7,995 matches
-
avem în vedere aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să vibreze omul în totalitatea ființei sale. Această definiție a sfântului Toma exprimă mai curând neputința cuvintelor 83 ConCiliul eCumeniC al ii‑lea din vaTiCan, Constituția despre liturgie - Sacro sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
unei rase care se zbate între foc și apă, cutezătoare și îngrozită, gigantică și mică toto‑ dată. Toată creația lui Michelangelo este închinată acestei dileme istorice ni‑ ciodată rezolvată de lumea împărțită în clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
avem în vedere aceste aspecte, nu este vorba de o plăcere numai a minții, nici de o plăcere numai a simțurilor în fața frumuseților. Frumusețea face să vibreze omul în totalitatea ființei sale. Această definiție a sfântului Toma exprimă mai curând neputința cuvintelor 83 ConCiliul eCumeniC al ii‑lea din vaTiCan, Constituția despre liturgie - Sacro sanctum Concilium, nr. 122. 84 Ferdinand Victor Eugène Delacroix (1798‑1863) - pictor francez din perioada roman‑ tismului. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 104 de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
unei rase care se zbate între foc și apă, cutezătoare și îngrozită, gigantică și mică toto‑ dată. Toată creația lui Michelangelo este închinată acestei dileme istorice ni‑ ciodată rezolvată de lumea împărțită în clase și opinii: gigantismul spiritului omenesc opus neputinței de a se elibera. Amintirile unei Florențe libere opuse tiraniei de care artistul fusese deja lovit, pot explica într‑o oarecare măsură viziunea frământată a capelei Sixtine. 3. Judecata de Apoi - o escatologie în culori După moartea papei Clement al
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
are toate ingredientele necesare pentru a fi cu adevărat o piatră unghiulară la temelia unei noi construcții. Și asta pentru că cea veche, pe care se tot clatină învățământul românesc de ani de zile, stă să se prăbușească sub greutatea propriei neputințe de a desluși o cale relativ simplă, dar mai ales coerentă și adecvată de a răspunde provocărilor contemporane ce conduc, firesc, spre o schimbare de paradigmă. Problema e delicată și nu ne privește doar pe noi. În ultimii ani, peste
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai mare Decât toate pân-acuma. Și o stea strălucitoare Arde-n cer arătând calea la a evului minune. Fi-va oare dezlegarea celora nedezlegate? Fi-va visul omenirei grămădit într-o ființă? Fi-va brațul care șterge-a omenirei neputință Ori izvorul cel de taină a luminii-adevărate? Va putea să risipească cea neliniște eternă, Cea durere ce-i născută din puterea mărginită Și dorința fărde margini?... Lăsați vorba vă pripită, Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă. În tavernă
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în continuarea expresiei doar un eventual complement de agent care intuiește un personaj (care poate sau nu să existe)... dar niciodată nu avem „acela a aruncat zarurile” (un subiect clar). Pentru că „acela” nu poate fi decât concept, iar conceptul sugerează neputința. Tot ceea ce omul nu înțelege, conceptualizează. Și atunci falia dintre Entitate și Umanitate capătă proporții uriașe pentru că nimeni nu poate rupe echilibrul ca să se înalțe pur și simplu în sferele pe care de fapt trebuia să le unească simbolic cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reflectă blestemul învăluind umanitatea de la căderea în timpul pe care nici acum nu îl înțelege. Poate că în fond acesta e motivul pentru care mașina timpului a fost o idee senzațională în secolul al XX-lea și nu numai: pe fondul neputinței de a-și imagina lumea fără cadrul spațial și temporal (Kant). Vechii locuitori ai Marii Britanii în veacurile evului întunecat nu credeau în nemurirea sufletului (dealtfel, Pomponazzi în timpul Renașterii reia ideea pe filonul peripatetic). Singura lor garanție a eternității era istoria
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Ar fi fost frumos!" este singura frântură de fraza ce se mai aude. Dupa ultima ratare, pentru Gavrilescu totul se întunecă, își pierde orice sens; el se rătăcește în propriile iluzii, pipăind pereții universului lăsat în urmă, revenind în sfera neputinței sale funciare. Rătăcirea care urmează în încăperile labirintice reprezintă rotirea în jurul porților irealului, acum închise pentru el: cele trei Paros dispar la fel cum au apărut. Doar căldura imensă arătă ca el se mai află în apropierea celuilalt tărâm. Dar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Cea de-a doua etapă a drumului, asociată cunoașterii intuitive, este marcată de constatarea: „când e minte nu-i ce vinde, când e brânza nu-i bărbânță”, care va deveni esența experienței sale de o viață. Zicerea ritmată devine echivalentul neputinței de a și folosi mintea atunci când nu are suportul material necesar, dar și o modalitate de a ilustra puterea de disociere a personajului între concret și abstract, material și spiritual. Având acum curajul celui care a cunoscut lumea în aspectele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
iar la Amiel este jurnalul. Alexandru Călinescu amintește de distincția pe care o face Alain Girard între „eul memorialistului” și „eul intimistului”, cel din urmă find unul care suferă, în timp ce primul este un eu glorios. Intimistul este cel care din neputința detașării se află într-o suferință continuă, caracteristică a personajelor holbaniene. Romancierul personal își retrăiește viața transfigurată artistic și abia apoi o notează. Alte romane personale, alături de Adolphe sunt, din această perspectivă, René semnat de Chateaubriand, Obermann de Senancour, Delphine
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu nesfârșite emoții. Dar câteodată mi-e atât de dor de ceea ce a fost...” Nu se poate vorbi, în contextul evoluției și al contextului relației dintre cei doi, de incompatibilitate generată de decalajul de vârstă, social sau cultural, ci de neputința resimțită de protagonist ca un complex psiho-social. Dania este bogată, călătorește în marile capitale europene, face risipă de lux, în timp ce Sandu se plasează în postura unei rude sărace, se crede în permanență umilit, intrus într-o lume pe care eroina
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cu bărbații... Nu cred că mi s-a întâmplat ceva, în sensul foarte diferit, de ceea ce li se întâmplă celorlalte femei, inclusiv în ceea ce privește munca în casă. Nu de aici mi se trage. Nu de la eșecuri de felul acesta, nu de la neputință, și nici de la eșecuri profesionale sau de la faptul că am vreun resentiment față de cineva... Și totuși v-a motivat ceva? În copilărie cred că prima feministă pe care am cunoscut-o era străbunica, o femeie foarte autonomă, cu totul extraordinară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
comportamentale. Adică prin ambiția fiecărui domeniu de a informa fără să educe. Educația pentru viața privată se compune din câteva elemente de fond, necesare evoluției individuale: managementul domestic, abilități casnice, îngrijirea propriei persoane, a copiilor și a celor aflați în neputință, igiena persoanei și a casei, planningul familial, relațiile de cooperare în familie, prietenie și vecinătate, cultura loisir-ului, participarea comunitară. Pe scurt, ea are în centru educația reproductivă (de întreținere a vieții cotidiene) și pe cea comunitară (de formare, dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
și copiilor tendința spre autoformare: "toată educația, sau 99% din ea se reduce la puterea exemplului, la îndreptarea și perfecționarea propriei noastre vieți. Dacă tu însuți ești rău, cred că nu numai ar fi greu, ci de-a dreptul cu neputință să dai o educație bună copiilor; și mai cred că educarea copiilor nu înseamnă decît autoperfecționare, pe care nimic n-o stimulează mai mult decît înșiși copiii"236. Dacă Rousseau rămîne în materie de educație un teoretician, Tolstoi este devorat
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
atunci când, în 1516, scrie Utopia, de aceea îl face pe navigatorul portughez Hythlodeu să mărturisească: "Dragul meu Morus, ca să-ți spun ce mă frământă și acolo unde toi măsoară totul în bani, ei bine, în acele ținuturi este aproape cu neputință ca dreptatea și prosperitatea să domnească în opinia publică"797. Există o părere de rău că se întâmplă așa. Omul își plânge sieși de milă, într-o zbatere și o relație cu banul și cu puterea pe care nu o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de natură sau de direcțiune deosebite, se întâlnesc, atunci ele încep o luptă care nu este altceva decât un număr de triumfuri și de contrabalansări parțiale". În contextul luat în discuție, al mișcării universului, pe baza legilor fizice "... este cu neputință ca toate forțele universului să ajungă la un echilibru universal și absolut, din cauză că numărul forțelor răspândite în spațiu este nesfârșit 836. Acest număr nesfârșit rezultă din faptul că materia este răspândită în spațiu până la nesfârșit"837. În acest context al
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
mod programatic. Este vorba aici despre naturalețea dezvoltării bazată pe libertatea și pe spiritul faustic al căutării. Soluția socialistă, stătută și rigidă, va găsi loc de manifestare într-un spațiu stătut și rigid. Rusia era un spațiu închis de propriile neputințe ale unei țări feudale izolate. Ca răspuns la utopia socialismului occidentul a căutat și a găsit în mod natural soluția prosperității larg difuzate în interiorul societății. Fernand Braudel arată că "Meritul occidentului este de a fi căutat cu îndârjire o ripostă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
competiții sociale și economice reale. În aceste condiții nu este de mirare că socialismul nu a produs și nu avea cum să producă valoare adăugată și profituri. Omul nou al socialismului este un om care așteaptă paralizat de propriile-i neputințe. "Omul nou" al socialismului este un om scutit, în mod fericit pentru el, de sarcina riscului și a grijii. "Alternativa este următoarea: fie atât opțiunea, cât și riscul, rămân în sarcina individului; fie el este scutit de amândouă"1143. Nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
parte din conduita persoanei și oferindu-i gata rezolvat programul a aproape tot ce are de făcut, ele îi permit să-și concentreze viața personală, creatoare și cu adevărat umană în anumite direcții, ceea altminteri individului i-ar fi cu neputință. Societatea îl situează pe om într-o anumită libertate de acțiune și-i permite să creeze ceea ce este nou, rațional și mai desăvârșit". Vezi Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 8-13. 166 Există o tendință modernă în știință
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Marin Sorescu spunea undeva, și trebuie să-ți mărturisesc că nu m-am gândit la asta înainte, că în romanele tale nu există aproape deloc suferință fizică, ci o durere mult mai cumplită, covârșitoare, care este o durere psihică: durerea neputinței. A.B.: Cred că lipsa durerii fizice din romanele mele pleacă de la fosta mea meserie, cea de medic. Literar mi-ar fi prea ușor să o descriu. Apoi mi s-a părut și lipsită de importanță. Nu știu, am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
este romanul colectivizării. După cum Refugii sau Drumul cenușii nu sunt romanele „obsedantului prezent”. Asta vreau: să nu fie. Să trec dincolo de această realitate. C.Ș.: Eu cred că da, pentru că ultimul roman, de exemplu, poate fi văzut și ca romanul neputinței de a scrie, din diverse motive. Este un roman al felului cum reușește sau nu un intelectual să se împlinească. Cred că nici nu-l mai raportezi la un anumit moment. A.B.: Chiar asta am vrut, chiar asta aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cum să mi le schimb, ceea ce sper să descopere cei ce vor avea curiozitatea să se aplece asupra acestui text. Am recurs la memorie doar atunci când diverși colegi mi-au atribuit fapte și lașități pe măsura propriei lor uri și neputințe creatoare. Ieri, ca și astăzi, indiferent de consecințe și contexte, am spus și am scris exact ceea ce mi s-a părut moral, corect, conform cu propriile-mi convingeri deoarece, așa cum spunea Montaigne: „Nu pentru a lua ochii altora trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
exclusă. Literatura de sertar, altă idee ce prinsese contur, mi se părea atunci ca un zăcământ necunoscut la care nu puteai recurge tocmai când era atâta nevoie. Ea - s-a văzut- n-a existat decât ca scuză pentru frică și neputință. Cine putea ști când vor veni vremurile „deschiderii sertarelor” și dacă semenii noștri de-atunci vor mai avea nevoie de ele? Cenzura și Securitatea au constituit imense scuze pentru lași. Se știa dinainte ce merge și ce nu merge și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
În proză. Aborda acest subiect În felul omului robust, echilibrat „Moartea nu mă Îngrozește. Mă jignește.” Când tumora medulară de care suferea Îi alterase grav echilibrul static și mersul, mi-a spus Într-o zi În felul său degajat: „Acestă neputință este o pomană a Celui de Sus - ca să ajung cât mai greu În rai, În urma multora. Abia așa Îmi va ajunge timp să dăltuiesc Întro marmară rotundul țării.” Poezia Îi asigura o anumită pace intimă În condițiile dramatice În care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]