7,490 matches
-
ore și iarăși s-a întins prosopul cu merinde, atâtea cîte erau. Omul bisericii atingea așa doar ce se cuvenea unui post, nenea, după nevoie de om tânăr și încă nelegat de obligații. Afară începuse mișcarea de oameni iar locomotiva risipea aburi de încercare în jur. - Putem merge la vagon. - Mergem dar, dacă nu te superi, spune-mi de ce m-ai ajutat? - Fiindcă așa se cuvine. Apoi, ca să spun drept, fiind fiu și nepot de preot? - Cam sărăcăcioase bucate pentru un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
îl așteptau nevasta și fetița. La șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22 de ani, dar mereu, din risipa de nume de fete, dintr-un abur risipit pe peronul gării Traian Val revenea imaginea plăpândei domnișoare cu bască albă. Era învățătoare nouă la Tabacu dar nici colegii n-o știau prea bine fiindcă mai tot timpul stătea cu elevii. Cum să fac s-o cunosc? Aceasta era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
primenea zecile de șoareci care aveau interese acolo. Când dădeai foc la sobă, parte din ei fugeau, ceilalți, refăceau scenele autodafeurilor. Sala de clasă era în localul unei prăvălii. Aveam 18 elevi așezați în bănci, câte șase, ordine numerică mereu risipită de dorința unuia sau altuia de a ieși afară. De multe ori eram vizitați de medicul de circumscripție, Sebastian Ionescu, mereu atent și grijuliu cu cei mici. Între altele, fiindcă tuberculoza făcea ravagii printre copii, mi-a prescris un vaccin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
comanda colonelului Filip, de locul lui din comuna Dagâța, fostul județ Roman. S-a format Serviciul de Higienă și Profilaxie numărul 10 unde am fost încadrat și eu în calitate de comandant al plotonului trupei. De această dată însă eram în Alexandria risipiți pe unde se găsiseră clădirile necesare. Eu stăteam în gazdă la o mare boieroaică, Brădulescu, chiar peste drum de Liceul de fete, acolo unde era depozitul de medicamente, obiectiv care mi s-a dat în pază. Rușii treceau spre front
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
temperate a Siberiei care abia ne aștepta iar aici, în Banat, unii spuneau că Tito ar fi fost dispus să pună pe tortul jugoslav bomboana bănățeană. C-o fi că n-o fi, cum o parte din viața noastră se risipise în pământul Nicoreștilor, acolo trebuia să ajungem mai ales că primisem ordin de utilizare pentru județul Tecuci. Nu aveam nimic bun, doar niște saltele de paie și câteva cerșafuri, mai multe gâște și o stivă de lemne. Ca refugiați aveam
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la vioară și citire pe știme, cupletea á la Tănase și avea un chef nebun de călătorii. Am fost la Sihastrul Buciumenilor. Mirosea a ploaie și a curcubeu când, potrivnic oricărei închipuiri, din bătrânul cu pumnii împinși în durerea mereu risipită prin trup s-a desprins un altcineva care a luat dealul în piept, într-un mers alergat, cu mâinile ascunse în manșon de abur. L-am ajuns abia după trei, patru sute de metri, exact la cotitura de ieșire din pădure
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care a și închis-o ușor de tot. Odată cu el au ieșit și cei doi bețivi. Au mai stat preț de o țigară pe banca din curtea primăriei, apoi au plecat. După ei, toată mulțimea adunată în fața primăriei s-a risipit care pe la casele lor, care la crâșma din centrul comunei pentru a discuta ce anume mai aveau de făcut pentru „eliberarea comunei de dușmanii comuniști ai poporului”. Doreau tare mult să se lupte, dar nu aveau cu cine. După plecarea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Sergiu Matei Nica, N. Coban, Grigore Filip Lupu, Arcadie Donos, Octav Sargețiu, Paul Goma, Pr. Paul și cercetătoarea Zamfira Mihail, Adrian Păunescu, I. P. S. Antonie Plămădeală, Nestor Vornicescu, N. Smochină, Victor Tulbure, Dragoș Vicol etc. De menționat preoții și Învățătorii risipiți după refugiu pe tot cuprinsul țării și care au păstrat și au făcut cunoscută Într un fel sau altul amintirea locurilor natale. Prezența basarabenilor și bucovinenilor deși numeroasă În societatea românească nu s-a particularizat ca entitate populațională distinctă. Ea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de aromâni după distrugerea Moscopolei la timpul său cel mai luminat și Înfloritor oraș din Balcani. Primul atac asupra orașului a fost dat În 1967 iar al doilea și cel mai devastator În 1788. Peste 60.000 locuitorii s-au risipit În peninsula balcanică și țările central europene. Budapesta a cunoscut adevărată colonizare, aromânii formând un cartier al lor. Negustorii aromâni au contribuit la formarea burgheziei preluând comerțul, meșteșugurile, mica industrie și În cazuri mai rare au pătruns În finanțe și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
III), În cadrul căreia prințul de coroană i-a cerut agentului român să-i prezinte situația reală a României și care erau mijloacele de Îmbunătățire pe care le avea În vedere guvernul. Răspunsurile date de Carp au avut darul de a risipi grijile kronprințului, dar În Germania de după Versailles nu dicta nici măcar Împăratul, nici fiul acestuia, ci Bismarck - stăpânul Germaniei și arbitrul Europei. Întâlnirea dintre cele două personalități turnate În același bronz a fost deosebit de interesantă, Carp trebuind să susțină
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
firesc, spre un virtual infinit: peisaje mari, autohtone, dealuri și văi reflectă un "acasă" identic în multe părți ale Moldovei; la Orhei, dar și la Bârlad, la Dorohoi ca și la Soroca, la Vaslui ca și la Hotin, "acasă" este risipit sub pecetea aceluiași suflet. Nu se poate mai clară mărturisire a unui univers artistic sintetizând un portret, un autoportret, decât aceste mari sfâșieri din trupul locurilor de acasă, întinse, pe pereții expoziției. Nici nu mai știi dacă în aceste mari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de relativa independență socio-politică, de libertatea unei vieți la limita promiscuității și de prosperitatea financiară, completând cu tutun și trestie de zahăr comerțul cu piei și carne, dominant. Atacați din nou de spanioli, care au distrus fortul și i-au risipit pe locuitori, bucanierii vor trece la acțiuni de răzbunare prin jafuri piraterești, întinse până la începutul secolului al XVIII-lea. Tortuga devine, între timp, o piață de desfacere pentru carne și pentru mărfurile capturate de pe vasele franceze, olandeze și engleze. Mari
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
însă cu dreptatea în mână și cu frică de Dumnezeu în inimă. Tot ceea ce a scris reprezintă testamentul său, prin care dă, nu numai unuia, și nu numai la cunoscuți, ci lasă moștenire tuturor și oricui, averea care nu se risipește niciodată. Concluzii Iată o obiectivă și o dreaptă apreciere a omului muncitor, cărturar, vlădică, care nu a știut altceva decât să slujească cu noblețe și cinstită năzuință idealul de mai bine în Biserica lui Hristos dar și în poporul care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fondată și înrădăcinată pe Cuvântul lui Dumnezeu, pe Tradiție și pe Magisteriul Bisericii. Este o credință vie și iluminată, și prin urmare firească. «Ori se crede ori nu se crede; dacă nu se crede, atunci să rupem Evanghelia!», conchidea el, risipind orice îndoială din calea deciziilor care, omenește, păreau ilogice ori prea riscante. Unui grafolog renumit i-a fost supusă caligrafia lui don Calabria. El nu știa cine era. I-a studiat scrisul și a spus: «Acest om are toate caracteristicile
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
canonică». Se maturase ideea unei noi forme de căutare a sfințenie. Ea putea fi atinsă fără a mai fugi de evenimentele istoriei umane, închizându-se într-un convent, ci rămânând în mijlocul lumii asemenea drojdiei pentru transformarea societății. Închiderea multor mânăstiri, risipite de furia Revoluției franceze, a stimulat fantezia sufletelor generoase care intenționau să se consacre lui Dumnezeu. Evitând calea conventului, au descoperit o formă mult mai agilă și vivace de urmare a lui Cristos: Congregațiile masculine și feminine dedicate apostolatului carității
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
se păreau mai sensibile față de această problemă: cardinali și episcopi, preoți și laici. Pentru a prezida întâlnirile s-a gândit la episcopul de Bergamo. Monseniorului Adriano Bernareggi i-a plăcut ideea. Dar, înainte de a accepta, a voit să-i fie risipite unele îndoieli. Îi scrise lui don Calabria: «Uniunea nu poate să se nască în afara contextului general al organismelor Bisericii (vezi Acțiunea Catolică Italiană). Și, apoi, ce concluzii concrete s-ar putea obține de la aceste întâlniri?». Aceleași perplexități și le-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rolul lui Grouchy la Waterloo, întrucît o debarcare neașteptată a unui mare contingent turcesc în golful Midia, aproape în spatele dușmanului, a fost la un pas de a face ca balanța să se încline în favoarea turcilor. Dar, spre seară, aceștia se risipiră învinși, iar înfrîngerea deveni derută fiindcă tinerii ofițeri, sărind pe locomotivele disponibile, se repeziră spre Constantinopol pentru a răsturna guvernul. De la succesul Junilor Turci, virusul politicienilor pătrunsese adînc în rîndurile armatei otomane. O altă cauză a slăbirii acesteia era neînțelegerea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru semnarea solemnă a Tratatului care consacra victoria aliaților, personaje de rangul doi. Contrastul dintre aleile geometrice mărginite de carpeni, straturile de flori sclipitoare, sala cu nobile arcade, tot acest decor de o ordine regească, și viziunea, care nu se risipea din minte, a tranșeelor noroioase, a satelor rase de pe fața pămîntului și a osuarelor ce vor popula de acum încolo cu crucile lor cîmpia Franței era izbitor. Privirile erau atrase de înalta statură a contelui Apponyi, vultur bătrîn cam jumulit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și, astfel, după 14 ani, în ianuarie 1928, mă regăseam în Cetatea Eternă, în același palat Santa Croce, cu iluzia, privind doar cadrul, că timpul a fost abolit și că nimic nu se schimbase în jurul meu. O iluzie care se risipea imediat ce ochiul părăsea decorul pentru a privi oamenii și noile lor frămîntări: fascismul, pe care îl văzusem în 1923, ca pe un corp expediționar mărșăluind prin peninsulă cu scopuri punitive, într-o atmosferă de război civil, depășise momentul periculos al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
revista, cenzura ne-a respins două numere „zero” și până la urmă am lăsat-o baltă. Bănulescu, care nu era lipsit de abilitate politică, a obținut Luceafărul, iar noi, grupul oniric, am rămas în bătaia tuturor vânturilor, peste doi-trei ani ne risipeam, dispăream ca grup. Ei bine, acum vreo trei-patru ani, mai precis după moartea lui Bănulescu, Nicolae Manolescu s-a apucat să evoce perioada aceea și a scris în editorialul său din România literară despre revista pe care dorea s-o
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Impactul afectiv negativ este devastator și se aseamănă cu inundarea de către întuneric a unei raze de lumină. Ciocnirea cu adevărul nu mă preschimbă într-o conștiință a adevărului, o conștiință obiectivă. Acel vis căruia nu îi doream stingerea nu se risipește printr-o trezire durabilă la realitate, ci este doar înlocuit de un coșmar. Este real faptul că eu ajung, într-o asemenea versiune, să sesizez adevărul lipsei de iubire pentru mine a persoanei de care m-am îndrăgostit, dar nu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
ce s-a ridicat până astăzi lui Eminescu." Biografia scandalizează însă pe "eminescologi". În România literară (nr. 8, 1932), G. Călinescu declară lui Camil Baltazar, privitor la Viața lui Mihai Eminescu: "Aș fi putut strânge în volume articole de critică risipite de câțiva ani prin reviste, mult mai atrăgătoare într-un fel, dar mi-am zis că nu se cade unui critic român să pășească în arena literară cu preocupări recente, înainte de a-și fi dat verdictul și a-și fi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ei într-un sicriu un cadavru în figura căruia poetul se recunoaște cu spaimă. Doma e într-un loc fund lacustru de piramidă, în altul Valhallă oceanică, în altul, în fine, castel selenar. Când toate aceste vise triste au fost risipite rămâne sentimentul propriului deces: Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost, De-mi țin la el urechea - și râd de cîte-ascult Ca de dureri străine?... Parc-am murit de mult. Eminescu e un poet de concepție și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de dor Și în brațele-i să mor. Și să mă-ngroape-n zăvoi, Sub velința cea de foi, Nimeni a nu mă jeli Decât apele de Jii. ANTON C. BACALBAȘA, PAUL BUJOR Socialistul Anton C. Balcalbașa (1865-1899) s-a risipit în "mofturi" ubu-ești, într-un spirit de enormitate, cu care înțelegea să mistifice pe burghezi. Popularitatea i-a făcut-o Moș Teacă, imitație după Le colonel Ramollot de Charles Leroy, bufonadă antimilitaristă plăcută dreyfusarzilor, dar pe care umoristul român o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
greșeala de a voi să trateze biografic toată viața lui Petru Rareș, în loc să-și aleagă un moment caracteristic. Marele patriotism al lui Petru Rareș, urletele continui de vitejie ale credincioșilor săi purtați pe felurite câmpuri de bătaie nu izbutesc să risipească impresia de învălmășeală inconcludentă și de monotonie zgomotoasă. Afectarea, dulcegăria, sentimentalismele artificializează piesa, iar cadențele oratorice degenerează în goale scheme. IOAN AL. BRĂTESCU-VOINEȘTI Aparținând unui popor rural și vechi, individul român se simte stingher în târgul cel mai mizerabil, unde
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]