba diluată direct în arzătorul spectrofotometrului, urmată succesiv de cele cinci soluții standard (punctul 2.3.2). Se citesc valorile absorbției. Se repetă fiecare măsurătoare. 2.4. Exprimarea rezultatelor 2.4.1. Metoda de calcul Se trasează un grafic al variației absorbției în funcție de concentrația de fier în soluțiile standard. Se reprezintă pe acest grafic valoarea medie a absorbției obținută cu proba vinului diluat și se
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
cu acid clorhidric 1M (punctul 3.1.2). 3.1.10. Soluție standard de fier, diluată, conținând 100 mg fier pe litru. 3.2. Aparatura 3.2.1. Balon Kjeldahl de 100 ml. 3.2.2. Spectrofotometru care permite efectuarea măsurătorilor la o lungime de undă de 508 nm. 3.3. Metoda de lucru 3.3.1. Digestia 3. 3.1.1. Pentru vinuri cu un conținut de zahăr sub 50 g/l: Se introduc în balonul Kjeldahl de 100 ml
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
3. Determinarea Se reglează lungimea de undă la 213,9 nm. Se reglează absorbția la zero utilizând apă bidistilată. Se aspiră vinul direct în arzătorul spectrofotometrului, urmat succesiv de cele patru soluții standard. Se citesc valorile absorbției. Se repetă fiecare măsurătoare. 5. EXPRIMAREA REZULTATELOR 5.1. Metoda de calcul Se trasează graficul variației absorbției în funcție de concentrația de zinc din soluțiile standard. Se notează pe grafic valoarea medie a absorbției obținută cu proba de vin diluat și se determină concentrația de zinc
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
32% (în jur de 45 ml). Se lasă să se răcească și se completează la un litru cu apă distilată. 4. METODA DE LUCRU Comentariu preliminar: Trebuie avut grijă ca toate soluțiile să rămână la temperatura de 25șC (± 1șC) în timpul măsurătorii. (O deviere cu mai mult de 1șC cauzează o modificare de aproximativ 0,2 mV). 4.1. Metoda directă Se pune un volum cunoscut de vin, cu un volum egal de soluție tampon, într-un pahar din plastic. Soluția este
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
de exemplu, 6,3105 Pa sau 630 kPa și nu 6,33 105 Pa sau 630 kPa, pentru un manometru din clasa I cu o scală completă de citire de 1 000 kPa). Dacă temperatura la care se efectuează măsurătoarea este diferită de 20șC trebuie efectuată o corecție, prin înmulțirea presiunii măsurate cu coeficientul din Tabelul I. Acesta exprimă rezultatul la 20șC. 4. RELAȚIA DINTRE PRESIUNE ȘI CANTITATEA DE BIOXID DE CARBON CONȚINUTĂ ÎNTR-UN VIN PETIANT 18 Din excesul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
m/m) de zaharuri totale în mustul concentrat rectificat. 3. CROMATOGRAFIA LICHIDĂ DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ 3.1. Aparatura 3.1.1. Cromatograf lichid de înaltă performanță, echipat cu: - buclă de injecție de 5 sau 10 µl, - detector spectrofotometru pentru efectuarea măsurătorilor la 280 nm, - coloană de silice cu octodecil legat (cum ar fi Bondpack C18 - Corasil, Waters Ass.), - un înregistrator, dacă este posibil un integrator. Debitul fazei mobile: 1,5 ml/minut. 3.1.2. Aparat cu membrană filtrantă, diametrul porilor
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86816_a_87603]
-
gigabaiți (1 octet = 1 bait), și în ultima vreme chiar teraocteți/terabaiți. În general producătorii folosesc că unitate de măsură multiplii din ȘI ai octetului (puteri de 10), pe când multe sisteme de operare (Windows, unele distribuții de Linux, MacOS) folosesc măsurătoarea în multipli binari. Dacă primul disc dur avea numai circa 5 MO, astăzi capacitățile discurilor dure pot depăși și 3 TO (factorul de creștere: 600.000). Măsurată de obicei în țoli, notați cu semnul " (inch). Un țol măsoară 2,54
Disc dur () [Corola-website/Science/298004_a_299333]
-
din 1900) a cărții "Gramatica științei", Karl Pearson scrie, „Sunt multe semne că un idealism sonor înlocuiește, ca bază pentru filozofia naturală, materialismul brut al fizicienilor mai în vârstă”. Această carte a influențat viziunea lui Einstein asupra importanței observatorului în măsurătorile științifice. La pagina 5 a cărții, Pearson afirmă că „...știința este în realitate o clasificare și analiză a conținutului minții...” De asemenea, „...terenul științei este mult mai mult conștiința decât lumea exterioară.” Sir Arthur Eddington, astrofizician britanic de la începutul secolului
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
sticla sau moneda. Deși posedau cunoștințe astronomice extrem de avansate, mayașii nu aveau decât unelte din piatră; nu au cunoscut aparatele optice, nici vreun instrument oarecare de precizie și nici nu aveau vreo unitate de timp minimală ca ora sau minutul; măsurătorile lor se bazau doar pe urmărirea cu ochii, pe calculele de triangulație și pe măsurarea umbrelor. Prin repetarea calculelor, prin “statistică”, prin transmiterea regulată a rezultatelor, mayașii corectau datele empirice scoase dintr-o geometrie a spațiului destul de sumară. Civilizația maya
Civilizații precolumbiene () [Corola-website/Science/311710_a_313039]
-
Întunecarea globală este reducerea graduală a nivelului de iradiere globală directă pe suprafața terestră, care a fost observată timp de mai multe decenii la rând după începutul măsurătorilor sistematice în anii 1950. Se consideră că aceasta este cauzată de o creștere în particule din atmosferă cum ar fi aerosolii sulfurați din cauza acțiunilor antropice. Acest efect variază în funcție de loc, însă global este estimat a fi o reducere cu 4
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
este: Aceste informații au fost publicate în urma unor măsurători locale la suprafața Pământului și nu sunt o medie cu adevărat globală. Nu se cunoaște exact dacă pe suprafața oceanului a avut loc fenomenul de întunecare sau opusul lui, cu toate că o măsurătoare specifică a calculat efectul asupra unei zone de 400 mile marine din India până în Oceanul Indian și insulele Maldive. Este posibil ca efectele regionale să predomine, însă aceasta nu se referă exclusiv la circulația regională a aerului. Cele mai mari reduceri
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
de o creștere în plafonul de nori și precipitații. Se consideră că aerosolii joacă un rol critic în scăderea iradiantei solare în China. Producătorul BBC David Sington consideră că mulți climatologi privesc factorul de pan evaporare și datele obținute în urma măsurătorilor drept cea mai convingătoare dovadă a întunecării globale. Experimentele de pan evaporare sunt ușor de reprodus cu echipamente ieftine, sunt multe locații folosite pentru agricultură în lume în care, în multe cazuri, aceste măsurători au fost făcute pentru aproape jumătate
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel se renunță la comunicațiile prin telegraf care utilizau alfabetul Morse, la transmiterea prognozelor prin teleimprimatoare. În urma reglementărilor OMM, din anul 1959 se începe efectuarea măsurătorilor aerologice la 4 termene de observații standard, iar din 1960 se implementează o metodă grafo-analitică de calcul numeric al hărții probabile pe 24 de ore pentru nivelul de 500 hPa. În 1961, se dă în folosință prima stație meteorologică automată
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
sunt simple aproximări ale situației din acel moment. Prin prisma ideilor convenționale ale acelei vremi, Lorenz nu făcuse nimic greșit. El ar fi trebuit să obțină un rezultat destul de asemănător cu cel precedent. Un cercetător se poate considera norocos dacă măsurătorile sale au o acuratețe de 3 zecimale. Și e evident că cea de a 5-a și cea de 6-a zecimala sunt imposibil de măsurat prin metode rezonabile și totodată că aceste valori atât de mici nu au cum
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
creion cât și instrumente de măsurare. Acesta din urmă are ca si caracteristică importantă, controlarea anumitor variabile. Orice experiment, orice proiect de cercetare, are o multitudine de elemente care trebuiesc controlate, lămurite și definite în primul rând corect: observațiile și măsurătorile, tratamentele sau programele, grupurile, selecția grupurilor, timpul. Toate aceste elemente sunt unificate într-un cadru care oferă posibilitatea controlării și verificării lor, acest cadru unificator purtând numele de design experimental. Utilitatea unui design experimental vine mai ales din faptul că
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
ipoteza alternativă), ale căror efecte pot interfera cu intervenția pentru a minimiza efectele, pentru a le mască, a le neutraliză, sau chiar pentru a produce efecte inverse celor cercetate”. Elementele pe care le cuprinde un design experimental sunt observațiile și măsurătorile, tratamentele sau programele, grupurile, selecția grupurilor, timpul. Observațiile și măsurătorile se pot referi fie la o singură măsurătura (ex.măsura înălțimii), fie la un singur instrument cu mai mulți itemi (o scală a stimei de sine cu 10 itemi), fie
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
a minimiza efectele, pentru a le mască, a le neutraliză, sau chiar pentru a produce efecte inverse celor cercetate”. Elementele pe care le cuprinde un design experimental sunt observațiile și măsurătorile, tratamentele sau programele, grupurile, selecția grupurilor, timpul. Observațiile și măsurătorile se pot referi fie la o singură măsurătura (ex.măsura înălțimii), fie la un singur instrument cu mai mulți itemi (o scală a stimei de sine cu 10 itemi), fie chiar la o întreagă baterie de teste. Tratamentele sau programele
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
a fi eliminată, fie prin suprimare fie prin păstrarea lor constantă. De asemenea, controlul se referă și la modalitatea de constituire a grupelor experimentale și Șmartorț pentru asigurarea comparabilității lor. În fine, controlul include și întreaga problematică de efectuare a măsurătorilor. Primele planuri experimentale au fost create pentru a controla efectul variabilelor parazite: ele presupuneau limitarea impactului acestor variabile, sau măcar de a-l identifica și de a-l izola de efectul variabilei independente asupra variabilei dependente. Aceste planuri cuprindeau două
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
obținute prin randomizare: o grupa experimentală căreia i se aplică intervenția și o grupa de control (sau martoră) care nu beneficiază de intervenție. Designul experimental este constiuit în funcție de caracteristicile fiecărui experiment ce țin de selecționarea grupurilor, numărul acestora și al măsurătorilor. Astfel dacă grupurile au fost selecționate aleatoriu atunci spunem că avem un experiment propriu+ zis, daca nu atunci este importantă o a doua informațieș sunt mai multe grupuri implicate în experiment sau se fac mai multe etape de măsurare. Dacă
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
mărime 2V inversând procesul de la §2 și apoi comprima izoterm la geometria inițială. În cazul cuantic rolul membranei semipermeabile îl poate juca un polarizor care selectează o stare anumită a spinului. Este de imaginat că acesta face de fapt o "măsurătoare" a direcției spinului și în funcție de rezultatul măsurătorii, îl lasă să treacă sau nu. Un astfel de polarizor poate separă cele două gaze numai dacă stările |φ> și |ψ> sunt ortogonale și el selectează una din stări, de exemplu |ψ>. Dacă
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
apoi comprima izoterm la geometria inițială. În cazul cuantic rolul membranei semipermeabile îl poate juca un polarizor care selectează o stare anumită a spinului. Este de imaginat că acesta face de fapt o "măsurătoare" a direcției spinului și în funcție de rezultatul măsurătorii, îl lasă să treacă sau nu. Un astfel de polarizor poate separă cele două gaze numai dacă stările |φ> și |ψ> sunt ortogonale și el selectează una din stări, de exemplu |ψ>. Dacă stările nu sunt ortogonale, există o probabilitate
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
cele două gaze numai dacă stările |φ> și |ψ> sunt ortogonale și el selectează una din stări, de exemplu |ψ>. Dacă stările nu sunt ortogonale, există o probabilitate |<φ|ψ>| că o particulă în starea |φ> să se găsească după măsurătoare în starea |ψ>. Deci, din 2N molecule se găsesc după măsurătoare N(1+|<φ|ψ>|) în starea |ψ> și restul în starea |ψ'> ortogonala pe |ψ>. Nu există nici un mod prin care să ne putem reîntoarce acum la starea inițială
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
și el selectează una din stări, de exemplu |ψ>. Dacă stările nu sunt ortogonale, există o probabilitate |<φ|ψ>| că o particulă în starea |φ> să se găsească după măsurătoare în starea |ψ>. Deci, din 2N molecule se găsesc după măsurătoare N(1+|<φ|ψ>|) în starea |ψ> și restul în starea |ψ'> ortogonala pe |ψ>. Nu există nici un mod prin care să ne putem reîntoarce acum la starea inițială, în care cantități egale de gaze se găseau în stările |φ
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]