7,442 matches
-
faptul că erau formate din polonezi, din croați sau din tirolezi vorbitori de italiană, iar toate celelalte erau numite „regimente ungurești“. Regimentele „nemțești“ și „ungurești“ se diferențiau prin uniformă; însă denumirea nu spunea nimic despre limba sau limbile folosite în regiment (vezi "Limbi" mai jos). „Puterea armată“ (Armata Comună, Marina Militară k. u. k., k.k. Landwehr, Honvéd) era în subordinea "Împăratului și Regelui" în calitatea lui de „comandant suprem“. Acest titlu nu a avut decât o însemnătate formală după nefericita
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
Conrad von Hötzendorf, în timpul Primului Război Mondial. În 2 decembrie 1916, Împăratul și Regele Carol I a reluat asupra sa comanda supremă. Francisc Iosif nu și-a vizitat mai niciodată trupele, însă, în cursul călătoriilor sale prin Dubla Monarhie, lua contactul cu regimentele încartiruite și participa la "manevrele imperiale" chiar și la bătrânețe; în plus, în Austro-Ungaria se arăta exclusiv în uniformă de mareșal pentru a-și dovedi solidaritatea cu soldații. Ajuns pe tron în mijlocul războiului la vârsta de 30 de ani, Carol
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
30 de ani, Carol I și-a luat în serios rolul de comandant suprem și a vizitat neobosit frontul și trupele. O particularitate a Armatei Comune constă în faptul că trupele își schimbau des locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
a vizitat neobosit frontul și trupele. O particularitate a Armatei Comune constă în faptul că trupele își schimbau des locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
în faptul că trupele își schimbau des locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
locul de staționare. Batalioanele unor acelorași regimente erau mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă (spre deosebire, de exemplu, de Imperiul German
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
mutate după o foarte scurtă perioadă în locații diferite. (În 1910, doar trei regimente de infanterie ale Armatei Comune erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă (spre deosebire, de exemplu, de Imperiul German, unde anumite unități erau sprijinite să rămână în
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
erau staționate integral în aceeași garnizoană: regimentul de infanterie nr. 14 în Linz, regimentul de infanterie nr. 30 în Liov și regimentul de infanterie nr. 41 în Cernăuți.) În acest fel, nu se putea construi nici un fel de relație între regiment și anumite locuri și populația băștinașă (spre deosebire, de exemplu, de Imperiul German, unde anumite unități erau sprijinite să rămână în același loc). Soldații strămutați își făceau adesea stagiul militar în celălalt capăt al Dublei Monarhii, strategie prin care se
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
la nivelul uniformelor și a denumirilor care se dădeau pe criterii ce țineau strict de tradiție. Artilerie: Logistică: Trupe tehnice: Întăririle în caz de mobilizare precum și pierderile în acțiune erau înlocuite prin batalioane de marș. Ca în armata germană, sistemul regimentelor de rezervă nu exista. În statul multinațional al monarhiei imperiale și regale, germana era stabilită ca limbă de comandă comună. Fiecare soldat trebuia să stăpânească cele aproximativ 100 de ordine relevante, care erau necesare pentru menținerea serviciului. Doar o mică
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
din efectivul armatei vorbea exclusiv germana; în marina de război, echipajele vorbeau preponderent italiana. "Limba de serviciu" era folosită pentru comunicarea interdepartamentală. În Armata Comună și în k.k. Landwehr se folosea germana, iar trupele de Honvéd foloseau maghiara. "Limba regimentului" era folosită pentru înțelegerea interpersonală în cadrul regimentului. Era limba vorbită de majoritatea efectivului. În cazul în care efectivul era format dintr-o grupare de 27 % germani, 33 % cehi și 37 % polonezi, cum era cazul regimentului de infanterie nr. 100 din
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
marina de război, echipajele vorbeau preponderent italiana. "Limba de serviciu" era folosită pentru comunicarea interdepartamentală. În Armata Comună și în k.k. Landwehr se folosea germana, iar trupele de Honvéd foloseau maghiara. "Limba regimentului" era folosită pentru înțelegerea interpersonală în cadrul regimentului. Era limba vorbită de majoritatea efectivului. În cazul în care efectivul era format dintr-o grupare de 27 % germani, 33 % cehi și 37 % polonezi, cum era cazul regimentului de infanterie nr. 100 din Cracovia, atunci erau trei "limbi de regiment
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
de Honvéd foloseau maghiara. "Limba regimentului" era folosită pentru înțelegerea interpersonală în cadrul regimentului. Era limba vorbită de majoritatea efectivului. În cazul în care efectivul era format dintr-o grupare de 27 % germani, 33 % cehi și 37 % polonezi, cum era cazul regimentului de infanterie nr. 100 din Cracovia, atunci erau trei "limbi de regiment". Fiecare ofițer trebuia să învețe limba regimentului în mai puțin de trei ani. În total, în Armata Comună a monarhiei imperiale și regale erau recunoscute oficial unsprezece limbi
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
regimentului. Era limba vorbită de majoritatea efectivului. În cazul în care efectivul era format dintr-o grupare de 27 % germani, 33 % cehi și 37 % polonezi, cum era cazul regimentului de infanterie nr. 100 din Cracovia, atunci erau trei "limbi de regiment". Fiecare ofițer trebuia să învețe limba regimentului în mai puțin de trei ani. În total, în Armata Comună a monarhiei imperiale și regale erau recunoscute oficial unsprezece limbi.
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
În cazul în care efectivul era format dintr-o grupare de 27 % germani, 33 % cehi și 37 % polonezi, cum era cazul regimentului de infanterie nr. 100 din Cracovia, atunci erau trei "limbi de regiment". Fiecare ofițer trebuia să învețe limba regimentului în mai puțin de trei ani. În total, în Armata Comună a monarhiei imperiale și regale erau recunoscute oficial unsprezece limbi.
Armata Comună () [Corola-website/Science/337484_a_338813]
-
fortului. Cu toate acestea, prezența militarilor a durat până în 1899, după ce în prealabil, în anul 1896, autoritățile militare au cedat construcția cu titlu gratuit, primăriei Budapestei. Ultima unitate militară care a fost campată în fort a fost Compania 2. a Regimentului 6. de Artilerie din cadrul Corpului de Armată 5. După evacuarea militarilor, opinia publică din Budapesta solicita primăriei dărâmarea completă a fortului. Autoritățile locale, sub presiunea opiniei publice, au intreprins lucrări de demolare, mai mult simbolice, dar care au fost abandonate
Citadela din Budapesta () [Corola-website/Science/328487_a_329816]
-
stejar era fixată pe panglică. Dreptul de a purta Crucea Trecerea Dunării cu bareta „Tradiție” era acordat de rege printr-un brevet emis pe numele descendentului, cu următorul conținut: Asociația „6 Dorobanți”, asociație istorico-militară care are ca scop comemorarea tradițiilor Regimentului 6 Dorobanți „Mihai Viteazul”, a creat o medalie comemorativă numită „Trecerea Dunării-Plevna” cu ocazia aniversării a 130 de ani de la luptele de la Plevna. Medalia reproduce Crucea Trecerea Dunării, diferențele fiind reprezentate de culorile panglicii (care, în acest caz, sunt albastru
Crucea „Trecerea Dunării” () [Corola-website/Science/328508_a_329837]
-
ci are doar rolul unei prezentări generale. Reconstituirile de bătălii sunt reconstituiri istorice în cel mai strict sens al cuvântului. Ele se desfășoară după planuri bine realizate, reconstituind exact o anumită bătălie, așa cum s-a dat ea. Diversele companii sau regimente de reenactori iau parte la bătălie exact așa cum aceste subunități au luptat în realitate. De obicei aceste reconstituiri se fac exact pe locul unde s-a dat bătălia ori în apropierea acestui loc. Numărul de participanți poate varia mult, de la
Reconstituire istorică () [Corola-website/Science/328505_a_329834]
-
Rhode Island (care va deveni mai târziu locul unde se petrecea acțiunea unui alt roman). În acest moment el a început să folosească pseudonimul "Ecolier", pe lângă "Poor Scholar". Pe 23 septembrie 1846, Reid s-a alăturat ca locotenent II în Regimentul 1 Infanterie din New York format din voluntari. În ianuarie 1847 regimentul a plecat din New York cu vaporul. New york-ezii au avut tabăra timp de mai multe săptămâni pe insula Lobos înainte de a lua parte la invadarea zonei centrale a statului
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
acțiunea unui alt roman). În acest moment el a început să folosească pseudonimul "Ecolier", pe lângă "Poor Scholar". Pe 23 septembrie 1846, Reid s-a alăturat ca locotenent II în Regimentul 1 Infanterie din New York format din voluntari. În ianuarie 1847 regimentul a plecat din New York cu vaporul. New york-ezii au avut tabăra timp de mai multe săptămâni pe insula Lobos înainte de a lua parte la invadarea zonei centrale a statului Mexic de către generalul-maior Winfield Scott, care a început pe 9 martie
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
rană severă la coapsă în timp ce conducea un atac. El a fost ulterior promovat la rangul de locotenent I pentru curaj în luptă. Pe 5 mai 1848 Reid și-a dat demisia, iar în iulie s-a întors la New York, cu regimentul său. "Love's Martyr", prima sa piesă de teatru, s-a jucat la Walnut Street Theater din New York timp de cinci nopți, în octombrie 1848. El a publicat "War Life", o relatare a evenimentelor din timpul serviciului militar, în 27
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
Infanterie în campania anului 1917. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Aristide Razu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de geniu sau a Serviciului geniului din Corpul 2 Armata. În 1893 se mută la cerere la Regimentul 1 Geniu Între 1893-1896 este trimis la studii în străinătate, urmând cursurile Universității Tehnice din Liege, Belgia. La revenirea în țara urmează cursurile Școală Superioară de Război, ia după absolvirea acesteia a fost profesor ajutor de fortificații la Scoala Specială
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
fost profesor ajutor de fortificații la Scoala Specială de Artilerie și Geniu, până în anul 1903 când se mută în cadrul Corpului 2 Armata. Între 1910-1913 a ocupat postul de atașat militar în Turcia, la Istanbul. În 1914 este numit comandant al Regimentului 8 Infanterie din Buzău. În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit funcțiile de: comandant al Diviziei 22 Infanterie în campania anului 1916, comandant al Diviziei 5 Infanterie în campania anului 1917 și comandant al Corpului 1 Armata în anul 1918. Pentru „”bravura
Aristide Razu () [Corola-website/Science/333457_a_334786]
-
că orice atac viitor avea să se facă cu niște costuri umane și materiale uriașe. Divizia a 2-a canadiană și-a început înaintarea spre nord din Antwerp pe 2 octombrie. În timpul acțiunilor ofensive, aliații au înregistrat pierderi grele. Astfel, Regimentul regal de vânători de munte canadian a fost distrus aproape în întregime pe 13 octombrie. Cu toate acestea, canadienii au reușit să cucerească pe 16 octombrie orașul Woensdrecht după ce formidabilul baraj de artilerie aliat i-a forțat pe germani să
Campania Liniei Siegfried () [Corola-website/Science/333475_a_334804]
-
aceluiași an a fost numit comisar politic al Diviziei a 23-a de infanterie din Harkov. În 1940 s-a transferat cu divizia în Daugavpils, Letonia. În martie 1941 a fost mutat într-o funcție inferioară de comisar politic al Regimentului 84 infanterie staționat la Brest. În ziua de 21 iunie 1941, (cu o zi mai înainte de declanșarea Operațiunii Barbarossa), Fomin a încercat să călătorească cu trenul la Daugavpils, de unde dorea să își aducă familia la Brest. El nu a reușit
Efim Fomin () [Corola-website/Science/330008_a_331337]
-
Lukáš își dorea un grifon, Švejk i-l procură pe Max, care se dovedește a fi furat de la colonelul Kraus von Zillergut. Acesta își recunoaște câinele scos la plimbare și, drept pedeapsă, îl transferă pe locotenent, implicit pe Švejk, la Regimentul 91 České Budějovice, care se pregătea să plece pe front. Al doilea volum începe cu descrierea călătoriei cu trenul de la Praga la České Budějovice, călătorie care debutează cu constatarea că li s-a furat un cufăr dintre bagaje. Švejk trage
Peripețiile bravului soldat Švejk () [Corola-website/Science/331218_a_332547]