10,156 matches
-
și, odată cu ele, și portretele domnului. Ion Solcanu, studiind frescele de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț crede, însă, că singurul tablou votiv, care s-a păstrat din vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost pictate după domnia lui Ștefan cel Mare. Și celelalte portrete pictate după moartea domnului ni-l înfățișează pe domn așa cum apare el în portretele pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Pătrăuți, Sfântul Ilie și Voroneț crede, însă, că singurul tablou votiv, care s-a păstrat din vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost pictate după domnia lui Ștefan cel Mare. Și celelalte portrete pictate după moartea domnului ni-l înfățișează pe domn așa cum apare el în portretele pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a păstrat din vremea marelui domn, este cel din biserica de la Voroneț. Celelalte portrete au fost pictate după domnia lui Ștefan cel Mare. Și celelalte portrete pictate după moartea domnului ni-l înfățișează pe domn așa cum apare el în portretele pictate în tablourile votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Este un bazorelief săpat pe pisania așezată pe zidul arsanalei. Chipul domnului se aseamănă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
votive, zugrăvite în timpul domniei sale. Un portret al domnului a fost realizat în marmură, în 1496, pe turnul arsanalei de la mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Este un bazorelief săpat pe pisania așezată pe zidul arsanalei. Chipul domnului se aseamănă cu cele pictate la Voroneț, la Pătrăuți și la Dobrovăț, fără barbă, cu nasul drept și cu sprâncenele frumos arcuite, cu plete bogate revărsate pe umeri. Este singurul portret săpat în piatră, realizat în afara Moldovei. La mânăstirea Zografu se mai află două portrete
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se află în nartexul bisericii mânăstirii, realizat în secolul al XVIII-lea, care poartă inscripția: “Chipul lui Ștefan cel Mare, care a înființat Sfânta Mânăstire Zografu și ctitor al mânăstirilor Dobrovăț și Căpriana”. Cel de-al doilea portret a fost pictat în 1817 de un anume Mitrofanis și ni-l înfățișează pe domn, cu coroană mare pe cap, de sub care ies pletele negre, care cad pe umeri, și cu barbă neagră. Portretul se află în pronaosul bisericii și are inscripția: “Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au fost acoperite cu frescă din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Corina Nicolescu era de părere, în 1964, că sub “influența picturii exterioare a bisericilor din Transilvania”, zugravii din Moldova au început “timid, dar construind totuși un început”, să picteze și pe pereții exteriori ai bisericilor, cum sunt chipurile de prooroci și de apostoli pictate la Neamț pe cele două șiruri de ocuite. Încă din 1968 și 1972, Dumitru Năstase, pornind de la urme ale unei picturi exterioare la biserica din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de părere, în 1964, că sub “influența picturii exterioare a bisericilor din Transilvania”, zugravii din Moldova au început “timid, dar construind totuși un început”, să picteze și pe pereții exteriori ai bisericilor, cum sunt chipurile de prooroci și de apostoli pictate la Neamț pe cele două șiruri de ocuite. Încă din 1968 și 1972, Dumitru Năstase, pornind de la urme ale unei picturi exterioare la biserica din Dobrovăț, considera că nu poate fi vorba decât de faptul că, mai înainte, fusese zugrăvită
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
străini nu sunt argumente peremptorii pentru datarea picturii exterioare în timpul domniei lui Ștefan, ele fiind făcute după domnia lui Petru Rareș. Reluând cercetarea în legătură cu pictura exterioară a bisericii din Bălinești, D. Năstase ajunge la concluzia potrivit căreia biserica a fost pictată în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Un prim argument: “Pe fațade se mai păstrează unele urme puține și șterse ale unui ansamblu de pictură. Tabloul votiv arată că la exterior pereții fuseseră acoperiți “pe dinafară cu acest strat de preparație
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
votiv arată că la exterior pereții fuseseră acoperiți “pe dinafară cu acest strat de preparație a picturii exterioare.” Locul în care a fost pusă pisania și felul în care a fost încadrată este o dovadă că biserica urma să fie pictată pe dinafară. Un alt indiciu îl constituie decorația exterioară a bisericilor ridicate după 1499-Volovăț, Dobrovăț, Reuseni, Arbore. La aceste biserici “dispare brusc orice decor exterior aparent (cărămizi și, mai ales, discuri smălțuite) și este redus sau chiar eliminat sistemul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
presupune că ele au fost pregătite pentru pictura exterioară. La Bălinești au fost identificate temele iconografice și dispoziția lor: Imnul acatist, Deisis, Judecata de Apoi, Serafimii și heruvimii, vizibili încă în câteva ocnițe mici. O Judecată de Apoi a fost pictată pe fațada de vest a bisericii din Pătrăuți, îndată după zidirea bisericii, temă reluată la Sfântul Gheorghe de la Voroneț, în 1547, la inițiativa mitropolitului Grigore Roșca, vărul după mamă al lui Petru Rareș. Înălțarea Sfintei Cruci și Judecata de Apoi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în legătură cu unele influențe italiene asupra artei moldovenești, Delumeau scria: “Aș adăoga o notă complementară, pe care mi-o sugerează istoria paralelă a mentalităților apusene și răsăritene din acea vreme: anume, cele mai frumoase și impresionante reprezentări ale Judecății de Apoi pictate în occident datează din epoca Renașterii. La fel, în Moldova de Sus, la Humor, Moldovița, Voroneț, Arbore, Râșca, Sucevița, găsim cele mai frumoase și impresionante fresce tratând această temă. Și suntem ispitiți să vedem că aceleași preocupări spirituale îi îndemnau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Maicii Domnului. Remarcabile sunt compozițiile de pe dvera din 1484, care reprezintă Înălțarea, din 1500, reprezentând Răstignirea în portretele lui Ștefan cel Mare și ale doamnei Maria în colțurile de jos, sau dvera reprezentând Bunavestire, care amintește icoanele în care sunt pictate asemenea scene. S-au păstrat din vremea lui Ștefan cel Mare cinci văluri liturgice, unul din 1481 și două din 1493, dintre care două sunt la Putna, unul la Sucevița, altul la Athos și unul la Muzeul Național de Artă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
imaginea „destinului uman, fie în ipostază pozitivă, fie negativă, pe întreaga durată a vieții sau în momentele ei principale”. Prin colinde, motivul în discuție asociază animalul totemic, din copitele căruia se vor face paharele, cu simbolurile creștine: grâul, vinul, mirul, pictate în interiorul cupei ceremoniale cu existență atestată. Nu întâmplător, tocmai vițade-vie și grâul sunt explicate în imaginarul mitologic universal drept rod al sângelui dintrun omor ritual. Putem deja să punem în relație cele două tipuri de sorbire din membrele animalului mitic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
genunchi îngenunchea/ Și arcul își întindea/ Și săgeata mi-o punea” (Dobrogea) cu o nouă sugestie a identității erou-vânat. Imaginea stă sub regim dinamic și solar, specific principiului masculin. Colindele din Dobrogea conturează un neofit asemenea zeilor, ce poartă veștminte pictate cu însemnele stelare și telurice: „Iar (cutare) flăcău voinic,/ Nu se teme de nimic;/ Că vestmântu-i zugrăvit:/ Scrisă-i marea rotocoală/ Cam cu nouă vădurele;/ Iar în urmă de vădurele,/ Sînt nouă corăbele” (T. Vladimirescu - Tulcea). Simbolistica cifrei nouă este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
limitat la adevărurile magice, de pe urma cărora are însă beneficii specifice paternității. Copiii poartă înscris în piele, ca și mama lor inițiată, simboluri ale fecundității aflate la apogeu, motivația divină fiind cea acceptată categoric și de informatorii pentru basm: „Așa erau pictate... Așa lăsat[e] dă Dumnezău”. Maternitatea fabuloasă este promisă și întotdeauna îndeplinită. Pruncii minunați declanșează inițierea propriu-zisă, ce survine ulterior nunții, ca efect al răutății celor apropiați. Surorile invidioase, mama soacră, ibovnica părăsită de împărat primesc o funcție modelatoare a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce a fost îndeplinită: „De frumoasă - e frumoasă,/ Dembrăcată - e-mbrăcată”. Apartenența imanentă la cosmos este revelată de reluarea participiului cu valoare de adjectiv: „Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna”. În mentalitatea populară, a scrie, cu sensul și de a picta, are puterea unei legi nestrămutate ce afectează toate etapele vieții omenești. Reluarea verbului de percepție la perfect compus induce o condiție astrală definitivă în descântec: „Pe mine ce-am văzut?/ Pe poale am văzut stelele./ Pe piept am văzut luna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
foarte tânăr și să rămâe mama sa foarte năcăjită și cu cinci copii mici. Cel mai mare fiind Neculai, și să-i crească în București în strada Cărămidari. Iar pe Neculai l-a dat la un zugrav să învețe a picta. Și învățându-se Neculai a face iconițe mici, le vindea și cu banii de pe ele maică-sa cumpăra de ale mâncării, și-și ținea copii. Așa scrie Dr-ul Costachi I. Istrati despre viața Marelui Pictor Neculai Grigorescu, în Calendarul ziarului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Orac, preot paroh, dirijor cor bisericesc Fălticeni, tatăl lui Radu Orac; 5. Radu Orac, (1938-2004), a urmat Institutul Pedagogic și Facultatea de Arte Plastice de la București (1973), pictor, profesor la Liceul C. Negruți, Iași, a fost lutier amator; i-a pictat un portret lui Gheorghe Rădășanu; 6. Mihail Sadoveanu, (1880-1961) scriitor; a lucrat în redacția revistei "Sămănătorul", a înființat mai multe reviste "Răvașul poporului", "Cumpăna", "Însemnări literare", Însemnări ieșene"; a fost director al ziarelor "Dimineața" și "Adevărul"; vicepreședinte al Academiei Române, membru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a Tezaurului către Moscova, din cele adunate la Iași de către Constantin Conțescu și publicate de M. Gr. Romașcanu. Documentele în totalitatea lor conțin detalii asupra conținutului Tezaurul (1740 de lăzi) - stocul metalic, bijuteriile Reginei Maria, odoare de preț bisericești, tablouri pictate de pictori români și străini, documente vechi și cărți bisericești unicate. Tendința rusă/sovietică față de unele zone teritoriale europene, în care se încadrau și Țările Române/România, de a le necocoti și sfida are o tradiție mai veche, din timpul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ar fi plăcut să proiectez aeroportul din Tokyo, iar ca pictor cu siguranță "Nașterea lui Venus" de Sandro Botticelli. Toate aceste arte le-am încercat (prima mea casă eu am proiectat-o, statica a făcut-o un arhitect, evident), am pictat, am sculptat, am compus, am pirogravat și am văzut, fără frustrare, că n-am talent la ele. Totuși mai încerc... Ești un om liber? Cât de liber poate fi un scriitor/ artist în acest veac marcat de apocalipse cântate, descântate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și primele mele "victorii" au fost privirile admirative ale celor care, în clasele I-IV, îmi priveau desenele. Abia apoi au venit cuvintele, deși plăcerea de a desena nu m-a părăsit nici astăzi, iar în liceu și în facultate pictam. Cine îmi vizitează casa de la Rădăuți descoperă acolo zeci de pânze din perioada mea de adolescent, era vârsta când mă "afirmam" ca pictor suprarealist. La Paris am avut noroc de la bun început. Am simțit că orașul îmi era favorabil, deși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
bisericii, dau mulțumire lui Dumnezeu, mă Închin și apoi privesc pictura de pe pereții de aici până vine părintele superior, fiindcă fusese anunțat de venirea mea. Am văzut o frumusețe de pictură. În pridvor, pe partea de răsărit a bisericii este pictată harta României În toată splendoarea ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. În partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul În brațe. De o frumusețe uimitoare și conturată cu steagul tricolor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
mea. Am văzut o frumusețe de pictură. În pridvor, pe partea de răsărit a bisericii este pictată harta României În toată splendoarea ei. Sunt punctate județele țării cu biserici și chipul Sfintei Cruci. În partea de sus, pe hartă, este pictată icoana Maicii Domnului cu Pruncul În brațe. De o frumusețe uimitoare și conturată cu steagul tricolor. Sub ea scrie: „Maica Domnului, Ocrotitoarea României”. Apoi vezi pictați Înaintașii noștri sfinți: Sf. Daniil Sihastru, Sf. Ioan Iacob Românul, Ștefan cel Mare și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Maica Domnului, Ocrotitoarea României”. Apoi vezi pictați Înaintașii noștri sfinți: Sf. Daniil Sihastru, Sf. Ioan Iacob Românul, Ștefan cel Mare și Sfânt, Constantin Brâncoveanu cu fiii lui și sfetnicul, Sf. Ioan de la Suceava și alții. Pe peretele dinspre asfințit sunt pictați Patriarhii noștri Români care au stat În fruntea Bisericii, conducând mai departe credința Ortodoxă. Ei sunt: Miron Cristea, Nicodim Munteanu, Justinian Marina, Iustin Moisescu și Teoctist Arăpașu. Privind și admirând, iată, se deschide o ușă. Intră părintele superior Arhim. Ieronim
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
o mică gustare. Apoi ieșim În curtea bisericii și mergem În spatele ei. În spatele bisericii sunt multe de văzut dar ne oprim la cele trei colibe. Le privim de pe alee, de lângă gardul protector. De la o distanță de vreo 7 m. Este pictat pe fiecare câte ceva. Dar pe cea din mijloc este Domnul cu cei trei ucenici. Domnul este schimbat cu totul În alb iar ucenicii sunt plecați cu fețele la pământ. Icoana Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos Cele trei colibe de pe Muntele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]