7,718 matches
-
cei care nu au ajuns pe vârf se întorc în tabără. El a propus interzicerea utilizării tuburilor de oxigen în afara cazurilor de urgență, argumentând că aceasta ar duce și la scăderea poluării Everestului — multe sticle goale s-au adunat pe pantele sale — și ar ține alpiniștii nepregătiți departe de munte. Dezastrul din 1996 a pus în discuție și chestiunea rolului ghidului în utilizarea măștilor de oxigen. Decizia ghidului Anatoli Bukreev de a nu folosi tuburi de oxigen a fost aspru criticată
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
apelor curgătoare de pe teritoriul României izvorăsc din Carpați și aparțin bazinului Dunării (excepție fac unele râuri din Dobrogea). Datorită configuației reliefului, rețeaua apelor curgătoare este dispusă radial. Apele curgătoare principale care izvorăsc din Carpați au un profil longitudinal caracterizat prin pante mari în regiunea muntoasă, mai line în regiunea dealurilor și piemonturilor și foarte line în regiunea de câmpie. Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării și al Mării Negre. Râurile din vestul României Vișeul, Iza, Someșul, Crasna, Crișurile, Mureșul
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
meridională a "Hipodrom"-ului, adică cea opusă bisericii Sfânta Sofia se termina cu un arc de cerc numit "sphendone" - adică "praștie". In acea porțiune, platforma arenei și tribunele erau suportate de arcuri și coloane subterane. Amenajarea era menită să compenseze panta terenului ce se înclina spre țărmul Marea Marmara (Propontida). Acel mare gol de sub "Hipodrom" a fost transformat ulterior într-o cisternă subterană de apă potabilă pentru oraș. Pe latura sa lungă, dinspre răsărit, adică dinspre Marea Marmara, "Hipodrom"-ul se
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
odinioară vatra satului. Astăzi, satul este așezat pe albia râului Sebeș, mărginit de două șiruri de dealuri. Privind satul din orice direcție și în orice anotimp te impresionează frumusețea văilor, a culmilor ce se desprind din golul Muntelui Mic, coborând pantele împădurite în șopotul pâraielor până în vatra satului. Lunca Obrejii cu vârful Dâlmii la răsărit, Colnicul de Jos cu Culmea Runcului la apus și Priporul la miazăzi, stau ca niște diguri uriașe și-l înconjoară, scutindu-l de bătaia Crivățului ce
Borlova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301072_a_302401]
-
de humus (moderat pe 42% din suprafață, sever 3,8%; foarte sever 15%), reacția acidă a solului (moderată 21%), textura fină (limitări moderate 0,5%), textura grosieră (limitări severe 2,8%), volumul edafic util (limitări severe 38%, foarte severe 1%), panta terenului (limitări severe 48%, foarte severe 15%), alunecări de teren (extrem de severe 0,32%), excesul de umiditate freatică (sever 4,2%, foarte sever 3,7%), excesul de umiditate stagnantă (moderat 10,7%, sever 4,2%), inundabilitate (severă 3,6%). Având
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
pentru că oamenii ei au știut să-i construiască o personalitate aparte, să-i cultive cu grijă moștenirile și să-i creioneze atent fiecare zi de mâine. Depresiune intramontană străjuită de cleanțuri, dacă nu semețe prin altitudine, atunci impresionante prin desenul pantelor și cromatica de argint vechi a pietrei, Almăjul a văzut în localitatea Bozovici centrul său geo-spațial și administrativ, spre care localnicii își vor fi îndreptate fie speranțele de apărare a drepturilor cu greu câștigate, fie cele privind viitorul copiilor lor
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
trecem cu vederea un aspect particular al arhitecturii sale. Este vorba despre forma perfect hexagonală a tamburului turlei. În fața bisericii se afla clopotnița modestă și toaca ce se bat cu prilejul fiecărei slujbe. Acoperișul este realizat din tablă în două pante. La intrarea în biserică se păstrează pictura originala, icoanele dintr-o parte și din cealaltă a ușii fiind realizate de un pictor grec. În 1935, preotul Alexe Voicu apelează la pictorul Dogărăscu pentru repictare. În interior sunt și alte icoane
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
NV-SE, direcție urmată și de apele curgătoare, lucru care este confirmat și de altitudinea relativă de 190 metri înălțime în partea de NV și 169 metri în partea de SE, înclinând spre zona de subsidență a Câmpiei Titu-Potlogi. Înclinarea pantei câmpiei este mai accentuată în zona de NV a teritoriului comunei și devine mai domoală în partea de SE, marcând bine cumpăna de ape dintre Neajlov-Dâmbovnic. Relieful este constituit din câmpuri interfluviale și văi fluviatile și microrelief constituit din crovuri
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
extindere. Diferența de nivel din partea cea mai de jos (cota 110 față de nivelul mării, care se găsește la sudul localității) și cota cea mai de sus (160 m, în partea de nord) este de 50 m. Unghiul și linia de pantă este mică, aceasta fiind ușor practicabila pentru toate vehiculele și autovehiculele în toate anotimpurile (50 m diferența la o distanță lungă de 4 km). Construcția locuințelor (caselor) țărânilor din comuna sunt amplasate de o parte și de alta a pârâului
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
găsesc și dovezi arheologice datând din sec. al X-lea e.n. Și sunt în legătură cu locuirea din marginea platoului Arcari. Tot la Fântână lui Panait, în grădinile localnicilor, se găsesc fragmente ceramice din sec. XIV-XV e.n. IV. Deasupra Râpei Roșii pe panta înclinată dintre marginea satului și movila Arcari se găsește o așezare din sec. al XV-lea e.n. V. În perimetrul moșiei Cuca se găsesc mai mulți tumuli(movile, mameloane) răspândite de-a lungul și de-a lațul în întreaga zonă
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole.Restul suprafeței agricole reprezintă terenuri în panta, ocupate cu vii și livezi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costuleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,97%). Pentru 4,82% din
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
a municipiului Iași. Este deservită de șoseaua județeană DJ282G, care o leagă spre sud de Iași, unde se termină în DN24. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pantele sunt cuprinse între 50 și 250 și de cele mai multe ori sunt afectate de eroziune și alunecări de teren. Tipul de sol dominant este cernoziomul. Pe văi există și locuri mlăștinoase. Zona este însemnată și din punct de vedere arheologic pentru că
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Medievală (secolele al XVI-lea-al XVIII-lea). În rest, trei alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice situl de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea-al XIV-lea, al XIV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea straturilor structurale, coborând în mai multe niveluri de terasă racordate prin pante domoale. Versantul sudic este orientat contrar înclinării straturilor, mai abrupt și afectat de procese de degradare a solului, având un aspect de cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
cuestă. Pe teritoriul localității se află, ca principale formațiuni geografice, "Șesul Bahluiețului, terasele Bahluiețului, Șesul Bahluiului, terasele Bahluiului și cuestele. " Relieful satului oferă terenuri de platou bune pentru agricultură, căi de comunicație și așezări, dar și zone de versanți cu pante accentuate și cu degradări care necesită lucrări de îmbunătățiri funciare. Clima are un caracter continental de nuanță excesivă, caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9C și 10C, având un
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
din Valea Chisarului, locul unde s-au așezat întâi temeliile satului. Solurile caracteristice din teritoriu sunt reprezentate de cernoziomuri formate pe terasele Bahluiului și pe înălțimile sub formă de platouri colinare din partea superioară a coastei Bahluieț - Bahlui. Pe versanții cu pante accentuate apar soluri degradate în anumite proporții. Pe solurile din teritoriul localității se dezvoltă o vegetație reprezentată prin pajiști de silvo - stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
bifurcație care separă satul vechi, cu case bătrânești, de cel nou. Satul nou se continuă pe brațul stâng, pe un fel de platformă, în timp ce satul vechi se continuă în vale. Satul vechi mai are două dealuri, unul întrerupt (după o pantă ascendentă urmează o platformă mai mică, apoi se continuă pantă); după al doilea deal, în fața școlii primare a satului, este o a doua bifurcație care separă Horpaz de Dancaș. În continuarea drumului principal din sat este o ieșire (cotitură la
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
nou. Satul nou se continuă pe brațul stâng, pe un fel de platformă, în timp ce satul vechi se continuă în vale. Satul vechi mai are două dealuri, unul întrerupt (după o pantă ascendentă urmează o platformă mai mică, apoi se continuă pantă); după al doilea deal, în fața școlii primare a satului, este o a doua bifurcație care separă Horpaz de Dancaș. În continuarea drumului principal din sat este o ieșire (cotitură la dreapta), un drum cu podeț peste sântul de ploaie, care
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
din sat și de actualul morar al satului, care a construit un prăznicar și a donat o stație de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut. Tot aici, în pantă abruptă care face legătura dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
donat o stație de amplificare). Satul vechi se termină cu "câmpul", o platformă goală, unde sătenii înșiși mai duc caii la păscut. Tot aici, în pantă abruptă care face legătura dintre câmp și pădure este groapă de gunoi. Pădurea (în pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
povară, sătul având un grup de văcari care se ocupă de vite și căi (îi duc în pădure la păscut, pe pășunea de lângă izvor). Se comercializează în cantități mici toate roadele. Casele bătrânești sunt construite din chirpici, iar acoperișul are pantă mică, întrucat precipitațiile sunt reduse. Casă tradițională este alcătuită dintr-un hol, o bucătărie de iarnă și/sau una de vară, camera de zi/dormitor și odaie de curat, unde de regulă era ținută zestrea.
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
02'- deci încălzirea aerului de deasupra este moderată. În aceste condiții, radiația solară globală are o valoare medie anuală de 117 Kcal/cm². Pe versanții cu expunere sudică, sud-estică și sud-vestică aceste unghiuri sunt mai mari cu 5-15° (după mărimea pantei versantului), iar pe versanții cu expunere nordică, nord-estică și nord-vestică, aceste unghiuri sunt cu tot atâtea grade mai mici. De aici rezultă o diferențiere climaterica sesizată și de răspândirea vegetației. În funcție de poziția latitudinala a comunei și de dinamică maselor de
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
ceramică din pastă aspră, cu scoică pisată, decorată cu pieptenele, de tip Răducăneni.” În epoca neolitică (5500 - 2500 î.e.n.) la triburile din interiorul arcului carpatic și la cele din est de munți lucrările de apărare completau protecția naturală oferită de pantele înălțimilor sau teraselor pe care erau situate așezările umane; elementul principal de apărare al așezărilor umane îl constituiau șanțurile. Unele așezări erau apărate de un sistem compus din două șanțuri paralele cu dimensiunile maxime de 2 - 2,5 m adâncime
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
de pământ de la Pocreaca face parte din categoria fortificațiilor din prima epocă a fierului, larg răspândite pe teritoriul României, a căror amplasare se bazează mai ales pe apărarea naturală oferită de teren, de obicei un platou înalt sau promontoriu cu pante abrupte, la care se adăugau elemente artificiale de tip val cu palisadă și șanț. În porțiuni mai puțin abrupte, de regulă, șanțul era mai adânc și valul mai înalt. Cercetările arheologice efectuate în campania din anii 1991-1994 la Cetățuia - Pocreaca
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
județul Iași, Moldova, România, formată din satele Chicerea, Goruni, Tomești (reședința) și Vlădiceni. Comuna se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul drept al Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]