KorAP: Find »[drukola/base=pricepe & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...266 267 268 ...515 >

12,874 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890

cinematografic, începură să mi se depene în mintea chinuită de griji toate năzdrăvăniile fîcute "Chimistului", cum îl porecliserăm noi! Aproape că nu fusese oră să nu facă câte una boacănă. Odată ne explica la Fizică despre Inelul lui Gramm. ― Ca să pricepeți mai bine înfățișarea acestui inel, spuse el, luați dumneavoastră un covrig și înfășurați-l cu sfoară. Veți avea astfel imaginea... Ce dorești, domnule Băjenuaru? Ridicasem mîna: m-am sculat foarte cuminte în picioare și l-am întrebat cu cea mai

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
dintre noi care nu-i dam pace niciodată. Mult s-a mai râs și la experiența cu electroscopul. Pentru ca experiența să fie considerată reușită, trebuia ca foițele de metal să devieze. A frecat el electroscopul, a făcut ce s-a priceput, dar zadarnic, foițele rămâneau la loc! Atunci, băieții, abia abținîndu-se de râs, începură să strige, prefăcîndu-se serioși: ― S-au mișcat, dom'le! Uite, cum se mișcă! Ăăă! Hăăăă! ― Sst! Tăcere, domnilor! se-nfurie el. ― Tăceți, bă! se apostrofară băieții între

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
unele lecții ― foarte frumoase, interesante, și care reușiseră pe deplin. Ni se părea tare ciudat și ne uimise grozav faptul că domnul Eduard, care avea ștersul rol de a pune la dispoziția profesorului aparatele și substanțele necesare pentru Fizico-Chimice, se pricepe să execute experiențele eu atâta succes, spre deosebire de profesor, căruia îi reușeau din an în paști. Era un motiv în plus ca să n-avem nici o stimă pentru pregătirea lui științifică și ca să-l luăm în râs de câte ori ne dădea prilejul. Și

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
avea de subiectul dat; iar mie, din toată Chimia, îmi căzuseră "acizii-alcooli și aminele"! Despre amine știam, dar despre "acizii-alcooli"', nimic! Ca să mai trag nădejde la teza făcută de colegi, nici gând, așa că mă hotărâi să scriu cum m-oi pricepe! De copiat, nici pomeneală nu era, pentru că profesorul, ca să-mi dovedească simpatia de care mă bucur în ochii lui, se așezase drept în spatele meu! Deși subiectul dat începea cu acizii-alcooli, eu începui teza cu aminele. N-aveam cine știe ce de scris

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
că e suficient ca un animal să trăiască în apă, ca să poată ține loc de pește? Și lipitoarea trăiește în apă... și ce? ține loc de pește? ― Nu, dar ea ține loc de ventuză scarificată... adică cu sânge. ― Hm, te pricepi și la felcerie! Bine, poftim, să luăm alt animal de apă: broasca ține loc de pește? ― Nu, dar ea poate ține loc de pui de găină; am auzit că la gust seamănă foarte mult cu... ― Ai auzit, dar n-ai

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
poate ține loc de pește? ― Păi nu pretind eu! ― Cum, n-ai spus chiar dumneata adineauri? ― Ba da..., eu am spus, dar nu pretind eu, ci o zicătoare populară rusească spune: "cînd nu e pește, și racul e pește!" ― Te pricepi și la folclor, hm! Zicătoarea, însă, n-ai înțeles-o cum trebuie; altceva vrea să zică ea, dar nu despre asta e vorba acum. Ce știi despre rac? ― Când îl fierbem, racul devine roșu, vorba aceea, ca un rac! ― Hm

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
să-i spui tu ce crezi că e mai potrivit în ocazia asta; și, printre altele, poți să-i spui că am terminat cu dragostea, că pentru mine n-o să mai existe în viață altă fată... și ce te mai pricepi tu, acolo, de exemplu că aș vrea să mor sau să mă călugăresc la un schit din creierii munților, sau așa ceva, mă-nțelegi, dacă se poate s-o faci să plângă și să regrete! ― Bine, dom'le, las-că ți-o

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
drept, n-am reținut-o! ― Cum? Faci poezii, ai pretenția că ești sentimental, și nu știi ce este sentimentul? ― Ba știu, însă nu vă pot reproduce definiția dumneavoastră plină de termeni abstracți pentru mine și pe care nu prea-i pricep! ― Și ce e, mă rog. sentimentul, după dumneata? ― După mine, și cred că după toți colegii mei, don' profesor, făcui eu calm, asociind și clasa, care abia aștepta să audă ce-am să răspund, sentimentul este ceea ce simți: dragoste, ură

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
știi, oricât aș vrea eu, nu pot, fiindcă este chestie de... asta, în fine, uite ce e, te-aș ruga să-mi faci o poezie! ― Să-ți fac o poezie?! Păi nu mă inspiri deloc! mă prefăcui eu a nu pricepe. Cum să-ți fac o poezie, așa, hodoronc-tronc? ― Ah! se-ncruntă el, mâhnit și jignit în același timp că nu-l înțelesesem, nu mie, sigur că n-ar avea nici un rost. Vreau să-mi faci o poezie pentru o fată

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
să-ți fac o poezie, așa, hodoronc-tronc? ― Ah! se-ncruntă el, mâhnit și jignit în același timp că nu-l înțelesesem, nu mie, sigur că n-ar avea nici un rost. Vreau să-mi faci o poezie pentru o fată... ― Așa! Pricep acum, îi răspunsei eu puțin iritat, să-ți fac o poezie, pe care tu s-o dai unei fete și să-i spui că e de tine? ― Da! își lărgi el gura într-un rânjet de satisfacție. Exact! ― Și cum

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
fac? Numai să-mi spui cam ce-ai vrea să-i spui în ea? ― Păi ceva cam în același gen, dar știi ceva mai altfel. C-o iubesc... mai pe departe, așa, că e frumoasă... și ce te-i mai pricepe și tu, acolo! Dar fă ceva, casația, mă-nțelegi? ― Bine, dom'le, la 12 e gata! Poți să te prezinți s-o iei! ― Bravo, mă, ești cel mai de laudă băiat din lume! Ora următoare aveam Naturalele. M-am ghemuit

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
sfîntă", "comoară" etc. ― Ei, acu' țin-te bine, că vine lovitura de grație. Poezia asta e cu cheie, mă, dar trebuie să-ți arăt eu drumul, ca să mergi pe el... E o "poezie-acrostih!" ― Mie nu-mi vorbi păsărește, că nu pricep! ― Acrostihul, mă, e o poezie cu tâlc. Dacă citești inițialele fiecărui rând de sus în jos, îți dă un nume, o gândire, în sfârșit, ce vrea poetul respectiv. De obicei se fac acrostihuri cu numele ființei iubite. Ionescu Cornel habar

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
inițialele de sus în jos, să vezi ce-ți dă! Înfrigurat, Dinulescu îmi smulse hârtia din mână și silabisi: ― Tan-ți-ești-o-gîs-că! Extraordinar! E o grozăvie! Bravo, mă, așa da, acuma înțeleg! Dar vorba e, cum află ea, că poate nu se pricepe la șmecherii d-astea poetice; cum află ea că poezia e cu acracostih, sau cum naiba-i zice? ― Foarte simplu, prin tine... Îi faci un bilet, în care-i spui cam următoarele: "Stimată duduie Tanți, regret că sânt nevoit să

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
A fost o coincidență, o simplă potrivire de litere, de care mă mir și eu! Crezi tu că altă treabă n-aveam decât să stau și să scriu cu litere de porunceală? Așa ceva e foarte greu și nici nu mă pricep! Doar François Villon se pricepea la chestii d-astea, numai că ăla le făcea așa, ca să se potrivească și la sfârșitul versurilor, dar eu... ― Lasă-l pe François Villon, că nu-mi arde de el acu'. Vorba e ce mă

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
simplă potrivire de litere, de care mă mir și eu! Crezi tu că altă treabă n-aveam decât să stau și să scriu cu litere de porunceală? Așa ceva e foarte greu și nici nu mă pricep! Doar François Villon se pricepea la chestii d-astea, numai că ăla le făcea așa, ca să se potrivească și la sfârșitul versurilor, dar eu... ― Lasă-l pe François Villon, că nu-mi arde de el acu'. Vorba e ce mă fac eu, că Tanți a

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
François Villon, că nu-mi arde de el acu'. Vorba e ce mă fac eu, că Tanți a spus că nici nu vrea să mai audă de mine! ― Spune-i că n-ai făcut-o tu, că nici nu te pricepi, că ți-a făcut-o un coleg și că... ― Cum o să-i spun una ca asta? Se poate? Ea mă crede poet! Dacă-i spun că n-am făcut-o eu, nici p-asta și nici p-ailaltă, înseamnă că am

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
neașteptat pentru cererile ulterioare ale colegilor. Vestea despre acrostihul buclucaș s-a întins ca fulgerul în toată clasa, și-n două recreații numai am fost asaltat de clienții mei obișnuiți: ― Bine, mă, de ce nu ne-ai spus pîn-acum că te pricepi să faci d-astea cu litere potrivite! E ceva formidabil, original! Ia notează-ți numele! Tii, când o vedea Gabi că-i e numele din poezie, o să fie foarte impresionată! Și alte variații pe aceeași temă! Și cum nu mai

Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628

aceștia. - Au aici tot ce le trebuie pentru ca acest lucru să nu se Întâmple. Nu trebuie să lupte nimeni. Dacă vor să scape, cheamă-i pe cei care administrează acest bazar. Am să le spun ce să facă. Deși nu pricepea nimic, călugărul alergă spre o clădire din lemn și se Întoarse la fel de repede cu doi oameni Între două vârste, unul din ei gras, cu un lanț de aur la piept, celălalt mai sfrijit, probabil contabilul. - Acest om, spuse călugărul arătându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-Galioanele cu semnul șarpelui și săgeții au ridicat ancora și se Îndreapta spre flota sultanului! Pe punte se pregătește artileria! - Ce naiba se Întâmplă pe marea asta?! Întrebă Gabriel, neștiind ce ordine să mai dea și cine este acum adevăratul adversar. Pricepe cineva? Poate eu m-am prostit de tot, dar am impresia că suntem apărați de dușmanii noștri de moarte. Cuceritorii! - Pe catargul galioanelor se semnalizează către galere! continuă marinarul de cart. „Opriți ostilitățile!” Urmează alt semnal. „Corabie sub protecția Cuceritorilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
cele ale marionetelor. Totul stătea sub clopotul de sticlă al unei așteptări grele. Erina aștepta o veste despre Cosmin. Oricum ar fi fost ea, dar veste. Cetatea mai aștepta și alte vești. Unele le primise. Dar erau rele. Din câte pricepuse Erina, sosise un mesaj cifrat de la Istanbul. Imperiul se pregătea pentru un război care depășea În amploare toate războaiele Moldovei de până atunci. Sultanul ceruse o mobilizare de minimum două sute de mii de oameni pentru primăvară. Se construiau nave de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
prea mare. În jurul lor se iviră câteva zeci de ieniceri cu iataganele scoase. Unul din ei se postă În fața lui Oană și Întrebă, repezit, În limba turcă: - Cine sunteți? Oană Înțelese perfect, dar preferă să joace rolul țăranului care nu pricepea boabă de turcă. Privi spre ienicer cu candoare și spaimă. Oșteanul nici nu se aștepta ca prizonierul să Înțeleagă. Dădu un ordin scurt, și patru ieniceri Îi Încadrară pe cei doi țărani. Porniră Înapoi, spre drum, și merseră aproape jumătate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Până la urmă victoriile se ștergeau. Rămâneau doar mănăstirile. Erau lăcașuri ale veșniciei. Ar fi ridicat și altele, multe, ca să se prelingă prin timp, cu credința lor neclintită, cu picturile lor care mărturiseau Încrederea În lumina Domnului Dumnezeu, cu oamenii lor pricepuți la copierea vechilor manuscrise și la țesăturile migăloase, cu liniștea lor de dincolo de veacuri, asemeni liniștii acestei păduri de brazi care parcă respiră și parcă Îi călăuzește pașii spre necunoscut. Și, deodată, Înțelese Încotro Își duce singurătățile și povara Înfrângerii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
Aici, căpitane! - Iei și tu cincizeci de oameni și prinzi urma voievodului. Nu te apropii. Nu sunteți văzuți, nu sunteți auziți. Vegheați asupra lui. Dacă se poate, Îndepărtați pericolul Înainte ca el să afle. Iei cei mai buni arcași. - Am priceput, căpitane. - Si tu? Întrebă Gâlcă. Încotro? - Fraților, eu cred că ceilalți trebuie sa ajungem cât mai repede la curtea lui Matei. - Matei n-a făcut nimic ca să ne ajute!Dar n-am spus că vreau să-i cer ajutorul. Acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
doar vitejie, ci și organizare. Pe drumuri ferite călătoreau spre locurile indicate de voievod căruțe cu fier pentru vârfurile săgeților și pentru săbii, căruțe cu lemn pentru săgeți și scuturi, căruțe cu piei pentru platoșe. Alte porunci spuneau că oamenii pricepuți la tăierea arborilor și la meșteșugul lemnului vor avea de făcut cât mai repede catapulte, care aveau să Înlocuiască artileria. Primele transporturi de arme trebuiau să sosească peste o săptămână, dar producerea lor avea să se prelungească pentru două luni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
lui atingea absurdul perfect. Ștefănel nu Înțelese, dar se molipsi de veselia fratelui său și Începu și el să râdă. - Măi, omule... Încercă Alexandru să explice, dar nu reuși, fiindcă râsul Îl inundă. Își dădea seama că fratele lui nu pricepe ce spune el și viceversa și amândoi au dreptate, și, mai ales, că amândoi sunt tineri, puternici și fericiți. Și că au tot timpul să ajungă să se Înțeleagă unul pe celălalt. Priviră amândoi casa, care nu se schimbase din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]