18,249 matches
-
tocmai lucruri ce se abat de la părerea generală, când derivăm conținutul ei înainte de toate din scop și din idee, ci vrem numai să aducem la claritate și conștiință ceea ce în genere se și pricepe sub acest cuvânt. Tot universul cunoștințelor omenești și al elementelor vieții spirituale poate fi privit ca un cerc imens, și, dacă admitem de centru interesul general uman la ele (fără o determinare spețială prin chemare sau înclinațiune individuală), atuncea părțile deosebite ale întregului cerc se vor deosebi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
departe în cele învecinate nu are o absolută măsură de determinare este evident, îndată ce recugetăm, cum că toate științele stau într-o legătură, ca o rețea, și cum că fără o singură săritură putem propăși din fiecare punct al științei omenești până la totalitatea ei. Precum însă medicului îi trebuiesc și alte științe, de es. psicologia, tot așa și psicologul va trebui să studieze o parte a medicinei, cel puțin boalele spiritului și ale nervilor, și, spre a le pricepe pe acestea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai apropiat cerc de cunoștințe, precum și direcțiunea în progresul, peste acela, la o cultură mai depărtată a fost înrădăcinat [ă] în interesul central al chemărei sale. Întru cât însă medicul se privește numai ca om, el are un interes general omenesc, este prin asta nemijlocit transpus într-o cu totului altă sferă a inteligenței, prin posesiunea căreia el poate merita numirea de cult. Cu acestea noi am intrat în mijlocul acelei considerațiuni care atinge al treilea punct principal al tractatului nostru, adică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prea îndestul încă ocupată cu descoperirea legilor de frumusețe în arte pentru ca dintr-astă negligență să i se poată face o imputare. Unei vremi ce va urma însă i se clarifică problema de a pricepe și frumuseța vieții și acțiunii omenești în legile [ei], precum pricepem pe aceea a artelor, și va crea lângă estetica artelor o estetică a vieții. Despre ceea ce acea estetică ar trebui să instruieze găsim așa de puțin în galanthonul quadlimburghez, ba chiar și în Knigge, Purtarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale; însă totuși numai o parte! Dacă sufletul e cult odată în toată privința, atuncea trebuie să-nceapă a urma chemării lui proprii și înalte, aceleia a moralității. Într-o chemare practică și morală numai zace adevărata împlinire a vieții omenești, cultura însă nu e decât prepararea și după aceea ornamentul acesteia. Deși e adevărat ceea ce susține un scriitor vechi, că "dac-am putea privi bunătatea morală în toată văzuta ei frumusețe, toți oamenii ar iubi-o", totuși pe terenul acestei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei se măsură după măsura universalității în care ea se mișcă. Se cată a pricepe, din punctul de vedere al misiunii sale individuale, cum că nu e nimic alta decât un inel în lanțul cel mare al tendințelor și aspirațiunilor omenești și, prin cultura generală, el capătă privirea mare în totalul și generalitatea întregului în comembrarea sa. --------- Aspirațiunea și valoarea polihistorismului consistă numai în cunoștința fragmentară a lucrurilor; însă o sumă grămădită de așa-numite cunoștințe, o memorare {EminescuOpXIV 928} [a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unele, să fie pur[ur]ea concrete, necredule, să nu vadă decât ceea ce văd, să nu creadă decât mijloacelor experienței și-a analizei. Însă niciodată să nu pierdem din vedere că istoria e o dezvoltare a unuia ș-aceluiași spirit omenesc, cum că adesea trebuie să ne abandonăm sintezei istorice, unde esperiența n-ajunge. Un fel de literatură oficială, elegantă în formele ei exterioare însă căreia-i lipsește profunditatea și viața. Profunditatea e esența însăși, măsura aceleia e și a acesteia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a regenerării nu e departe. Atunci literații naționali devin receptivi, diversele literaturi contimporane, intrând înăuntrul sufletului național în contact, formează în el fermentul unor organisme nouă, se amestecă, se pătrund, se reîntineresc reciproc. E un proces analog cu transfuziunea sângelui omenesc, din care avea să răsară pentru bătrâni o vigoare nouă, ceea ce-a fost multă vreme visul medicilor evului-mieziu. În contactul lor reciproc ideile manifestă în faptă un fel de fermentațiune analogă celei produse în ordinea materială prin contactul unor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
face din populație o națiune. ["PĂGÎNUL, ÎNCHINĂTORUL DE IDOLI... "] 2264 Păgânul, închinătorul de idoli, chiar creștinul ignorant își adoră pietrele și bețele; și-n loc de a le considera numai ca semne, ca simboluri ale sentimentului religios, pe care spiritul omenesc nu e-n stare a-l exprima altfel, el ia semnele drept ceea ce ele reprezintă, drept realități și le adoră ca pe niște ființe reale. Și noi adorăm semnele noastre, și anume vorbele noastre. [ Daca] vom examina pe un om
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zilele ca s-o modifice. Iată cum. Progresul industrial substituie în genere puterii fizice a lucrătorului o putere mecanică mai puțin costisitoare și mai puternică. În industriile pe cari le transformă progresul se vede ca o urmare că și munca omenească își schimbă succesiv natura; din curat fizică la origine, mai cu seamă în funcțiunile inferioare, ea devine din ce în ce mai intelectuală. Dacă examinăm de ex. industria locomoțiunii în diferitele perioade ale dezvoltării ei, vom fi surprinși de întinderea și de însămnătatea transformațiunilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
transformare un caracter intelectual mult mai pronunțat. Amploiații drumului de fier au a desfășura mai multă inteligență și mai puțină putere fizică decât căruțașii, mesagerii ș. a. pe cari i-au înlocuit. În industria transporturilor pe apă intervenția vaporului suprimă munca omenească care se cere pentru a manevra aparatul motor al corăbiilor, catargul, pânzele, funiile ș. a. m. d. Acestui aparat, care necesită însă aplicarea a o sumă oarecare de putere musculară, vaporul a substituit o mașină al cărei personal de serviciu, încălzitori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de mile o luntre cu vapor, o cantitate de cărbuni de pământ trebuie să se discompună în gaz și cenușă și o cantitate anumită de apă cată să se prefacă în abur. Pentru a executa o mișcare musculară a corpului omenesc creierul, bateria galvanică a organismului omenesc, trebuie să-și trimită solia de-a lungul liniilor telegrafice animalice, a nervilor, și să cheltuiască prin aceasta o parte a substanței sale. Și mușchiul, ascultând ordinul, sufere o modificare prin care o parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o cantitate de cărbuni de pământ trebuie să se discompună în gaz și cenușă și o cantitate anumită de apă cată să se prefacă în abur. Pentru a executa o mișcare musculară a corpului omenesc creierul, bateria galvanică a organismului omenesc, trebuie să-și trimită solia de-a lungul liniilor telegrafice animalice, a nervilor, și să cheltuiască prin aceasta o parte a substanței sale. Și mușchiul, ascultând ordinul, sufere o modificare prin care o parte a substanței sale pierde calitățile sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
oase depline, sânge si țesături, acid fosforic și alte săruri în excrețiuni 969 {EminescuOpXIV 970} Pământul consumă și produce excrețiuni ale animalelor, acid fosforic, calciu ș. a. animale și plante moarte. Ar fi cu putință ca un culegător asiduu de pulbere omenească să strângă atâta încît să poată astupa cu ea "o gaură prin care suflă vîntul", cum zice Shakespeare. Dar în realitate materia aceasta nu e cea din care se compune lutul, și cenușa noastră nu se poate întrebuința la asemenea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
început, pentru că dezvoltată, ea duce la depărtarea de dragostea dumnezeiască, transformându-se într-un zid despărțitor între om și Dumnezeu. Vorbind despre ispite, Sfântul Marcu Ascetul scrie că „a nu avea experiența momelii răului e propriu firii neschimbabile, nu celei omenești”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301 footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințați cu poftele lăcomiei pântecelui
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
în Filocalia, vol. IV, p. 26 footnote>”, astfel, singur omul este răspunzător pentru păcatele săvârșite, diavolul având putere doar asupra celor ce se complac în patimi și se tăvălesc în mocirla lor. Părintele Stăniloae, ca un bun cunoscător al firii omenești, menționează că „păcatul nu poate fi inspirat de fire. Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
existenței lui, sau îi minimalizezi importanța, sau îi negi existența.“<footnote Dr. N. Mladin, Despre păcat, în „Prin zbuciumul vremii”, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, Sibiu, 1945, din „Epifania“, nr. 1, p. 6 footnote> Păcatul este dușmanul cel mai redutabil al vieții omenești și nu există om care să nu-i simtă mai ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-i zice păcat, fie că-i dă alt nume. Oamenii sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului.“<footnote Ibidem, p.6 footnote> Omul ce se complace în păcat se ostenește zadarnic să minimalizeze importanța acestuia, cu toate acestea, și pentru el rămâne o realitate adânc înfiptă în viața omenească și senzația tulburătoare a prezenței lui dă vieții moderne gustul amar al deșertăciunii care sapă temeliile oricărei bucurii curate, adevărate. Omul copleșit de cele trupești se teme să se confrunte cu sine, se teme să privească sincer în propriul lui
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Gustave Le Bon, care socotea că toate credințele mulțimii au o formă religioasă, ca intensitatea credinței și exaltarea sentimentelor, tendința de a-i socoti dușmani pe aceia care le refuză și prieteni pe cei care le împărtășesc, sacrificiile de vieți omenești cerute și obținute de toți marii fondatori ai celor mai vaste credințe și caracterul cvasi-divin cu care oamenii simpli i-au investit pe aceștia, conduc la supunere oarbă 17. Cultul personalității, pe care regimurile totalitare ale secolului al XX-lea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
acțiune armată specială. Atacul obiectivelor fixe constituie un procedeu important, la care recurg elementele teroriste în cadrul acțiunilor directe. Dintre obiectivele fixe, prioritar vizate, sunt anumite construcții civile și militare la care, dacă se produc distrugeri sau avarii, însoțite de victime omenești, se afectează relațiile dintre state, economia, activitatea economico-socială a statului respectiv, producându-se spaimă și panică în rândul populației. Atacul obiectivelor mobile, cunoscut și sub denumirea "deturnarea obiectivelor" (aeronavelor, navelor, mijloacelor de transport rutiere sau feroviare), ca procedeu de acțiune
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
pentru toate națiunile lumii o reprezintă faptul că aceste grupări beneficiază de tehnologie de distrugere în masă, astfel că, fiind în posesia unei mici cantități de agent biologic sau chimic, un terorist poate determina producerea de distrugeri (pierderi de vieți omenești) în aceeași masură ca și în cazul în care ar detona o bombă de mare putere. Evoluția pe plan tehnico-știintific a contribuit în mare măsură la ridicarea nivelului amenințării teroriste deoarece aceste grupări au devenit mult mai periculoase, deținând armament
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fost situații, în unele țări, în care nu s-au utilizat structurile legal abilitate să desfășoare activități specifice reglementate de tratatele și convențiile internaționale iar fizionomia acțiunilor acestora a încălcat principiile dreptului umanitar și a dus la pierderi de vieți omenești sau pagube materiale importante. De aceea, structura forței trebuie să fie realizată pentru aplicarea legii și proporțională cu scopurile urmărite. La lucrările conferinței The NATO forum on bussing and security, dr. Patrick Hardouin, asistent adjunct al Secretarului General al NATO
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
precum și Grupul Consultativ Industrial al NATO reprezintă forța motrice a acestui program. Combaterea dispozitivelor explozive artizanale Dispozitivele explozive artizanale, sau bombele construite de amatori, reprezintă în prezent arma preferată a teroriștilor și cea mai importantă cauză a pierderilor de vieți omenești în rândul forțelor armate și al populației civile în cazul atacurilor teroriste. Aceste arme sunt amplasate și utilizate prin folosirea unei game largi de mijloace și procedee, inclusiv mașini și camioane cu explozivi, bombe plasate pe căile rutiere și purtători
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Rezoluția nr. 3034 din 18 decembrie 1972 adoptată de Adunarea Generala a O.N.U., a constituit un pas important în lupta angajată împortiva terorismului. Rezoluția este intitulată " Măsuri vizând prevenirea terorismului internațional care pune în pericol sau nimicește vieți omenești inocente ori compromite libertățile fundamentale ale omului, studierea cauzelor subiacente ale formelor terorismului și actelor de violență ce își au originea în decepții, subjugare și disperare și care îndeamnă anumite persoane să sacrifice vieți omenești, inclusiv pe a lor, pentru
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
în pericol sau nimicește vieți omenești inocente ori compromite libertățile fundamentale ale omului, studierea cauzelor subiacente ale formelor terorismului și actelor de violență ce își au originea în decepții, subjugare și disperare și care îndeamnă anumite persoane să sacrifice vieți omenești, inclusiv pe a lor, pentru a încerca să aducă comunității schimbări radicale. În virtutea paragrafului 9 al acestui document, se înființează "Comitetul special asupra terorismului internațional", compus din 35 membri, care trebuie să examineze observațiile trimise de state și să prezinte
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]