8,110 matches
-
alte tradiții și cu elemente ale vulgatei științifice, pentru a bricola o imagine a lumii și a vieții personale. E vorba, desigur, despre o tendință-limită care, cu excesul ei dizolvant, rămîne totuși marginea deviată a unui fenomen mai general : omul modernității tîrzii se simte înclinat să ia asupra sa gîndirea sensurilor spirituale, cercetarea tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adormitoare, suficiență, conservatorism. Mai sensibili față de noutatea materialului pe care veacul îl pune în fața credinței, mai liberi și mai îndrăzneți în problematizările lor decît teologia oficială, mai înclinați să exploateze parodoxurile realului, gînditori laici și teologi nonconformiști au creat, în modernitate, punți între tradiția spirituală și cultura înaltă. Au pus întrebările culturii în contact cu înalta statură intelectuală a tradiției. Henry Corbin declara că numai datorită unor gînditori religioși ca Nikolai Berdiaev și Alexis Homiakov, care nu erau teologi oficiali, un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
noi, să integreze curajul intelectual, critica și tematizarea personală a cunoașterii religioase. Pe scurt, persoana și conștiința ei spirituală au devenit astăzi un actor important, recunoscut, al sensului. în sfîrșit, un al treilea beneficiu posibil privește statutul adevărului religios. în modernitatea tîrzie se pune, mai general ca altădată, problema raportului între formularea Adevărului și substanța lui infinită, între expresiile confesionale ale Unului divin și radiația lui universală. Conștiința distanței între obiectivările sociale ale religiei și vectorul ei interior poate determina deja
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aflăm în fața diversității religioase, trebuie să îi facem față. Asistăm la înfruntări exclusiviste sau inclusiviste între religii, dar și la încercări de a gîndi credințele în convergență spre Polul lor absolut. întîlnirea cu varietatea religioasă a lumii, fenomen specific al modernității tîrzii, ne obligă aproape să scrutăm alternativa distincție/confuzie între incinta dogmatică a adevărului și libertatea lui atotcuprinzătoare. André Scrima a insistat deseori pe discernămîntul cu care sînt de privit cele două fețe ale doctrinei religioase : formulare irigată de adevărul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
orice religie autentică, ea se lasă călăuzită și purtată de aceste antinomii mobilizatoare. Privește formulările adevărului în lumina lui de pe Tabor : radiate și absorbite de strălucirea trans formală a Logosului. Textul nostru a încercat să arate că există trăsături specifice modernității tîrzii care pot fi utilizate ca suport pentru descifrarea și chiar pentru exersarea unor mari teme spirituale. Pe urmele unor gînditori contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei puteri instituționale, l-a covîrșit
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Noutatea ei constă în faptul că nu ne mai putem închide într-o religie ca într-o cetate, ci trebuie să dăm seama, din interiorul propriei tradiții, de diversitatea lumii și de universalul țintei care ne orientează căutarea. Dar, dacă modernitatea tîrzie ne așază într-un context nou, temele pe care am încercat să le evoc folosind-o drept suport sînt teme dintotdeauna, mărci ale absolutului în curgerea tuturor timpurilor, în conștiința omului de pretutindeni. Platon a folosit numeroase rafinamente stilistice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru ca omul să nu pornească la drum spre plenitudinea ei. Astăzi, ea își marchează mai mult ca niciodată, în spectacolul public, distanța față de formele lumii, în care radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ceva în adânc, în interior. Evoluția poeziei urmărește metamorfoza de la starea naturală de inerție la „lupta cu inerția”, la o contrazicere a stării firești văzută ca una de împăcare, de compromis. Natura și poezia apar ca sinteze între tradiție și modernitate. În vechiul cadru natural apar simboluri ale modernității: „Decor străvechi încins de-un arc de fier”. Poezia concentrează inspirația naturală și spiritul aflat într-o continuă transformare. Labiș nu tolerează mult timp linearitatea idilică. În Pe obcinele Stănișoarei schema e
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
metamorfoza de la starea naturală de inerție la „lupta cu inerția”, la o contrazicere a stării firești văzută ca una de împăcare, de compromis. Natura și poezia apar ca sinteze între tradiție și modernitate. În vechiul cadru natural apar simboluri ale modernității: „Decor străvechi încins de-un arc de fier”. Poezia concentrează inspirația naturală și spiritul aflat într-o continuă transformare. Labiș nu tolerează mult timp linearitatea idilică. În Pe obcinele Stănișoarei schema e previzibilă: poetul contemplează natura și e copleșit de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
acest secol - douăzeci.” Labiș aparține spațiului nord-moldovenesc, numit de Lovinescu „placenta de aur a artei”. Apartenența poetului la acest spațiu și deplasările aproape ritualice în București constituie un simbol al dublei apartenențe, al unei sinteze de veche tradiție și dinamică modernitate. Între Sadoveanu și Rimbaud, între poezia populară și Villon, lirica lui Labiș își construiește cu dezinvoltură un mediu propriu în care trăiește. Spațiul nord-moldovenesc este totodată un loc de refugiu, de apărare și de reculegere, dar nu de claustrare. În
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
existența unei astfel de ființe trebuie considerată necesară. William Ockham a susținut că nu se poate cunoaște în mod clar și evident că Dumnezeu există, fiind imposibil de demonstrat existența sa pornind de la ideea pe care o avem despre el80. Modernitatea filosofică a dezvoltat (probabil din interese de cunoaștere total deosebite de cele medievale) reluări sau obiecții la acest argument. Fără să cunoască propriu-zis textul anselmian, Descartes a reformulat argumentul în "Meditații metafizice", iar Leibniz a afirmat în câteva cazuri că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a pierdut astfel adevăratul înțeles al argumentului anselmian 91. Critica lui Gaunilon este oarecum asemănătoare criticii kantiene deoarece pentru nici unul dintre ei existența nu este predicabilă. Gaunilon este contemporan cu Anselm dar se apropie prin ideile sale mai degrabă de modernitate, decât de epoca sa și cu atât mai puțin, de sursele neoplatoniciene ale gândirii anselmiene. Interpretările ulterioare ale argumentului anselmian pornesc de la o nejustificată scoatere din context iar argumentul poate fi mai bine înțeles pornindu-se de la sursele gândirii lui
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
s-au grăbit să îl susțină pe acesta din urmă fără să studieze atent terminologia folosită de cei doi. Hartshorne consideră că Gaunilon a înțeles corecțiile pe care Sf. Anselm i le-a adresat și nu a mai răspuns, dar modernitatea a neglijat această polemică instructivă și a repetat (incepând cu Gassendi sau Kant) aceleași greșeli 261. Doar recent, după ce Norman Malcolm a atras atenția asupra diferențelor majore existente între versiunile capitolelor II și III din Proslogion, s-a adus în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
obiecțiilor lui Gaunilo și a răspunsurilor lui Anselm vezi N. Geisler, op. cit., pp. 148-149; pentru o discuție specializată a polemicii dintre cei doi din perspectiva tradiției gândirii medievale și a surselor acesteia vezi A. Baumgarten, op. cit., cap. "Gaunilon, singur cu modernitatea", precum și A. Baumgarten, "Sursele neoplatonice ale argumentului anselmian", în Ion Tănăsescu (editor), Argumentul ontologic. Aspecte tradiționale și interpretări moderne, Editura Pelican, Giurgiu, pp. 7-26. 82 Alexander Baumgarten, op. cit., p. 129. 83 Idem, p.148. 84 Sf. Anselm din Canterbury, Proslogion
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
gravide. Industria de medicamente a introdus în prospecte efectele pe care acestea le au asupra individului, cu atenționări speciale pentru femei însărcinate și pentru șoferi. Spre deosebire de perioadele de început ale umanității, când oamenii aveau la îndemână un drog sau altul, modernitatea, prin globalizarea comerțului, dar și prin dezvoltarea industriei farmaceutice (sintetizarea ingredienților unor substanțe naturale) a făcut ca drogurile în toate formele lor să poată ajunge foarte ușor la consumatori și, totodată, au dus la apariția unui număr mare de droguri
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Vicepreședinte al Filialei Iași, ASPFL (Association des Sociétés de Philosophie de Langue Française) SPS (Société de Philosophie des Sciences, Paris France). De asemenea, este Conferențiar în cadrul Universității Apolllonia din Iași. Dan Gabriel Sîmbotin, Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității (c) 2015, Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SÎMBOTIN, DAN GABRIEL Anul 1600
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SÎMBOTIN, DAN GABRIEL Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității / Dan Gabriel Sîmbotin. - Iași: Institutul European, 2015 Bibliografie ISBN 978-606-24-0141-2 94(100)"16" 5(100)"16" Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DAN
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
978-606-24-0141-2 94(100)"16" 5(100)"16" Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DAN GABRIEL SÎMBOTIN Anul 1600 Cenzura imaginarului științific la începutul modernității INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere / 9 Preambul. Imaginarul. Dezvoltarea și cenzura imaginarului / 15 Capitolul 1. Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii / 29 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări / 29
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA DAN GABRIEL SÎMBOTIN Anul 1600 Cenzura imaginarului științific la începutul modernității INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Introducere / 9 Preambul. Imaginarul. Dezvoltarea și cenzura imaginarului / 15 Capitolul 1. Imaginarul la începutul modernității și necesitatea cenzurii / 29 1. 1. Imaginea lumii în secolul al XVII-lea, sinteză a peste un mileniu de transformări / 29 1. 2. Europa între două războaie majore / 31 1.2.1. Războiul de 100 de ani și începuturile emancipării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
2.5.3. Meditația a doua și trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția lui / 156 2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers / 159 2.6.1. Modelul ptolemaico-aristotelic și modalitatea de percepție a cosmosului la începutul modernității / 161 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii / 163 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinitatea lumii / 163 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei / 174 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană / 175 3.2.3. Forma baconiană și trecerea la ideea unei legi a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universului. Teoria heliocentrică / 165 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern / 169 Capitolul 3. Reconstrucția imaginarului la începutul secolului al XVII-lea / 171 3.1. Dezvoltarea imaginarului la început de modernitate / 171 3.2. Transformarea scopului științei în modernitate / 174 3.2.1. Despre scopul științei / 174 3.2.2. Evoluția formei de la concepția aristotelică la cea baconiană / 175 3.2.3. Forma baconiană și trecerea la ideea unei legi a naturii / 178 3.3. Clasificarea științelor - începutul științei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
moderne / 182 3.3.1. Importanța definiției și clasificării științei / 182 3.3.2. Clasificarea științelor. Trecerea de la unitatea imaginii asupra lumii la diversitatea acesteia / 184 3.3.3. Clasificarea științelor din De Dignitate et Augmentis Scientiorum un început al modernității / 186 3.4. Reconstrucția metodică / 194 3.4.1. Inducția baconiană și încercarea de construcție a ipotezelor / 195 3.4.2. Metoda carteziană și rolul matematicii în cadrul științelor / 200 3.4.3. Isaac Newton și metoda la începuturile fizicii / 203
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
privit doar din perspectiva unor dezvoltări ale imaginilor fantastice ale lumii. Ne-am asumat riscul științific de a asimila toate componentele de imagine în construcția imaginarului, lărgind definiția acestuia spre granițe greu acceptabile într-o perspectivă limitată încă de mecanicismul modernității. Imaginarul nu se rezumă la ceea ce se află în imaginația noastră (imaginarium), ci include totalitatea imaginilor și reprezentărilor pe care le avem despre lume, structurate într-un ansamblu cognitiv complex. Lărgirea definiției prin introducerea de elemente noi modifică raportul imaginar-rațional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]