6,870 matches
-
poți afla în Franța, în Europa, în America. Această poveste este opera sa, pânzele sale străbătute de lumină, în care te întâmpină apa, iarba, arborii, norii, seninuri înalte și apusuri obosite, presentimentul sau nostalgia soarelui, blândețea lunii și a stelelor, reflexele argintii ale nopții și ale tăcerii. Fiecare din aceste pânze vorbește pentru Corot, ne spune:" "În acea zi, în acea dimineață, în seara sau în noaptea aceea, am fost aici, față în față cu acest lac, cu brâul acesta de
Jean-Baptiste Camille Corot () [Corola-website/Science/302071_a_303400]
-
pondere a aspectului comentativ (articolul, ancheta), iar teme, evenimente și fapte de interes mai periferic pot fi prezentate prin genuri în care predomină aspectul informativ (știre și altele). Poziția politică a ziaristului determină optarea pentru un gen sau altul, ca reflex al importanței pe care acesta o acordă (sau nu o acordă) unor teme, evenimente, fapte. Un celebru exemplu este "afacerea Dreyfus". Dintr-un fapt divers de spionaj, cazul s-a transformat într-o amplă campanie de presă, la care au
Jurnalism () [Corola-website/Science/302093_a_303422]
-
de 86 de organe umane pe care el a considerat vestigiale. Această listă a inclus exemple, cum ar fi apendicele și al 3-lea molar (măseaua de minte). Strângerea puternică a mâinilor bebelușului este un alt exemplu. Acesta este un reflex vestigial, o rămășiță din trecut, atunci când copiii preumani se agățau de părul mamei, în timp ce mamele se cățărau prin copaci. Acest lucru este confirmat și de picioarele bebelușilor (puii primatelor se prind și cu picioarele). Toate primatele , cu excepția omului modern au
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
părul mamei, în timp ce mamele se cățărau prin copaci. Acest lucru este confirmat și de picioarele bebelușilor (puii primatelor se prind și cu picioarele). Toate primatele , cu excepția omului modern au părul de pe corp gros de care un copil se poate agăța. Reflexul strângerii permite mamei să își folosească toate membrele pentru a se cățăra în copac. Organele vestigiale au de multe ori unele selecții împotriva lor. Organele originale cereau resurse, uneori uriașe. În cazul în care nu mai au o funcție se
Evoluție () [Corola-website/Science/302078_a_303407]
-
posibili prădători sau alte primejdii. În captivitate, s-a observat că delfinii pot intră în somn total, stare în care ambii ochi le sunt închiși și individul nu reacționează la stimuli externi. În acest caz respirația este automată și un reflex de bătaie din coadă menține individul cu orificiul nazal deasupra apei dacă este necesar. Delfinii anesteziați inițial prezintă reflexul de a da din coadă. Subordinul Odontoceti - „balene cu dinți” Șase specii din familia Delphinidae sunt numite „balene”, deși, strict vorbind
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
care ambii ochi le sunt închiși și individul nu reacționează la stimuli externi. În acest caz respirația este automată și un reflex de bătaie din coadă menține individul cu orificiul nazal deasupra apei dacă este necesar. Delfinii anesteziați inițial prezintă reflexul de a da din coadă. Subordinul Odontoceti - „balene cu dinți” Șase specii din familia Delphinidae sunt numite „balene”, deși, strict vorbind, sunt delfini. Acestea sunt: Delfinii, împreună cu balenele și marsuinii, sunt descendenții unor mamifere terestre, cel mai probabil din Ordinul
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
exemplare de marsuin ("Phocoena phocoena relicta") și 400-600 exemplare delfin comun ("Delphinus delphis ponticus"). Anual, în jur de o sută de delfini eșuează pe litoralul românesc, majoritatea acestora deoarece sunt prinși în năvoadele braconierilor. "Delphinus delphis" are spatele sur-negricios cu reflexe verzui, laturi cenușii, abdomen albicios. Botul este potrivit de alungit, mandibula depășește maxila, iar fruntea este puțin turtită în partea anterioară. Se hrănește cu crustacei și cefalopode. Urmărește cârdurile de sardele, hamsii și pești zburători. Are o lungime cuprinsă între
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
în viață a fost în special interesat de folosirea condiționării pentru a stabili un model experimental asupra inducției nevrozei. A murit la Leningrad. Laboratorul său din Sankt Petersburg a fost păstrat până astăzi. În mod interesant, termenul lui Pavlov de "reflex condițional" ("условный рефлекс") a fost tradus greșit din limba rusă ca "reflex condiționat", iar alți oameni de știință care au citit lucrările sale au ajuns la concluzia că dacă astfel de reflexe ar fi fost condiționate, ar fi trebuit să
Ivan Pavlov () [Corola-website/Science/302153_a_303482]
-
stabili un model experimental asupra inducției nevrozei. A murit la Leningrad. Laboratorul său din Sankt Petersburg a fost păstrat până astăzi. În mod interesant, termenul lui Pavlov de "reflex condițional" ("условный рефлекс") a fost tradus greșit din limba rusă ca "reflex condiționat", iar alți oameni de știință care au citit lucrările sale au ajuns la concluzia că dacă astfel de reflexe ar fi fost condiționate, ar fi trebuit să fie produse printr-un proces denumit condiționare. După ce munca lui Pavlov a
Ivan Pavlov () [Corola-website/Science/302153_a_303482]
-
astăzi. În mod interesant, termenul lui Pavlov de "reflex condițional" ("условный рефлекс") a fost tradus greșit din limba rusă ca "reflex condiționat", iar alți oameni de știință care au citit lucrările sale au ajuns la concluzia că dacă astfel de reflexe ar fi fost condiționate, ar fi trebuit să fie produse printr-un proces denumit condiționare. După ce munca lui Pavlov a devenit cunoscută în vest, în special datorită scrierilor lui John B. Watson, ideea de condiționare ca o formă automată de
Ivan Pavlov () [Corola-website/Science/302153_a_303482]
-
ca o formă automată de învățare a devenit un concept cheie în psihologia comparată, și la referința generală la psihologie, behaviorismul. Bertrand Russell a fost un avocat entuziast al importanței lucrărilor lui Pavlov pentru filosofia minții. Cercetările lui Pavlov asupra reflexelor condiționale au influențat puternic nu doar știința, dar și cultura de zi cu zi. Termenul "câinele lui Pavlov" este adesea utilizat pentru a descrie o persoană care doar reacționează la o anumită situație, în loc să folosească gândirea critică. Condiționarea pavloviană a
Ivan Pavlov () [Corola-website/Science/302153_a_303482]
-
cât evenimentul sau faptul relatat s-a desfășurat într-un loc mai apropiat de cel unde se află receptorul, cu atât interesul lui va fi mai mare. Important este și locul acordat știrii în pagină. Cititorul și-a format anumite reflexe, îndelung educate de ziariști. Astfel, el știe că toate știrile mai importante sunt publicate pe prima și pe ultima pagină, că locul din dreapta sus al primei pagini este consacrat unei știri sau unui articol. S-a desprins că știrile din
Știre () [Corola-website/Science/302491_a_303820]
-
Dumnezeu fiind perfect și suficient Sieși, a creat lumea fără nici un interes propriu, din altruism sau dragoste. O problemă fundamentală a iubirii este libertatea. Iubirea fără libertate nu există. În asemenea situație ea devine patimă, poftă de a poseda sau reflex automat, dar nu iubire. Ca urmare, Dumnezeu a înzestrat ființele raționale, îngerii și oamenii cu liber-arbitru. Acesta permite persoanei să aleagă liber între feluritele opțiuni posibile (în limitele capacității sale de a detecta asemenea opțiuni), chiar și pe cele care
Proniere () [Corola-website/Science/302512_a_303841]
-
Acestea au fost sporite și de capacitatea corbului de a fi îmblânzit cu ușurință, ca și de a învăța un număr limitat de cuvinte (între 9 și 20, după sursă), pe care le folosește, se pare, în mod intenționat, nu reflex (ca papagal). Inteligența sa a atras, însă, nu doar respectul, ci și ura oamenilor, care în multe situații, stăpâniți de superstiții distrugătoare, au încercat să extermine această pasăre. Desigur, o influență a avut-o și lăcomia corbului, care a creat
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
înguste și alungite. La partea superioară a celor 12 fețe ale turlei se află trei șiraguri de teracote, două de steluțe și una de discuri. Pereții Bisericii Aroneanu sunt decorați cu elemente de ceramică (teracote) smălțuite de culoare verde cu reflexe albăstrui, de forma unor stele cu șase colțuri, a frunzelor de stejar, a vârfurilor de lance și a discurilor circulare, descriind motive geometrice complicate și fiind folosită o tehnică aparte. Teracotele sunt incizate în tencuială. Acest decor realizat în relief
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
ion este blocat. Un deficit de potasiu în fluidele corpului conduce la o stare patologică numită hipokalemie care poate fi fatală, situație care survine în urma unor manifestări precum diaree, diureză ridicată și vărsături. Printre simptomele hipokalemiei se numără slăbiciunile musculare, reflexe încete, ileusul paralitic, anomaliile ECG și, în cazurile severe, paralizia respiratorie, alcaloza și aritmia cardiacă. Potasiul este un micronutrient mineral esențial în nutriția umană; este cationul major din interiorul organismelor animale, fiind important în menținerea echilibrului fluidelor și electroliților din
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
hipoprosexie sau insomnie. Alte efecte sunt pielea uscată, rărirea acneei, limba saburală (cu aspect alb-gălbui). La femei se instalează tulburări de ciclu menstrual, iar la bărbați, impotența sexuală. Simptomele neurologice sunt ataxia, tremurăturile fine ale limbii și a degetelor, abolirea reflexului pupilar la lumină etc. În plus, odată cu intensificarea bromismului, bolnavul devine grosolan și indolent. Bromul lichid se păstrează la o temperatură scăzută, într-un recipient închis cu dop sau capac. Având în vedere prețul foarte ridicat al acestui element, se
Brom () [Corola-website/Science/302790_a_304119]
-
frisoanele generalizante ale simbolurilor. Prin esențializare se produce apropierea de abstract, prin cali- tatea materială a tușelor se mai acordă o șansă concretitu- dinii. Asocierea cu opera romanescă a lui Peter Handke devine inevitabilă. Invocata sensibilitate este dominată, cred, de reflexul culturalității și se hrănește din rigorile axio- logice ale acesteia. Experiența culturală a lumii moderne a recuperat orizontul primitiv spre a putea descifra secretele comunicării simbolice dar a așezat peste acestea filtrele cartezianismului iluminist și experiențele devastatoare ale omului recent
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
să precizez, în nume propriu, că arta pictorului nu provine din zonele insondabile ale unei natalități împlinită genetic într-un con- text favorizant ci mai degrabă, se explică printr-un laborios exercițiu de devenire, prin istovitoare cercetări individuale și ca reflex aplicat al inteligenței. Nu este, altfel spus, un izvor natural țîșnind ca un gheizer, ci o fîntînă săpată adînc în propria sa ființă, un cerebral ademenit de jocul fanteziei interogative. Senzitivii lucrează cum respiră, reflexivii doar așa cum gîndesc. Primii sînt
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
spune: „Pe teritoriul european noi știm sigur cum se pronunțau numai numirile topice latinești și grecești. Cum se vor fi pronunțat în realitate numirile topice barbare, nu știm. Se poate întâmpla ca multe numiri topice românești actuale să fie directe reflexe ale numirilor barbare, pe care nu le cunoaștem în original, ci numai în reproducerile grecești și latinești, care erau de cele mai multe ori niște violente stâlcituri ale originalelor”. Constantin Daicoviciu reține ca „indiscutabil dacici” doar șase termeni: "aniaserxe" (iarbă săracă), "budathla
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
neurotransmițător - nișă ecologică - nucleotidă - nutriție - operon - organism - originea vieții - os - osmoză - ovar - oxidare - paleontologie - parazitism - parazitologie - peptidă - perete celular - peroxizom - pigment - plămân - plancton - plantă - plasmidă - plastidă - polenizare - polipeptidă - populație - prion - procariot - profază - proiectul genomului uman - proteină - protista - protozoar - purină - radiobiologie - reflex - reproducere asexuată - reproducere - respirație - retrovirus - ribozom - rinichi - ritmul circadian - RMN - sămânță - sânge - schelet - selecție naturală - selecție - simbioză - sinapsă - sindrom Turner - sistem digestiv - sistem imunitar - sistem nervos - sistematică - sociobiologie - somn - speciație - specii - spermă - stomac - streptomicină - știința mediului - taxonomie - telofază - telomer - testicul
Listă de termeni din biologie () [Corola-website/Science/304578_a_305907]
-
în funcție de informațiile primite. De fapt, nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală, ci sunt prin împletiturile nervilor (plexuri) reținute la unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau bulbul rahidian. Deci, la unele informații reacționăm inconștient prin reflexe. La animalele cu un sistem nervos superior, ca și la om, există acest "sistem nervos autonom", care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier). Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de
Creier () [Corola-website/Science/304662_a_305991]
-
acest "sistem nervos autonom", care funcționează independent de sistemul nervos central (din creier). Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală). Printre astfel de reflexe ale sistemului nervos vegetativ se pot aminti: "respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea, ca și reproducția (înmulțirea speciei)". Funcțiunea creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni - această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electroencefalogramă) - care stabilesc intensitatea
Creier () [Corola-website/Science/304662_a_305991]
-
relațiilor somn-veghe, excitabilității neuronului motor periferic, asupra transmiterii excitațiilor vizuale la cerebel, transmiterea excitațiilor senzitive pe căi nespecifice la rinencefal etc. S-a mai ocupat de problema originii subcorticale a unor accese de epilepsie și de rolul rinencefalului în elaborarea reflexelor condiționate. Cercetările lui Oskar Sager în domeniul fiziologiei talamusului, cronaxiei, tonusului muscular, fiziologiei cerebelului, stării de rigiditate prin decerebrare, asupra fiziologiei substanței reticulate l-au impus ca autoritate necontestată în domeniul neuroștiinței
Oscar Sager () [Corola-website/Science/303573_a_304902]
-
fete, sub numele de „oiniță”.Este asemănător cu jocuri sportive comune altor țări, cum ar fi "Schlagball"-ul german, "pesäpallo"-ul finlandez, jocul "paume" din Franța, respectiv "Cluiche Corr"-ul irlandez. Jocul solicită calități sportive complexe (viteză bună de alergare, reflexe rapide în mișcările de autoapărare față de loviturile mingii, precizie în aruncarea și lovirea mingii cu un baston sau bâtă). Jocul de oină este practicat continuu cel puțin din secolul al XIV-lea conform cronicilor și hrisoavelor timpului, fiind menționat prima
Oină () [Corola-website/Science/303596_a_304925]