8,560 matches
-
romantici, printre alții, de la Shaftesbury. Hazlitt vorbea în acest sens de bucuria viguroasă - gusto -, care în ultimă analiză însemna stimularea imaginației conducînd la o identificare aproape completă între subiect și obiect, și prin urmare la o vindecare aproape totală a rupturii din om, care astfel nu mai era separat de Natură/Univers cu toate contradicțiile sale, nu mai era fragmentat în nesfîrșit de multe dihotomii/dualisme. Afirmarea cea mai clară a noii viziuni asupra suicidului apărea însă în 1777, în micul
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
numărul de factori ce urmează a fi extrași sînt: a) factorii să aibă valori eigenvalue peste 1; b) procentul de varianță cumulată explicată (în general, peste 40% în științele socioumane); c) testul Scree - momentul în care în graficul Scree apare ruptura este pragul de selectare a factorilor; d) interpretabilitatea factorilor. Activăm butonul Rotation. Aici sînt prezentate mai multe metode de rotație a factorilor, unele ortogonale (Varimax, Quartimax și Equamax), altele oblice (Direct Oblimin și Promax). Cele mai des utilizate metode de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală a neamului românesc” și vorbește despre „cultura domnilor” („internațională”) și „cultura țăranilor” („națională”), despărțite de o prăpastie, ca în articolul Două culturi din 1908. Calea de rezolvare a acestei rupturi și a omogenizării culturii naționale e văzută într-un chip radical: desființarea „clasei de bogați”. Cum era de așteptat, articolul a provocat reacții polemice vehemente, care au condus la moderarea poziției lui T. Publicistul formulează și idei din câmpul teoriei
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
alternarea persoanei naratorului în relatarea faptelor. Prin calitatea de personaj-martor, dezvăluită în momentele-cheie ale acțiunii, al cărei curs, văzut ca un dat istoric, nu poate fi schimbat, autorul are posibilitatea să dea o interpretare, parțial validă, din perspectiva contemporaneității. O ruptură mai radicală, vizibilă în abandonarea tematicii impuse de ideologia oficială și în abordarea cu o altă înțelegere a destinelor umane, poate fi detectată în romanul Până la ultima consecință (1988). Protagonistul, Anton Majaru, de fapt un alter ego al autorului, are
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
avut loc și în Biserică și din aceleași motive. Cele mai importante sunt cele șapte sinoade ecumenice recunoscute de creștinismul răsăritean. Născut ca reacție la decăderea ritualistă brahmanică, buddhismul s-a despărțit în Micul și Marele Vehicul, schismă asemănătoare primei rupturi dintre catolici și ortodocși în sânul creștinismului. Apoi, din cadrul catolicismului se desprinde protestantismul, așa cum din Mahăyăna se conturează o nouă direcție, Vajrayăna. Dovezi clare despre o cunoaștere a buddhismului în Occident avem abia din secolele II-III d. Hr. E cert
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
mor... Și era o brigadă a morților, brigada 16. Și m-au dat și pe mine cu epavele, acolo. Ăia nu mai puteau ține pasul... Și Îți lua hainele acolo... Mi-au luat hainele bune și mi-au lăsat niște rupturi, o manta din aia, nici n-avea o aripă pe aici... Dar, ce să spun, că vedeai soarele prin ea, iar În loc de nasturi aveam niște surcele din ălea de salcie rupte așa și legate cu sfoară, și le băgam cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe aici... Dar, ce să spun, că vedeai soarele prin ea, iar În loc de nasturi aveam niște surcele din ălea de salcie rupte așa și legate cu sfoară, și le băgam cu niște rosturi pe aici... Iar cizmele erau căscate, niște rupturi... Când mi-au dat drumul acasă aveam În cap un ciorap, că era curent pe Dunăre când am plecat... Dar cum de puteați să munciți atâta? Domne, te specializezi acolo. Vezi, aveam aicea În palmă, În punctul de sprijin al
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
frumos, arătos și plin de o natură vulcanică a electrizat și a cucerit toată acea lume tânără care l-a ascultat. Am aplaudat și am strigat atât de tare încât, reîntors la pensionat, am scuipat sânge. Dar nu erau decât rupturi de mici vase capilare care au cedat sub răgetele mele entuziaste. Acum eram în voia curentului și mergeam. Primisem botezul sângelui politic!?...* Doi prieteni vin la Institutul Heliade, unde eram în pensiune, să-mi anunțe o veste mare: poetul Macedonski
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poet am încercat să fiu comprehensiv. L-am nemulțumit însă aproape de fiecare dată, cred, pentru că nu pot să laud fierbinte: sînt prea reticent pentru gustul său. Iar el e, adesea, „centaur”, fugos, expansiv. La suprafață n-a existat niciodată o ruptură între noi, dar în adînc mai multe fire au fost uzate, slăbite, zbîrcite. De vină e, poate, distanța, sau sînt anumite „vorbe” purtate de „crainicii” săi privilegiați. Vrei o judecată de ansamblu? L-am considerat mereu omul unui moment. A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
educației”. Uneori am vorbe mustrătoare pentru R. Nu numai că le gîndesc, dar i le și spun. Cînd ceva o nemulțumește, se strînge arici, devine refractară, refuzînd dialogul și orice exemplu pedagogic. Invitată la calm, răspunde sfidător. O vizitează demonul rupturilor. Azi mi-a replicat: „Nu meriți să fii tată!” „Nu merit să-i fiu tată”, pentru că n-am reușit s-o mut de la clasa I la clasa E. Nu puține, demersurile mele n-au avut succes. În loc să înțeleagă că, în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Ciudată rezervă! S-o fi speriat, oare, unele note din comentariile noastre? Deși cam obosit de revizia întîi a revistei, făcută în tipografie, după-amiază m-am dus la întîlnirea de la Biblioteca Județeană cu Corneliu ștefanache, care și-a lansat romanul Ruptura. L-a prezentat Vasile Sporici. În sală, lume puțină. Au lipsit in corpore „tinerii scriitori”, o dovadă în plus că ei nu-i respectă decît pe autorii cu funcții administrative, de pe urma cărora ar putea, eventual, să profite publicistic sau editorial
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
exigue cărți de epigrame, luînd-o, fudul de știința sa, de la Marțial, desigur să arate că e „tambour de livre”. Pentru titlul său de universitar, numeroasele anacoluturi și dezacorduri pe care le-a făcut erau stupefiante. Însă și mai grave erau rupturile dintre frazele de comentariu critic și citatele cu care încerca să le ilustreze. Rar mi s-a întîmplat să ascult pe cineva, care trece de om spiritual, mai gol de spirit. M am convins că toți care îl declară „fermecător
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Autonome Maghiare, a copierii modelelor sovietice, a demagogilor de la regiune și raion etc. „Dar azi?”, am încercat eu să-l aduc spre o încheiere. „Azi e mai bine să taci, să aștepți să le rezolve natura”. Pentru el, există o ruptură între ieri și azi. Ieri, adică în urmă cu aproape trei decenii, a făcut propagandă pentru colectivizare, dar atunci, după recoltat, „unii oameni duceau acasă mii de kilograme de grîu și, bucuroși, se fotografiau cu steagul roșu în care”. Azi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vanități. M-a ascultat în tăcere, hașurînd niște pătrate pe o foaie albă. Simțind stînjeneala pe care am provocat-o (poate și ostilitatea), am plecat, ca nu cumva înfierbîntîndu-mă și mai mult să ajung să-i dezvălui adevărata cauză a rupturii dintre Gelu și Profesor. *Miop, Cojocaru și-a definit starea prin vorbe venite din vîrful degetelor: „Simt o surpătură pe față, o slăbire severă”. Cînd am intrat în tutungerie, un bătrîn se lăuda că are trecere la cutare vînzătoare de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
țărani ceva mai spălați”. Deprins cu exagerările, G. le-a vorbit acelor „amărășteni” despre „«Ateneu» - revistă europeană” și ce face el ca să se mențină astfel. Au fost aduși din București, pentru a da greutate șezătorii, Al. Piru și Eugen Simion. Ruptura grupului de băcăuani s-a produs după vizita protocolară la „tovarășa Găinușe”, urmată de „aprovizionare”. G. și Cs. au luat cartofi, ceapă, salam etc., burdușind portbagajul mașinii acestuia din urmă și canapeaua din spate. În consecință, Sergiu și Nanianu s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
deținuți. M-au mișcat multe lucruri, dar cel mai adînc, spre sfîrșit, un fragment dintr-o scrisoare al cărei autor făcea (soției și fiicei) elogiul iubirii, al dragostei de oameni și se întreba cum anume vor trăi în libertate. *O „ruptură” veche, care iese la iveală din ce în ce mai clar acum: „în prezent - scria Robert Musil, în Omul fără însușiri, capodopera sa - fiecare individ poartă în sine, într un anumit sens, întreaga umanitate, dar e limpede că de-aci înainte nu va mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-ul se rezumă la strînsul borcanelor și al fierului vechi”. Mi-am luat lucrurile și-am plecat, împreună cu Adam, spre casă. Pe drum l-am întrebat ce părere are despre „sciziunea personalității” unora dintre cei pe care-i cunoaștem, de ruptura dintre felul lor de a vorbi în „cadru oficial” și „în particular”. Plicticoși, terni, năclăiți în banalități, în ședințe (inclusiv la învățămîntul de partid); isteți, ironici, expresivi, în conversațiile obișnuite. Uneori e greu de crezut că sînt aceiași indivizi. „Bătrîne
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
anumită continuitate spirituală a românilor. Aceasta s-a întâmplat, de pildă, în țările civilizate, cum ar fi Suedia sau Elveția, unde s-au adunat cu grijă toate urmele de viață rurală de tip tradițional, așa încât industrializarea să nu provoace o ruptură totală cu trecutul, să nu taie rădăcinile adânci ale popoarelor respective, să nu anuleze identitatea lor culturală. La noi, totul s-a petrecut, bineînțeles, pe dos. În acest moment dificil de adaptare la un nou fel de viață s-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu-i nimic. În fond, ce importanță are faptul că Silvestri emite o părere și Sorescu alta? Păi, să vă zic eu care anume este șarmul. Șarmul vine de acolo: de unde atacul, căci așa este apreciată cronica lui Sorescu, o ruptură dintre Săptămâna, Luceafărul, pe de o parte, și Scânteia Tineretului, pe de alta. Deci, în plan administrativ, între două organisme culturale: ale unuia de constrângere, am numit Securitatea statului, și organul tineretului, al cărui prim-secretar este Nicușor Ceaușescu. Fie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
al spaimei/ e mai cumplit decât spaima.// Un poem despre moarte/ e mai real decât moartea.” Nu era o eschivă, vreo izbutită acrobație lirică, În care poeții locului erau dintotdeauna meșteri. Transferul realității În altă realitate nu era evaziune sau ruptură, ci o Înaltă, dramatică asumare, cu inima toridă și mintea rece, cum se cuvenea. Citind primele poeme ale Martei, mă gândeam atunci la convorbirile lui Kafka cu tânărul Gustav Janouch, pe care tocmai le citisem. Kafka se referea la deosebirea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de rutină marxistă și partinică, În retorica Înnoită conjunctural a fostului diplomat. Nu știu dacă am publicat altceva, ulterior, În afară de două interviuri luate de Gabriela Adameșteanu, dar știu bine „momentul Eliade”, În 1992, când am Încetat orice legătură cu redacția. Ruptura a durat 6 ani și ar fi durat, probabil, până astăzi, dacă nu intervenea hazardul unei Întâlniri la Viena care a regenerat sensul dialogului. Ezitasem, Îndelung, să dau curs invitației organizatorilor după ce am văzut pe lista participanților numele redactorei-șef a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vezi cine este În urma ta, dar te uiți În ochii patronului sau ai oricui te poate da afară. Frica rămâne, este de altă natură. Sentimentul că ești străin nu dispare. Iar acolo, acolo, ne-am simțit, de asemeni, străini. O ruptură, cum vezi, continuă, o sfâșiere definitivă.” „Your works seems very interesting. Could you possibly send us a copy in Romanian of your novels?”1 citesc În scrisoarea editurii din Londra. „Pentru un om complicat, viața e complicată, independent de circumstanțele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
propriu pe răspunderea și pe socoteala lui. Deci, în primii ani a luptat și s-a distins în aceste lupte fie între studenți, fie în organizații naționaliste, sub comanda altora mai bătrâni. Când a tras concluziile neînțelegerii fundamentale și a rupturii structurale, care trebuia să se producă între cele două generații, a întemeiat propria Mișcare. La 1927 Corneliu Codreanu a înființat Legiunea. El avea 28 de ani, prezentându-se ca om complet format. A ajuns aici după 8 ani de luptă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Wilms - șeful Gestapo-ului - deveni intrigat de tot ce vedea și a vrut să înțeleagă și el doctrina legionară. Drept care a început să citească și căuta să pătrundă comportamentul legionar. Probabil că în intimitatea lui psihică s-a produs o ruptură, căci în final a înnebunit și striga mereu cu forță și obsesie: Trăiască Legiunea și Căpitanul și cânta cântece legionare. După ce lucrurile au intrat într-un ritm normal cei care fuseserăm trimiși de domnul Petrașcu la Comandant, am deslușit tot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
au învățat împreună sacrificiul pentru mișcare și pentru neam. Toate aceste amintiri, din trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat, îi făceau, ca o despărțire de lungă durată, cum se părea că va fi aceasta, să o simtă fiecare ca o ruptură sufletească, aproape asemeni unei amputări fizice. Gândul fiecăruia se întorcea de la cele petrecute împreună la ceea ce fiecare trebuia să facă în următorul timp pentru Legiune. De la acest moment al despărțirii începe derularea a două filme diferite: al Comandantului și al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]