6,814 matches
-
de asemenea, amplele tablouri dedicate revoluției ruse din 1905-1906 și răscoalei din 1907, cu scene plastice de acțiune în care sunt angrenate mulțimile, amândouă tributare însă în prea mare măsură documentelor, multe preluate direct din rubricile de fapt divers ale periodicelor vremii. Neîncheiat, cu mari inegalități, În preajma revoluției îi asigură totuși lui S. un loc important printre romancierii primei jumătăți a veacului al XX-lea. În zugrăvirea aglomerărilor umane siberiene, a coloniilor de surghiuniți, a societății locale, Stere pune ceva din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
a realizat ca secție în cadrul facultăților de medicină, situație temporară, căci în 1934 el va fi concentrat la București. Protagoniști ai începuturilor învățământului farmaceutic sunt M. Deleanu și Al. Ionescu- Matiu. Societatea științelor farmaceutice din București a scos mai multe periodice de specialitate. Numele lui ștefan Minovici nu este numai al profesorului ci și al organizatorului învățământului farmaceutic și al asistenței farmaceutice. în acest domeniu s-au afirmat științific: S. Konya, M. Brândză, Gh. Marinescu, C. Kollo, Th. Solacolu, șt. Bogdan
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al partizanilor politici ai diferitelor partide, între care S. nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
tradiționalistă nu va căpăta un caracter dogmatic, ci va rămâne foarte discretă, revista renunțând, în cele din urmă, la orice constrângere ideologică în favoarea promovării valorilor. Așa cum se arată într-un articol de bilanț ( În pragul celui de-al doilea an), periodicul ignoră „trecătoarele tulburări ale timpului, pentru a urmări afirmarea seninelor puteri ale spiritului omenesc”. Abandonarea oricărui angajament ideologic și a partizanatului politic nu înseamnă totuși o diminuare a implicării în actualitate - dovadă stau rubricile „Evenimente culturale”, „Portretul săptămânii”, „Între șvarț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Taylor-Gooby (coord.) European Welfare Policy, St. Martin's Press, New York, 1996. 10. Georgescu Adrian, Hrana și calitatea nutriției, în Politici sociale România în context european, coordonatori Zamfir Elena, Zamfir Cătălin, București, Editura Alternative, 1995. 11. Ghețău Vasile, Populație și societate, Periodic al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, 2, martie-aprilie 1997. 12. Glavce Cristiana, Șerbănescu Laura, Rada Cornelia, Iancu Emilia, Influența sentimentului de însingurare asupra corpolenței persoanelor de vârsta a III-a, Ploiești, Editura Bioedit, 2006, pp.109-116. 13. Hatfield Elaine
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Taylor-Gooby (coord.), European Welfare Policy, St. Martin's Press, New York, 1996. 22. Georgescu Adrian, Hrana și calitatea nutriției, în Politici sociale România în context european, coordonatori Zamfir Elena, Zamfir Cătălin, București, Editura Alternative, 1995. 23. Ghețău Vasile, Populație și societate, Periodic al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, 2 / martie-aprilie 1997. 24. Gingell C., Glasser D.B., Nicolosi Alfredo, Brock G., Moreira E., Laumann E., Sexual behaviours and functioning in mature men: results of an international survey, studiu prezentat la al 2
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
spectacole teatrale în limba română în Transilvania, societatea acționează perseverent pentru promovarea mișcării teatrale românești în această zonă. Pregătită de publicațiile vremii, stimulată de succesul unor turnee ale trupelor de teatru de dincolo de Carpați (Tardini-Vlădicescu, Mihail Pascaly), despre care, în periodicele ardelene și îndeosebi în „Familia” lui Iosif Vulcan, apar entuziaste aprecieri, ideea unui teatru stabil este formulată de directorul „Familiei” în articolul exortativ Să fondăm teatru național! (1869). După ce caracterizează teatrul ca o școală morală, umanitară și patriotică, prin care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
pentru înființarea societății. În urma unor întâlniri, sunt desemnați Iosif Hodoș - președinte, Iosif Vulcan - secretar, Vincențiu Babeș - casier și se aprobă un Apel către publicul român, apărut în aprilie 1870 atât în „Familia”, ce va deveni publicația societății, cât și în periodicele de peste munți. Adunarea de constituire va avea loc în toamnă, la Deva. Aici se dezbate proiectul de statut și sunt aleși Iosif Hodoș - președinte, Alexandru Mocioni - vicepreședinte, Iosif Vulcan și Augustin Horșia - secretari, Vincențiu Babeș - casier, Iosif Hodoș face o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
, revistă apărută la București, lunar, între 1 octombrie 1888 și martie 1889. Un comitet își asumă răspunderile redacționale și editarea periodicului, care se adresează tineretului, în scopul de a contribui la răspândirea cunoștințelor științifice și, mai ales, a literaturii originale. Revista nu a tipărit articole de știință. În schimb, literatura tinerilor redactori și atitudinea plină de bunăvoință manifestată prin „Poșta redacției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288274_a_289603]
-
Informații Publice al Guvernului României (1991-1992), candidat independent la președinția României (1992), ambasador al României în Franța (1994-1997) și în Republica Elenă (din 2001), organizatorul unor simpozioane politice naționale (1992-1994), participant la manifestări politice internaționale, publicist și editorialist în principalele periodice românești. A fost decorat cu ordinul brazilian „Rio Branco” în grad de cavaler pentru dezvoltarea relațiilor culturale dintre Brazilia și România și cu Ordinul Național „Pentru Merit”, în grad de ofițer. Debutează în revista „Steaua”, debutul editorial constituindu-l volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
an la Academia Militară din București (1951), avansând la gradul de locotenent-major. Mai târziu (1968) va termina Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității bucureștene, cursuri fără frecvență. Participă la înființarea revistei „Pentru patrie” (1949), lucrează în redacția unor periodice: „Aviația sportivă”, „Radioamatorul”, „Sănătatea”, „Munca” (unde asigură un deceniu și jumătate rubrica „Cetățeanul și legea”), e secretar general de redacție la „Luceafărul” (1958-1966). Susține vreme îndelungată emisiunea radiofonică „Memoria pământului românesc”. Este șeful serviciului de presă la Direcția Rețelei Cinematografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
sau În marmură, ori imaginile de pe numeroase vase atice, până la asumarea unor forme animale. El este și zeul excesului, amenințare constantă a pierderii identității, a Întoarcerii În lumea non-culturii și prezență neliniștitoare căreia Îi este Încredințată misiunea de a pune periodic În discuție echilibrul lumii umane. El mediază astfel Între dezordinea iminentă și reînnoirea indispensabilă păstrării ordinii. Poate din această cauză Dionysos, alături de Demetraxe "Demetra" va deveni și divinitatea transformării democratice În sistemul politic al cetății, atunci când aceasta, În tradiția posterioară
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1969 un important Golden Jubilee Volume cu ampla participare a unor cercetători occidentali, a Îngrijit, printre multe alte publicații, culegerea În două volume (1968 și 1970) a scrierilor celebrului și merituosului fondator căruia Îi poartă numele. Mai mult, acesta publică periodic Journal of the K.R. Kama Oriental Institute, dedicat studiilor zoroastriene. Contactul cu celelalte culturi, În aceeași măsură În care i-a determinat pe parsi să deprindă metodologia științifică occidentală, i-a expus fenomenelor de sincretism și interpretare a doctrinelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
13 ianuarie 1895 și 5 ianuarie 1900. Director și editor: Aurel Popovici-Barcianu. Subintitulată „Organ social, economic și literar”, R.O. este, inițial, o gazetă fără preocupări politice explicite, care publică articole de informație sau știri și reproduce multă literatură din periodicele din Regat. Începând cu 16 noiembrie 1895, având o difuzare satisfăcătoare, devine în primul rând politică, susținând cauza națională românească. Se militează, în tradiția „Gazetei de Transilvania”, pentru ridicarea culturală a poporului, căruia trebuie să i se dea „hrană sufletească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
pana lui G. Bogdan-Duică, exemplul înaintașilor (Grigore Maior, Programul de la 1849). Din „Vatra”, „Foaia interesantă” și „Familia” sunt preluate versuri, proză și notițe filologice ale lui G. Coșbuc. De fapt, literatura apărută aici este, cu unele excepții, reluată din alte periodice, mai ales din „Vatra”. Scrieri de Al. Vlahuță, I. Popovici-Bănățeanul, Matilda Cugler-Poni, Radu D. Rosetti, I. N. Roman, Traian Demetrescu, Ion Gorun, Veronica Micle, D. Nanu, Artur Stavri, Duiliu Zamfirescu, Șt. Basarabeanu (Victor Crăsescu), G. Murnu, I. Adam, D. Stăncescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
expresie comună, ca și versurile erotice sau patriotice. Poezia sa a fost aspru criticată de unii contemporani, ca un rău exemplu de imagini, idei și limbă. Înțelegător, autorul renunță la versuri și publică numeroase schițe umoristice și istorioare în diferite periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
că revista elevilor continuă publicația „Scânteia”, scopul ei fiind a încuraja „micile talente ale acelora care ca mâine vor apare pe arena vieții căutând a colabora la propășirea societății” și „de a vindeca starea patologică postbelică a generației de azi”. Periodicul are rubricile „Epigrame”, „Traduceri”, „Din carnetul nostru”, „Din spicuirile lui Nicu”, „Diverse”, „Glume”, „Folclor”, „Ghicitori”, „Probleme”, „Însemnări”, „Note pe marginea revistelor”, „Cronici”. Instructive sunt articolele cu caracter didactic. Într-un studiu asupra operei lui Ion Budai-Deleanu, de pildă, se consemnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287542_a_288871]
-
În 1976 se expatriază, stabilindu-se la New York, unde lucrează ca funcționar și expert contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară, „Deșteptarea” și „Dimândarea”. A redactat, de asemenea, o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), al cărui colaborator permanent a fost. P. debutează în 1935, la numai paisprezece ani, cu versuri în „Lumina”, revista Liceului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
de Mircea Vulcănescu, Lucian Blaga, Gheorghe Brătianu, Nae Ionescu, E. Lovinescu. Împreună cu Mircea Eliade, Emil Turdeanu și alții, conduce revista „Ființa românească” a Fundației Regale Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria „Antologia rușinii”, făcând o radiografie lucidă a colaboraționalismului intelectual din țară și din exil. În aprilie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
acuză pe Cezar Petrescu de plagiat după Guy de Maupassant). O. l. tipărește o scrisoare a lui Panait Istrati și răspunsul lui Ion Pas, care îi reproșează „confuzia ideologică” în care se complace și nerespectarea unor promisiuni mai vechi. Tonul periodicului este plin de vervă, ofensiv, uneori cu accente polemice. Mai colaborează Alexandru Bilciurescu, Ilarie Voronca, Tudor Teodorescu-Braniște, Victor Eftimiu. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
Iorga) erau educați în spirit naționalist. Își petrecea de obicei vacanțele de vară la unchiul Manole, fratele doamnei Zulnia, modestul editor al unui ziar provincial, "Românul", care avea o bibliotecă mare, în care se găseau și exemplare din "Contemporanul", un periodic socialist editat de Ion Nădejde. Aici și-a început Iorga, la vîrsta de 12 sau 13 ani, cariera de ziarist, în paginile ziarului unchiului său. Mai mult, grație bibliotecii lui Manole, s-a familiarizat cu Zola, citind (ca să folosim cuvintele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Taine, ca și a clasicilor antichității. A citit Logica lui John Stuart Mill și multe din cărțile lui Carlyle; dar, de fapt, orice carte îi cădea în mînă. Iorga a scris articole pentru "Lupta", "Convorbiri literare" (revista Societății Junimea), pentru periodicul socialist "Contemporanul" și pentru revista literară ieșeană "Arhiva". În anii studenției sale, Iorga a scris mai multe despre literatură decît despre istorie. Uneori, nu cursurile pe care le învățăm și nici măcar cărțile pe care le citim nu exercită cea mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lipsite de perspectivă ale altora. Naționalismului meu nu i-au repugnat niciodat originea sa evreiască". Cîștigîndu-și existența ca patron al restaurantului din gara Ploiești, Iorga îl vizita adesea acolo pe Gherea. Gherea și-a exprimat dorința de a edita un periodic literar, "Literatura și știința", la care urma să colaboreze pe viitor și Iorga 55. Dar în ciuda contactului lui Iorga cu marxismul în anii de liceu, critica junimistă a sistemului românesc avea o influență mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care Iorga nici nu voia, nici nu era capabil să și-o asume. Gherea interpretase una din poeziile lui Iorga drept revoluționară, cu toate că acesta își exprimase în ea propria lui dezamăgire. Iorga a publicat și alte încercări literare în periodice ca "Timpul" și altele. Contribuția sa istorică se baza pe documentele pe care le adunase atît de asiduu. Lucrarea sa Contribuție la istoria Valahiei în secolul al șaisprezecelea a fost acceptată spre publicare de către Academia Română de Științe. Între 1895 și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]