8,009 matches
-
cei păcătoși"269. Da! Îi datorăm milă chiar și lui Vișinescu, numai că el va trebui să ne explice și să ne aducă dovezi că nu a fost torționar ci un simplu călău,adică un om cu profesie care poartă mască pe față și pentru care moartea este doar o meserie,ca oricare alta,iar metodele sunt înscrise în fișa postului. Ori noi știm că ei nu au fost simpli călăi. Le-au luat mai mult decât viața. Au umilit, au
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și de societate, în consecință ea poate fi și conștientă. (...). De aceea suprema expresie a sănătății mintale rămâne sinceritatea și naturalețea și nu prefăcătoria și fățărnicia. (...). Colaborarea dintre conduită și conștiință ne dă rolul social. Camuflarea conștiinței prin conduită ocazionează masca. Aruncarea rolului social conduce la omul animal, lipsit de sentimentul rușinii". Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973, pp. 13-14. 75 Eseu apărut sub titlul "Cultura lipsei de caracter", în Revista Dilema Veche nr. 560/6-12 noiembrie 2014. 76 Comunismul românesc
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Mureș Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 33. Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 34. Teatrul de Proiecte Culturale Venituri extrabugetare și "Teatrum Mundi" subvenții de la bugetul de stat 35. Teatrul "Mască" București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 36. Teatrul "Excelsior" București Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 37. Opera Națională Română Venituri extrabugetare și subvenții de la bugetul de stat 38. Opera Română Cluj-Napoca Venituri extrabugetare și
HOTĂRÂRE nr. 461 din 29 iulie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111086_a_112415]
-
ia devize, în original, are gust de mentă, gust de fiere... George Vulturescu, Monograme pe pietrele Nordului, editura Limes, Cluj-Napoca, 2005, 105 pag. Circul polar Bîlciul este, de obicei, o deprindere din miazăzi. Fără stofă de cabotin, Nordul nu poartă mască. L-aș vedea, mai degrabă, ca actor cu fața lui într-un monolog aspru, colțuros, dar e, firește, tocmai chichirezul poeziei să vadă altfel. Un asemenea spectacol surprinzător construiește George Vulturescu în Monograme pe pietrele Nordului, volumul apărut de curînd
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
luptă în duel și este rănit cu spada la ochi. Ulterior, Iacob primește o scrisoare de la fratele său (aflat la studii la Viena), care confirmă ca reale faptele visate. Peste trei luni, la Berlin, în timpul unui antrenament de scrimă fără mască, Iacob însuși este rănit grav, fiind pe cale să-și piardă un ochi. ,Arta spadasinilor e în declin", își notează el în jurnal. La 7 ianuarie 1864, la un bal la Didița și Nicolae Mavrocordat, la care se afla toată protipendada
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
borcane cu spirt lepădăturile. Dar nu i-au ajuns nici furtul, nici violența, nici călușul, nici crima, nici vicleșugul" (p. 47). La aniversarea a 60 de ani, în vara lui 1925, Ionel Brătianu are parte de un portret caricatural, ,sub masca de tiran" (p. 50). Publicistul depășește corozivitatea admisibilă într-un pamflet, când declară sumbru: ,De frații Brătianu, desigur, numai moartea lor ne va libera. (...) Treisprezece milioane de sclavi așteaptă, obscur și subconștient, sughițul liberator. Tiranii au împlinit șase zeci de
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
merge înainte, că nu poate fi mai rău decât înainte. Dar ce să fac dacă în mintea mea răsar tot felul de similitudini între comportamentul românului din vremea comunismului și plăcerea vicioasă a anonimatului, de a-i flegma, la adăpostul măștii onomastice cyberspațiale, pe cei care nu-ți plac? La fiecare înjurătură anonimă, îmi aduc aminte că România a avut, sub comuniști, cei mai mulți turnători pe cap de locuitor și că o fi destul de greu să te lecuiești, în numai câțiva ani
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
Probabil că asta au văzut acasă și consideră că tot așa trebuie să se comporte și ei. Proliferarea, la adăpostul anonimatului, a unor tehnici tipice serviciilor secrete mă îngrijorează, dar nu mă sperie. Studiind metodele de atac ale amicilor cu mască virtuală, constat că șuvoiul incriminărilor duce la o concluzie destul de stranie: ele seamănă cu mai vechile potlogării securiste ce vizau compromiterea persoanelor neconvenabile regimului. Calomniază, calomniază, și tot va rămâne ceva, spunea un faimos personaj de operă. Fără să mai
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
automatismele verbale și chelia la care se gîndește. Dacic Parc nu este un roman cu cheie, ci o parabolă despre putere, în genul celor practicate de scriitorii sud-americani. Important este în acest roman nu personajul real care se ascunde în spatele măștii fictive, ci mecanismul puterii, demantelarea modului în care se iau deciziile, ochiul aruncat în zona foarte bine păzită a culiselor puterii, acolo unde, cei care votează din patru în patru ani cu sentimentul (în bună măsură justificat) că pot schimba
În culisele puterii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11400_a_12725]
-
intrinseci. Confesiunea sa nu mai poate fi dezlipită de acest atler-ego plastic, în înfățișarea căruia operația autoscopică instituie un soi de ,filosofie" resemnată a sensibilității. Mișcarea ritualică, hieratismul atitudinilor articulează ,teatrul" pe care poetul îl joacă în forul său intim, masca antică ce și-o pune pentru a se privi în oglindă: , Pe marginea mării de doliu, de-a lungul/ șterselor urme ale rătăcirilor mele,/ de-a lungul gemetelor din vechi osîndite sub stele,/ la Pontul Euxin izgonit cu pustiul și
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
ar contribui la funcționarea unui mecanism literar, ele trădează o timiditate a eului, timiditate ce devine ea însăși factor component al prestației sale. între cursivitatea tabloului metaforizant, spectru cinetic al lumii, inclus în lumea poetică a lui Vinea, și imobilitatea măștilor care-i acoperă chipul există o sumă de mărturii concentrate, care dau măsura cea mai exactă a dramatismului spontan ce animă creația în cauză. Un strat al confesiunii sieși suficiente: ,O tristețe întîrzie în mine/ cum zăbovește toamna pe cîmp
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
în celălalt sens". Cazul Ion Vinea ar merita să fie studiat de visătorii noștri deprinși a se tângui, pierduți în iluziile propriei genialități lirice și în fumurile cafenelelor. Exigența vitalității trebuie combinată cu capacitatea talentului de a schimba uneltele sau măștile în cursul aceleiași zile. Deși, concede Ion Vinea pentru a-i consola pe neputincioși, ,e preferabil, firește, să fii numai scriitor, și cât mai leneș cu putință...". Am citat din articolul Jurnalist și romancier, publicat în ,Contimporanul" din noiembrie 1926
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
Iulia Argint Actor fiind, domnul Ștefan Radof, are experiența măștilor vii, a măștilor care dor. De fapt, nu despre complementaritatea a două arte este vorba ci despre o identitate complexă ( Emil Botta), din moment ce a trăi un rol și a crea un poem semnifică același lucru. Volumul de poezie al lui
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
Iulia Argint Actor fiind, domnul Ștefan Radof, are experiența măștilor vii, a măștilor care dor. De fapt, nu despre complementaritatea a două arte este vorba ci despre o identitate complexă ( Emil Botta), din moment ce a trăi un rol și a crea un poem semnifică același lucru. Volumul de poezie al lui Ștefan Radof, Efectul
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
Există tristețe și dezolare bacoviene: "Mai ales iarna,/ Din fereastră-n fereastră/ Lovește o pasăre mov,/ Țipând neostenit:// Unde-ți sunt meritele, domnule radof?" Există nebunie și luciditate ( "Pe coli de amurg, poleit de argint,/ Desenat ca un rege,/ Ca masca domnului Lear/ În dogoare;// Sub sabale și neguri,/ Voi cădea în genunchi,/ Într-o ultimă farsă tulburătoare." Clown ) Se-mpăunează iarăși/ Cu proze lungi poeții". Pentru domnul Radof poezia este mai presus de real dar nu ruptă de el. Ea
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
de Eminescu se putea reatașa un sentimentalism stagnant și diverse idolatrii vulgare". Ba chiar dl Nemoianu merge mai departe, căutînd imitatorii mai tîrziu, în deceniile comuniste. Faptul că în anii '60-'70-'80 tocmai această producție posteminesciană își constituise o mască rînjită de crasă simplicitate, o ideologie de grosolană represiune care vrea să legitimeze totalitarismul orwelian întruchipat de cel mai jalnic dictator al istoriei române. Criticii și romancierii mișcării "protocroniste", naționaliștii resentimentului egalitarist din jurul lui Lăncrănjan, Barbu și Păunescu sau de la
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
autodefinirea grupului oniric. Despre boema, efervescența și riscurile ideologice ale acestei perioade se știu și s-au scris destul de multe. Leonid Dimov devenise chiar un fel de personaj ciudat, din moment ce în poezia lui Mircea Ivănescu din perioada mopeteiană trece sub masca misterioasă a straniului el midoff. Leonid Dimov a devenit una din legendele poeziei române contemporane, un scriitor a cărui stea e în continuă urcare. Despre tinerețea lui Leonid Dimov se știau foarte puține lucruri și acelea doar presupuse, fără să
Viața amoroasă a tânărului Dimov (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13088_a_14413]
-
ai rîde mulțumit de tine, și întorcîndu-ți la întîmplare capul/ ți-ai vedea rînjetul în oglindă)” (a doua coborîre din mașină). Astfel ia naștere Mopete. Precum Plume, eroul lui Henri Michaux, ori Alfred Prufrock al lui T. S. Eliot sau măștile pe care și le punea cu voluptate Ezra Pound, Mopete e un alter ego al lui M. Ivănescu, tip atracțios prin afectarea gravității în momentele insignifiante și a frivolității în cele grave, tobă de carte, intelectual „cu capul în nori
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
impresia că această natură pe care Dumnezeu a pus mâna din belșug este un obicei, așa cum obiceiul, la rândul lui, este o a doua natură. La urma urmei, Aurelian exersează o nesfârșită combinație și repetare a unor legi esențiale, punând masca vizibilului pe invizibil, corectând aparența prin transparență. Aproape tot ceea ce atinge devine muzică. Așa se face că nu numai clarinetul său clădește turnuri de sunete desăvârșite, ce scrutează orizonturi stilistice clare, senine, dar însuși întreg spațiul înconjurător ia forma unei
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
a crezut! A crezut sincer o minciună. Ea fusese învățată de Dumnezeu dar în momentul ispitei nu s-a încrezut nici în iubirea, nici în înțelepciunea Creatorului ei. Adam nu putea fi păcălit cu această ispită; el a văzut clar masca ispititorului. De aceea Satana nu a țintit mintea lui Adam, ci inima sa. Astfel are loc prima tragedie tip Romeo & Julieta: „Dacă ea trebuie să moară, voi muri și eu împreună cu ea!” Adam a cântărit toate binecuvântările pe care Dumnezeu
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
trădător fiindcă el înșeală ambele părți implicate în riscantă negociere identitara, atît pe Jean-Marc cît și pe Chantal. Dar trădarea este, la urma urmelor, co-autorizată de cei doi: bărbatul e cel ce lansează jocul travestiului, în vreme ce femeia îl continuă, transformînd mască în persoana de sine stătătoare. De îndată ce înțelege că scrisorile erau trimise de propriul ei iubit, Chantal e revoltata, nicidecum înduioșata sau emoționată, cum nădăjduise Jean-Marc. Pentru ea, aceasta corespondență mistificata reprezintă indiciul că bărbatul e posesiv, că vrea să îi
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
lui, Chantal decide să îl pedepsească pe Jean-Marc, acționînd tocmai în logica jocului lui: întrucît ultima epistola îi propunea o întîlnire la Londra, ea își anunță iubitul că urmează a pleca, într-adevăr, la Londra. Rezultatul este ca, odată aruncate măștile, identitățile reale devin incerte, căci Jean-Marc nu poate fi sigur dacă rendez-vous-ul de la Londra ține de ficțiunea epistolei sau e o întîlnire adevărată, cu un bărbat în carne și oase (mai ales că în Londra locuiește fostul său rival amoros
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
ulei îi amintește de sîngele matern, poetul nostru evadează în regiunea unor asociații restitutive, precum un artificiu al artificiului. Libertatea estetică e un substitut al celei morale: "Biruitorul pe calul de spijă/ din piață îngrădita în lanțuri cască./ Muște cu mască îmboldesc nobilul cal/ care sforăie și se cabrează - e unu amiază//din copita ridicată ies aburi" (Instantaneu fotografic). Sau: "Anul trecut nici nu a fost - mici obiecte/ uitate în palmă se jucară o vreme cu noi/ obosiră speriate de sine
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
sau aflate undeva în subtextul produsului estetic). Această cu atat mai mult cu cât carnavalul - mediul legitim al bufonului, care, în majoritatea pieselor din Renaștere, este înzestrat cu privilegiul de a rosti adevărul fără a fi pedepsit, protejat fiind de mască pe care o poartă (a se vedea funcția esențială a nebunilor lui Shakespeare) - oferă modalități de a exprima simultan înțelesurile canonice și pe cele subversive, în texte care spun ceea ce, în același timp, nu spun, ca să-l citam pe Jacques
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
canonice și pe cele subversive, în texte care spun ceea ce, în același timp, nu spun, ca să-l citam pe Jacques Derrida. Carnavalul este legat în mod vital și de ideea de identitate temporară, asumată prin actul de a purta o mască, având, pe de o parte, rolul de a ascunde adevărată identitate, dar, pe de altă parte, de a o disimula, de a experimenta posibilitatea unei alte identități care, foarte adesea, este un clișeu. Există, într-adevăr, măști instituționalizate ca atare
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]