7,611 matches
-
definit. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: „În 1705 a fost numit Ciorbuli Ali Pașa În postul de mare vizir, Într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: acest infidel sau este nebun sau să știți că În scurt timp Își va pierde mințile. Și aceasta, adaugă el, o deduc din frecvența mișcării a ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea sa continuă”. Și din acest prognostic
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și a fost așa de furios, Încât a trebuit să-l țină „legat În fiare” (Pompei Samarian). Nebunia intermitentă, așa-zisa psihoză periodică, este cunoscută. Pravilistul menționează unele criterii medico-legale legate de această situație: „Cele ce-i când și când nebun, iar nu În toate zilele, cum s-ar zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Nietzsche - ajung să se confrunte pentru proprietate. Unul din personajele cele mai bogate ale comunității, fiul boierului mort, le cedează zdrențăroșilor averea. Liderii satului se opun. Fiecare visează să o adaoge la a sa. Încropesc un plan să-l declare nebun pe fiul boierului. Când sarachinenii iau cu asalt satul pentru a-și lua ceea ce le aparține, ceilalți se opun. În fruntea fiecărei comunități (turme) se află câte un lider religios: părintele Fotios slab, ascuțit, palid, zdrențăros, și porcul de popă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
spune că trăiește într-o insulă singuratică și vine rareori în orașe. În 1920 i s-a dat premiul Nobel.” (Papini, Gog, p.204) Knut Hamsun este prezentat aici de Papini cu dezinvoltura pe care doar passepartout-ul unui personaj cam nebun, i-l îngăduie. De la un astfel de personaj cum e Gog, te aștepți la orice, inclusiv la clamarea unor dureroase adevăruri. Bufonilor sau excentricilor de tipul lui Gog le este îngăduit a spune verde, fără supărare, dar și fără menajamente
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fără ca fosta miliție, acum poliție, să te înhațe, ori că poți cumpăra din librării titluri la care înainte nici nu puteai gândi măcar din România. Cumpără treizecipatruzeci de titluri sub ochii mirați ai vânzătoarei... care probabil, crede el, îl consideră nebun. De altfel, a citi, pentru el, este fundamental. Undeva chiar sugerează: în asta eu am investit efort și bani. Și este evident că din asta obține el recunoaștere și bani. Raportul cu banii este destul de straniu. La începutul vieții de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o oarecare curtoazie, fusese de prea multe ori invitat iar el din lipsă de timp, refuzase de fiecare dată. Și, ca să nu lase loc la interpretări insidioase, își rupe din puținul său timp și ajunge în România, într-o cursă nebună: București, Cluj, Târgu-Neamț. De la Târgu-Neamț este invitat la Sihăstria unde se întâlnește cu părintele Cleopa. I se pare foarte interesantă discuția de două ceasuri cu părintele. Limba lui bisericească nu-l împiedică să comunice cuiva care posedă altă limbă, savantă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca o pâine. Confruntarea dintre cele două rivale este tragi-comică: bătălie cantre fete, una ca o Afrodită ieșită din spuma cearșafurilor de cămin studențesc, alta ca o leoaică gata să-și îngenuncheze adversara cu expunerea trofeelor feminității sale! - Mai bine nebun decât tragic? Ce se poate aduna între filele cărții care începe cu: „Sunt un tip tragic. Pe cuvânt. Sunt cu adevărat tragic. Pentru unii tragicul se reduce la câteva momente din viață. Pentru mine, e mai mult deatât. O stare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
trimite să se spânzure. Iubita lui blondă cu părul ca un colac de Paști îl trimite și ea la plimbare, că doar a auzit cu urechile ei cum alta era pentru el floarea, busuiocul, trandafirul. Până și nașa lui cea nebună își croiește un sens, o poveste care pentru ea e o sită prin care curge înțelegerea lumii. Ce dacă a părăsit-o bărbatul anul trecut, ea se întâlnește cu cine poftește în astral, are logodnicul ei, și acela e un
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
astral, are logodnicul ei, și acela e un logodnic de soi, e chiar Sfântul Ilie. Ferească Dumnezeu să-ți permiți o ironie la adresa nebunelii ei, nu o va admite, ți-o va răsplăti pe loc, semn că nu-i deloc nebună, doar plecată puțin în lumea fantasmelor, unde și ține conferințe. Finul se rușinează cu o așa nașă, când îi servește de gazdă în orașul studenției lui, o plimbă numai pe la periferie, în speranța fierbinte că nu se va întâlni cu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Sânziana, zeitate lunară, provine din Sancta Diana "nu ridică nicio dificultate fonetică", ipoteza provenienței din Sanctus Johannes fiind "o imposibilitate fonetică și istorico-religioasă" - identificarea cu Sf. Ion este mai târzie - iar derivatul dianatici, înseamnă "posedați de Diana", în românește zănatici, "nebuni, fanatici"20. Ipoteza provenienței din Sanctae Dianae există și la Alexandru Ciorănescu 21, însă pusă sub semnul probabilității, ca și contaminarea cu Sanctus Iohannes. În aceeași variantă de interpretare, Mihai Vinereanu 22 consideră cuvântul Sânziană o formă compusă din sân-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Reacțiile sale amintesc de "naivul" Farâmă: "A reacționat cum nu se putea mai bine... Ori nu știe nimic, și atunci, vorba lui, e prost; ori își ascunde atât de bine jocul încât, tot vorba lui, ar putea fi pe jumătate nebun..."740. Codul ("o structură invariabilă și ușor accesibilă", "un cod fundat pe fazele lunii") pe care îl propune Pantelimon duce la descifrarea unor mesaje transmise "deocamdată în 15 limbi, dar încă n-a fost epuizată întreaga colecție" cu citate din
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
caute pe Ileana Cosânzeana, căci ea este deja soția lui; el caută doar nemurirea. Apoi, finalul e în strânsă legătură cu concepția omului arhaic, despre pedepsirea depășirii limitei, despre legi și forțe mai presus de puterile omului, pe care "ești nebun de le-nțelegi", despre supunere la legea generală. Concepția e, de altfel, optimistă: moartea e integrare în spațiul cosmic și e aceeași pentru toți: Așa v-a dat vouă Dumnezeu". Eroul basmului din varianta oltenească ajunge la această înțelegere, chiar dacă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
visând empyreice gemme/ De foc, boreale cununi". Sunt imaginile sufletului mai limpede al poemului racordat la sufletul invizibil al lumii. Cum de apar în vedere aceste imagini ale inaparentului? Nebunia de care se vorbește (reluată în imaginea avântului spre "scânteia nebună" și în cea a dorurilor "nebune") este mania, considerată de Platon 36 ca o artă a profeției, "arta nebuniei" (manike) fiind echivalată cu "arta de a vedea cu duhul" (mantike)37. Nebunia transmisă prin har divin este profetică, "în stare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cununi". Sunt imaginile sufletului mai limpede al poemului racordat la sufletul invizibil al lumii. Cum de apar în vedere aceste imagini ale inaparentului? Nebunia de care se vorbește (reluată în imaginea avântului spre "scânteia nebună" și în cea a dorurilor "nebune") este mania, considerată de Platon 36 ca o artă a profeției, "arta nebuniei" (manike) fiind echivalată cu "arta de a vedea cu duhul" (mantike)37. Nebunia transmisă prin har divin este profetică, "în stare să străvadă viitorul", nebunia sacră care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
această clipă, părelnicia rămâne să le fie hrană"48. Este situația în care se află - în poemul discutat - cel care, simțindu-se doar "o fărâmă de zeu", exclamă: Unde mi-s, Doamne, arìpile?// De ce mi-ai dat sfinte-aspirații/ Și doruri nebune mi-ai dat,/ De ce îmbrăcat-ai în grații/ O humă și-atâta păcat/ Și de ce mi-ai luat, Doamne, arìpile?". Aripile însă nu sunt absente, căci mărturia lipsei nu e în sine o negație; afirmând dureros absența, sufletului i se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
invită la străbatere: "îmi cufund chipul pentru a face rotocoale liniștitoare/ fața mea coboară adânc/ trece de margini/ intră în lemnul scaunului/ fața mea trece de scaun și se împlântă în podea/ dau din obraji ca din picioare de cal nebun/ acum nu mai am nicio îndoială/ niciun cuvânt nu-mi mai întrerupe vuietul capului/ apa din lighean se face neagră și tare/ fața îmi intră cu putere în pământ". Ceea ce se vrea un exercițiu compensatoriu de liniștire sau un simplu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
s-o azvârle în aer antigravitațional, întru reașezare, să o răpească suportului prea sigur al fundațiilor; nu ești de părere? Spre-a nu se mucegăi, fânul se întoarce cu furca, iar viața cu coarnele; fără aerisirea asta putrezim de vii. − Nebună mai ești! Știu eu ce împunsături îți trebuie ție, pufni Trees voit vulgar și ușor defensiv. Of, scumpa mea rană nedeschisă, se tângui ea matern la brațul lui Ondine, există anumite lovituri pe care, dacă nu le primim, le dăm
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de Castilia, va da naștere Spaniei. Sub domnia Isabellei și a lui Ferdinand, supranumiți "Regii catolici" datorită credinței lor intransigente, Aragonul și Castilia au guverne separate, dar unificarea lor se pregătește. Aceasta se realizează în folosul fiicei lor, Ioana cea Nebună, apoi a nepotului lor, viitorul împărat Carol-Quintul. Mai întîi, Spania își stabilește frontierele. După ce a cucerit partea de sud a Navarrei, Ferdinand de Aragon pune mîna pe Granada în 1492, după un război de mai mult de zece ani, în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
asociațiilor care așteaptă repunerea în aplicare a principiilor din Declarația Drepturilor din 1689. În sfirșit, scăderea puterii regale este favorizată de criza de nebunie pe care o face regele în 1788: după crize sporadice, începînd din 1810, suveranul devine definitiv nebun. Dar George al III-lea nu moare decît în 1820. Anglia trăiește aproape două decenii cu o putere regală cu atît mai fictivă cu cît prințul de Galles și ceilalți fii ai regelui sînt mediocri și desfrînați. Esența puterii revine
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
presupune că e opera unuia din aceștia, care a reușit șmecheria acolo unde până și Luftwaffe a lui Hitler a dat greș. O poveste curioasă în sine. Dovedește cât de ușor e să sabotezi societatea modernă. Suntem fără apărare împotriva nebunilor și răutăcioșilor. Îmi amintesc un publicist care scria, în legătură cu dezbaterea Biörck1, că este de datoria noastră "să aruncăm nisip în mecanismul puterii". Ce se urmărește de fapt? Poate că merge să-l oprești pe Big Ben cu gumă de mestecat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
munții Măgura, din granița de pe atunci a Ungariei. La 12 martie, ele înfrâng rezistența străjii ungare de aici, comandată de palatinul Dionisie de „Herder-var” și-și deschid cale liberă spre Buda. Joi, la 14 martie, Dionisie ajunse într-o goană nebună să anunțe pe rege de această nenorocire. În ziua următoare, oștile mongole pustiesc voievodatul românesc al Beregului, Unghvarul, Borsod și Heves, apoi Casau și Mișcolț, ucid întreaga populație, distrug Agria (Eger, Erlau), jefuiesc catedrala și ajung, parcurgând zilnic câte 73
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
spus prea de multe ori opinia în legătură cu faimoasa rezistență numai prin cultură și despre calitatea clasei politice pe care a determinat-o, pentru a o lua de la capăt. Nimeni nu poate impune ori sugera altcuiva cum să reziste unei epoci nebune. Fiecare o face cum găsește de cuviință, fiecare o face după cum poate, fiecare are dreptul să-și trăiască viața așa cum crede că este mai bine. Nu cred că am câștigat vreun drept special de a desena granița, foarte bâlbâită uneori
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
înainte aterizase un avion Lares ce aruncase manifeste, pilotat de Max Manolescu. Primul și al doilea avion pe aeroportul Chișinău ce se întâlneau! Ne îmbrățișem <sic> cu emoție. Max mă întreabă pe unde am venit pe la Țiganca, îi răspund. " Ești nebună?! Eu am primit ordin să vin prin Iași. Eram mândră de zborul meu. Am luat un subofițer german din armata terestră care avea capul perforat de un glonț ce-i intrase prin ochi și ieșise prin ceafă. Doctorul mă previne
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
1 Doamna Huțan mi-a atras atenția apăsat: forma corectă a numelui ei este "Huțan" și nu "Huțanu" cum apare îndeobște în mai toate articolele și lucrările de istoria aviației. 2 Despre Hatmanul Tobă, doamna Huțan își amintește, râzând: "Era nebun. Atacarea noastră de către partizani, pe drumul către Karasubasar, era regizată. Plecarea de la aerodrom s-a făcut cu știrea comandantului, cum altfel?" 3 Despre Smaranda Brăescu, pe care a cunoscut-o bine tot în Crimeea, Stela îmi povestește: "îi ura teribil
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]