7,320 matches
-
Acum lucrează intens la încheierea traducerii prozei fantastice a lui Mircea Eliade ( trei monumentale volume, circa 1600-1700 pagini), ordonată în mod științific pentru prima dată în lume ( după aproximările, efectuate, cam grăbit, de Eugen Simion și Mircea Handoca) , cu o prefață competentă de specialistul în poloneză, rusă și alte literaturi central și sud-est europene, universitarul Numano. Apariția marelui ciclu ( întâiul volum a și apărut deja) este iminentă și va constitui, prin competență, acuratețe și valoare, un triumf neobișnuit al scrisului lui
Sumiya Haruya - 25 de ani de activitate by George Muntean () [Corola-journal/Journalistic/13698_a_15023]
-
după îndeplinirea serviciului militar a fost actor la Teatrul Național din București, la Constanța, Ploiești, a fost invitat la Teatrul de Comedie și, în sfârșit, a rămas până în ultima lui clipă, la Teatrul Municipal "Lucia Sturdza Bulandra" din București. După Prefața "Toma Caragiu se prezintă el însuși" și o substanțială Bibliografie, urmează capitolul central al cărții: Filmul unei vieți și al unei mărturisiri de credință". Este o amplă prezentare, sugestivă și minuțios alcătuită, a destinului unei familii de aromâni ce străbate
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]
-
lor ( căci, după cum spune Matei Călinescu, cele mai nevinovate texte pot ascunde sensuri dintre cele mai esoterice, căci... Dumnezeu și diavolul stau în amănunte). Tot pe el parafrazîndu-l, A citi, a reciti poate fi citită de oriunde, de la epilog, de la prefață sau din mijloc: timpul lecturii nu e linear, ci mitic circular ( Roland Barthes), iar ( re)lectura unei cărți precum aceasta e, și ea, infinită. n Matei Călinescu, A citi, a reciti. Către o poetică a (re)lecturii, traducere din limba
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
replică de fapt adusă celebrului său coleg de generație după un articol apărut în Vremea ( 5 aug. 1934), Creștinătatea față de iudaism. Suntem în plină polemică iscata de cartea lui Mihail Sebastian, De două mii de ani, sau mai bine zis de prefață acesteia, semnată de Nae Ionescu. Este o adevărată desfătare să observi cum din magma comună a spiritualității interbelice se ridică sensibilități teologice atât de diferite. În acest context, M. Vulcănescu are o identitate duală: fin analist, erudit în probleme de
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
înțelegere a vieții sale. Fiecare dintre cercetătorii prezenți în volum se străduiește să pledeze convingător în favoarea acestei idei: cum era și normal, unii reușesc în mai mare măsură decît alții. Să notăm însă, cum o face și Andrei Corbea-Hoișie în prefața sa, că ideea în sine - stabilirea unei legături cauzale viață-operă - e o blasfemie sau aberație din perspectiva anumitor școli teoretice. Structuralismul, de pildă, abhoră asimilarea actului creator și a creației în accidentalul existenței, reducerea artei la istorie. Pornind de la premisa
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
lectura eseurilor, este că principalul lor merit constă tocmai în faptul că problematizează însuși conceptul de autor, cu aplicație la Paul Celan. Problema e în ce măsură o asemenea problematizare e general valabilă, sau dimpotrivă, legitimă numai în cazul poetului german. În prefață, profesorul Hoișie observă că tabuul biografist e ridicat (cel puțin în cazul lui Celan) odată cu lansarea unor abordări ale operei sale orientate hermeneutic, și prin urmare cu ambiții "holiste", care în mod inevitabil aliniază textul la context. A găsi însă
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
Aron Cotruș, un Coșbuc, un Eminescu. Antiutopia nu e doar o monitorizare și o contrapondere teribilă a utopiei, ci și o creație autonomă, capabilă a se ridica, ajutîndu-se de aripile proprii, în văzduhul artei. Dorin Tudoran, Tînărul Ulise, cu o prefață de Mircea Mihăieș, Ed. Polirom, Iași, 2000, 376 pag., preț neprecizat.
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
o lungă emisiune Tv despre Centru și provincie. Cum să nu mergi la o emisiune ca asta? De vreo trei decenii scriu chiar despre asta, din 1970 lucrăm, fie împreună, fie separat, la antologii, numere speciale de revistă, cărți, studii, prefețe despre raportul dintre centru și provincie. S-au spus atîtea prostii despre felul în care noi, cei din grupul A treia Europă, înțelegem acest raport, încît mi-am amînat toate trebile urgente și am zis că sîmbătă la nouă o să
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
poeziile antume și pe proza literară, incluzînd doar "acele postume care s-au bucurat de o intensă circulație încă în primele ediții ale operei poetului și au putut exercita înrîurirea lor asupra dezvoltării ulterioare a limbii române literare". Justificarea din prefață echivala cu mărturisirea intenției de a oferi prin dicționar imaginea "publică" a scriitorului (nu și a jurnalistului). Din lista de cuvinte lipsesc astfel numeroși termeni "marginali" - arhaisme, neologisme, cuvinte populare și colocviale - pe care îi descoperim în diversitatea lexicală a
Despre un CD... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16648_a_17973]
-
deviere curioasă, o deturnare, în final, a traseelor narațiunii. Considerat în sine, oricum, epilogul valah impresionează prin aceeași opulență a documentării istorice și prin expresivitatea imaginilor de epocă. Revoluția de Dinu Nicodin, un mare roman românesc ignorat. Dinu Nicodim, Revoluția, prefață și îngrijire de ediție de Ion Simuț, Ed. Albatros, 2000.
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
număr dedicat relațiilor dintre antropologie și estetică), transcrierea unei conferințe despre fenomenologia minunii a părintelui André Scrima, susținută în martie 2000. Textul în sine, întins pe numai zece pagini, e o mică bijuterie. Povestea rostirii lui e prezentată într-o prefață semnată de Vlad Alexandrescu, editorul textului și autorul notelor ce-l însoțesc. În 1994, André Scrima acceptă invitația lui Andrei Pleșu de a reveni în România și asistă la programul de cercetare și la întîlnirile de la NEC, în cadrul cărora încearcă
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
a unor „taine și mai mari”, inomabile. Într-un spațiu în care, rod cu precădere al ambivalenței, al interstițiilor, al medierilor, înflorește din plin mirabila energie visătoare a poeziei... Mircea Ivănescu: versuri poeme poesii altele aceleași vechi nouă, antologie și prefață de Matei Călinescu, Ed. Polirom, 2003, 440 pag.
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
unele publicații de acolo. În 1921 a fost numit prefect de Soroca, după ce fusese deputat și senator. A îndrăgit aceste locuri de la apa Nistrului, cărora le-a închinat cea mai mare parte din opera lui literară versuri și proză. În prefața volumului Gospodarul din Orhei, el scrie (februarie 1942): "Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plâns și de așteptare. În zilele mohorâte ale refugiului, acolo, între Prut și Nistru, mi-a bătut inima: acolo au
Au înflorit castanii la Soroca.... In: Curierul „Ginta latină” by Andrei Soroceanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2246]
-
Dar câți dintre aceștia știu că Grigore Vieru este cel care, pentru prima dată, publică în Basarabia o poezie închinată „poetului nepereche “(G. Călinescu), alte câteva dedicate (în volumul ce înscrie adevăratul său debut editorial - Numele tău, 1968, cu o prefață de Ion Druță) lui Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Marin Sorescu, Nicolae Labiș, Constantin Brâncuși când numele acestora era aproape necunoscut și nerostit, o altă poezie despre drapelul românesc, - Curcubeul, înclusă în volumul Trei iezi (1970), carte interzisă și topită imediat
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
nostru ar putea da cele mai frumoase cântări și imnuri religioase.“9 Oastea Domnului a dat naștere unei literaturi religioase cu caracter popular și cult, găsind noi posibilități de exprimare a sensibilității creștine a mirenilor. Profesorul Alexie Al. Buzera, în prefața cărții de cântece religioase „Toată suflarea să laude pe Domnul“, e de părere că la Oastea Domnului trebuie căutat grăuntele de muștar „din care a răsărit și a crescut arborele imnului religios la români. Între 1930 și 1950, prin cântarea
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
care conferă românului amprenta specifică personalității creatoare a lui Aderca. Acestea sînt Sultănica, Leia, Maud, Iohana. Tulburătoare sînt Maud (că moment al erosului împlinit) și Leia (că eșec al unei iubiri repede sugrumate). Editorul, care semnează și o prea lungă prefață, avea de optat între cele două versiuni ale românului, cea din 1945 și cea postuma din 1967, care are la bază un exemplar cu modificările autorului păstrat de fiul său Marcel Aderca. Deși sînt critici literări care consideră superioară versiunea
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
argumentul editorului e valabil. E bine, dincolo de asta, ca Revolte (socotit de un biograf, cum spuneam, cel mai bun dintre românele lui Aderca) a fost, totuși, reeditat prin stăruința devotată a lui Henri Zalis. F. Aderca, Revolte. Român. Ediție și prefață de Henri Zalis. Editură Hasefer, 1999.
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
i-a susținut cu o convingere și cu o ardoare pur idealiste... Dar să revenim la creația poetica a lui Dorin Tudoran. Normal, ea face corp comun cu personalitatea fugoasa a disidentului, care însă, după cum remarcă Ion Bogdan Lefter, în prefață volumului bilingv, Viitorul facultativ/ Opțional future, "ocolește capcană demascărilor reportericești", realizînd, în marea majoritate a cazurilor, ecuații lirice. Militantismul textelor nu apare în scenă, fiind subînțeles, asezîndu-se în afara referentului precis, a regiei filosofice ori biografice. Deși prezenta în fundal, apocalipsa
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Îmi sorb limonada, balansând piciorul. Vânzătorul dormitează la tejghea. Obloanele cad calcinate. În gang e răcoare. spate lipit de zid. Copilul implantă cuțitul și plasticul crapă". (Miniaturi) Raportate la fermecătoarele ședințe de cenaclu pe care le evocă Mircea Cărtărescu în prefață, toate aceste texte par funinginea rămasă după un mirific foc de artificii.
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
lumii vreme de 358 de ani. Există un soi de tevatură și farafastic de gust dubios în felul cum e propus subiectul cărții, pe care nu mă îndoiesc că un cititor de literatură le va depista, putin iritat, foarte repede. Prefață e semnată de John Lynch, jurnalist de la BBC, producătorul unei serii de emisiuni științifice intitulată "Orizont", și ea conține întreg repertoriul de "ah"-uri și "of"-uri ale neofitului înmărmurit de admirație și uluire în fața minților geniale ale omenirii. Curg
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
John Lynch, jurnalist de la BBC, producătorul unei serii de emisiuni științifice intitulată "Orizont", și ea conține întreg repertoriul de "ah"-uri și "of"-uri ale neofitului înmărmurit de admirație și uluire în fața minților geniale ale omenirii. Curg superlativele în această prefață, ca și în întreaga carte de altminteri, ceea ce pentru cititori cu oarece porniri mizantrope, sau pur și simplu pentru cei cumpătați, poate fi obositor sau descalificant. Cartea geme de genii, de la Pitagora la Fermat, și în cele din urmă la
Un tabel si o teoremă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18158_a_19483]
-
Și, pe deasupra, aglomerată etnografic (de hărnicia documentarii), de aceea, binișor exotică. Scriitorul a voit să realizeze o performanță. A izbutit, demonstrînd chiar invenție epica. Din păcate, nu a izbîndit pe plan estetic. Dl Ion Simut pledează contrariul în densă lui prefață, pe care am citit-o cu plăcere și real interes, fără a mă putea convinge însă că Adam și Eva e o creație rezistență estetic în opera lui Rebreanu. Tabelul cronologic al d-lui Niculae Gheran, învățat cum îi stă
"Adam si Eva" în B.P.T. by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18152_a_19477]
-
dincolo de accidentele dezastruoase ale proximității nefericite de care am avut parte. În principiu, politicul nu e incompatibil cu poezia astfel cum nu e nici una din marile, inalienabilele teme ale umanului. Așa încît pe bună dreptate se întreabă Vintilă Horia, în prefață volumului de care ne ocupăm: "Oare Dante n-a făcut poezie politică, într-un timp nu mai liniștit decît al nostru? Oare mării italieni de la sfîrșitul secolului fals numit al Luminilor- Alfieri, Foscolo, Monti - n-au fost și ei niște
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
etnologie, la istoria mentalităților, la foclor și literatura comparată. În comparație cu amintitul studiu al d-lui prof. Klaus Heitmann, cel al d-lui Dumitru Hîncu mi s-a părut mai fragil și prea fugos alcătuit. De altfel, el nu are, împreună cu prefață, decît 135 de pagini, putin, să recunoaștem, pentru o exegeza de amplitudine. Autorul nostru face bine cînd, de la început, enunța precizarea că noțiunea chiar de german (cu care, totuși, operează) e relativizanta de la origini, pentru că favorizează, saxonii, franconii și renanii
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
element de imagologie, sau identificarea unor surse de influență, care au fost germanice? Cum, sărind peste cîteva decenii bune (chiar dacă dl Hîncu nu o amintește), toata ideologia conservatoare a Junimii este, și ea, de influență germanica, deși, în 1897, în prefață la vol. I din Discursuri parlamentare, Maiorescu menționa că junimiștii, cu modul lor de judecată, mai mult englezește evoluționar decît franțuzește revoluționar (un rol hotărîtor l-a exercitat cartea lui Th. Buckle, Istoria civilizației în Anglia) nu acordau momentului 1848
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]