6,803 matches
-
copilărești", fără să fi dobândit încă siguranța liniștită a "celor mari". Pentru ei, adolescența se dovedește a fi mai curând "vârsta nătângă", decât "vârsta fragedă" sau "vârsta ingrată". Deoarece păstrează în minte scenele toride și obligatoriu perfecte ale seducției sau săruturilor din filme, cei lipsiți de experiență se simt mai stângaci ca oricând. Desigur, învățăceii în ale iubirii au făcut dintotdeauna gafe. Este în schimb neîndoios că niciodată nu avuseseră o asemenea groază de ele ca acum. Acum că vremurile erau
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
60, un fel de vârstă de aur a tineretului, deveniți astăzi deceniu al nostalgiei. Scriitorul Hervé Prudon, acum în vârstă de cincizeci de ani, este și el martor la aceasta, printre alții. Odată cu trecerea timpului, își amintește cu emoție de săruturile interminabile ale flirtului, "de inima și tâmplele care zvâcneau, de mâinile umede" ce se aventurau șovăielnice pe piele. Își amintește de cântecele estivale pe care le asculta pe plajă, A Whiter Shade of Pale al formației Procol Harum, When A
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
răzbune dovedind o "asprime plină de cruzime" față de sora sa. În perioada dintre cele două războaie, morala sexuală se mai relaxează, devenind mai favorabilă oricărui gen de cutezanțe amoroase. Sunt acum mai multe domnișoare care flirtează, care schimbă cu băieții săruturi și mângâieri. Sunt de asemenea și tinere, precum Dominique Desanti, care îndrăznesc să se aventureze departe, foarte departe pe cărările Ținutului Iubirii, până la "pragul" sacru al virginității feminine. Se pare însă că abia în anii '50-'60 cuplurile de tineri
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mod de abordare. Arta de a te orienta pe acest teritoriu al trupului feminin, pentru care nu există hărți ori busole". Așa se face că tinerelul acela uluit de violența propriei sexualități a descoperit întreaga delicatețe, întregul rafinament al mângâierilor, săruturilor și așteptării erotice de care își amintește cu atâta ardoare Maïté V. Așa a reușit să aducă la unison, treptat-treptat, "gestul și dorința, carnea și spiritul, iubirea și trupul"198. Desigur, nu toate cuplurile au fost în stare să ajungă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
à la minette, Messidor, Paris, 1983. 8 R. Eschalier, Gascogne. Types et coutumes, Horizons de France, Paris, 1929. Citat de Anne-Marie Sohn, Du premier baiser à l'alcôve, Aubier, Paris, 1996. * Termenul franțuzesc utilizat pentru a desemna acest tip de sărut care implică folosirea limbii este maraichinage tradus în general prin "sărut franțuzesc" (n. trad.). 9 Dr. Baudoin, Le Maraichinage, coutume du pays de Mont, A. Maloine, Paris, 1904. 10 Contesa Le Groing La Maisonneuve, Essai sur le genre d'instruction
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
et coutumes, Horizons de France, Paris, 1929. Citat de Anne-Marie Sohn, Du premier baiser à l'alcôve, Aubier, Paris, 1996. * Termenul franțuzesc utilizat pentru a desemna acest tip de sărut care implică folosirea limbii este maraichinage tradus în general prin "sărut franțuzesc" (n. trad.). 9 Dr. Baudoin, Le Maraichinage, coutume du pays de Mont, A. Maloine, Paris, 1904. 10 Contesa Le Groing La Maisonneuve, Essai sur le genre d'instruction qui paraît le plus analogue à la destination des femmes, Dufart
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ajută pe acesta împotriva celor răi. În mod semnificativ, singurul moment erotic (scurt și cast) din întregul film se petrece atunci cînd Rambo și luptătoarea sa se sărută, după excepționalele fapte de bravură și la cîteva secunde doar după acest sărut (al morții) femeia este împușcată și ucisă. Renunțarea la femei și sexualitate subliniază tema că luptătorul trebuie să trăiască singur și să renunțe la plăcerea erotică. Această temă se potrivește de minune cu tema militaristă a filmului, ca și cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pentru acești trăgători de elită, deci, căsătoria, distracția și o viață sexuală intensă sînt livrate într-un singur pachet, numit căsnicie și familie: destinația ultimă a lui Maverick și Charlie. Charlie însăși repetă fraza "du-mă în pat", după un sărut sub clar de lună, pe malul mării, scena întrerupîndu-se brusc. Ca în toate fanteziile de bună calitate, eroul este supus unei probe, ceea ce se întîmplă și cu Maverick și Goose, prinși într-un exercițiu în care avionul lor cade în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întorceau de la plajă, Merry i-a spus tatălui "sărută-mă și pe mine așa cum o sî-sî-săruți pe mî- mî-mama". Cu aceeași ușurință cu care a respectat interdicția, Suedezul a și încălcat-o. Și-a sărutat fiica pe gură, și, cu toate că "sărutul nu semănase cu nimic serios, nu fusese imitația a nimic, nu se repetase niciodată, durase numai cinci secunde... cel mult zece...", acea după-amiază incertă, cu toate necunoscutele ei, a contribuit la așezarea lui Merry pe sensul unic spre dezastru. Greșeala
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
care poartă acest nume devine indirect „regină a cerurilor”, protectoare, în cazul de față, a principiului masculin căruia îi stimulează spiritul creator: „Sărutarea ei îl împlu de geniu și de-o nouă putere.” Încadrându-se în aceeași sferă de semnificații, sărutul din Umbra mea simbolizează refacerea cuplului primordial la un nivel al diafanului. El înseamnă creație, prezidând ascensiunea spre lună. În călătoria sa, eroul din Umbra mea este însoțit de un înger blând, pe nume Onde. Numele personajului are sonorități acvatice
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
-i să se adreseze medicului). Copilul autist preferă jocurile solitare, stereotipe, sărace, neelaborate; - au capacitate profundă de a relaționa empatic cu propria mamă sau cu altă persoană. Când mama pleacă din cameră, copilul nu se îngrijorează, chiar poate să mimeze “sărutul în fugă”, convențional, își ia rămas bun, dar parcă tot “nu o vede”. Alții pot fi anxioși, agitați la separarea de mamă, sunt dependenți de ea, dar nu-și manifestă afectivitatea verbal, de fapt în ciuda eforturilor acesteia, nu comunică nici
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
unei porți constă în armonia proporțiilor, raportate mereu la om, ca „măsură a tuturor lucrurilor“. Porțile au fie o alcătuire discretă și neostentativă, fie una echilibrată prin perfecțiunea proporțiilor, sau una monumentală, copleșitoare, ca în cazul arcelor de triumf. „Poarta sărutului“ de C. Brâncuși este tot un arc de triumf, frumos echilibrat, care te impresionează prin perfecțiunea proporțiilor și prin austeritatea decorativă. Semnul sărutului integrat în stâlpii masivi atinge desăvârșirea, iar friza care se desfășoară pe lintoul orizontal este de mare
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
fie una echilibrată prin perfecțiunea proporțiilor, sau una monumentală, copleșitoare, ca în cazul arcelor de triumf. „Poarta sărutului“ de C. Brâncuși este tot un arc de triumf, frumos echilibrat, care te impresionează prin perfecțiunea proporțiilor și prin austeritatea decorativă. Semnul sărutului integrat în stâlpii masivi atinge desăvârșirea, iar friza care se desfășoară pe lintoul orizontal este de mare discreție. De obicei, arcele de triumf, copleșitoare prin proporții, sunt împovărate cu basoreliefuri decorative sau figurativ narative care simbolizează sau ilustrează un eveniment
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
o rană,/ Cerneala izvorăște între noi./ Mă mai cunoși, mă mai aștepți,/ Mă mai îngădui înapoi,/ Mă mai primești din vânătul noroi?/ Mai vii/ Peste câmpii albastre,/ Mări pustii,/ Înlăcrimat și mut/ Ca să îți poți întinde/ O gură tremurată spre sărut/ Cu buze-nvinețite de cuvinte?" (Oh, trupul tău). Sentimentul iubirii este văzut, adesea, și "ca un rit nupțial, premergător contopirii cu natura morții, înțeleasă ca somn vegetal. Teritoriu neutru, somnul este asemănat, uneori cu eutanasia, contopire cu marele univers, în timp ce motivul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
după aceea pleci. Imediat. Da? Vecin 1: Da' de ce vrei tu să plec imediat, măi tinerele? Alex: Așa, pentru că nu-mi placi. Vecin 1: Ești rău. ("mîngîindu-l") Răule! Alex: Ba sînt bun, sînt foarte bun și dacă pleci te și sărut cald și tovărășește. Și îți dau și ghitara. Vecin 1: Vai, vai, te porți cu mine de parcă ți-aș sta în gît! Alex: Dar nu-mi stai numai în gît. Îmi stai și-n burtă, și-n inimă, și-n
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu nu pierd cine știe ce... Tu îți faci treaba și eu te ajut... Îmi exersez dispariția..." Este că sînt șmecher? Octav: Da... Și mai ales vesel... insuportabil de vesel... (duce canistra în cort) Marieta: (intră însoțită de un bărbat) Bună ziua... Groparul: Sărut mîna, doamnă. Marieta: E..., eram să spun dacă-i acasă... E înăuntru? Groparul: Da... Marieta: Doarme? Groparul: Nu... nu cred. Marieta: I-am adus cîte ceva... Ce să fac dacă el... mă rog... Vreți să-l chemați? (groparul se duce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
declin", scrise în 1942, 43, 44 și reluate în 1966. Baladele sunt mai rare în perioada 1965-75, deși sunetul lor se face auzit în poemele ale căror motive de meditație ar fi: izvorul și țărâna, luna și soarele, arderea, somnul, sărutul, vârsta. Scrie poeme despre Kandinsky, Delaunay, Chagall, Chirico, fără emoție, încercând să sublinieze ceea ce este mai caracteristic în arta lor. Unele poeme transcriu și emoții generate de momente ale spaimei, ale iubirii și ale morții: "pasul acela, palidul, unde-i
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin aer, sentimentul morții este anulat, iar imaginile devin cărnoase, ușor senzuale, amintind de Lucian Blaga: "La picioarele zilei satul și apa/ În cimitirul bătrân copiii scutură prune/ mâine în zori vor culca vitele roșii în groapa/ caldă ca un sărut". Satul lui Ion Brad este personificat; îl cheamă pe poet ca altădată pe N. Crevedia: "Și iarăși/ mă strigă/ Ion/ stau îndoit: e el ori nu e el." Ion Brad este din când în când esenian, vine cu o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sub verde coviltir îl judecă, pentru că nu a atins certitudinea unei existențe adevărate și puternice. Urc ani cu ani și tot nu mai ajung/ Spre-mplinire". Ion Brad cântă Transilvania care se confunda cu țara: "Arsă-mi este gura de sărutul/ Gliilor sub care dorm ai mei./ De la ei pământul, împrumutul/ Să-l așez copiilor temei." Ion Brad rămâne un poet militant important. Ion Horea "Poezii", E. S. P. L. A., 1956; "Coloana în amiază", E. P. L., 1961; "Încă nu", Editura Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
blagiene și argheziene: "și totul face dragoste sub ochii mei măriți/ cum se-mpreună-acum securea cu butucul" (imagine argheziană). Gheorghe Tomozei "Pasărea albastră",E. S. P. L. A., 1957; "Steaua polară", E. S. P. L. A.,1960; "Suav anapoda", E. P. L., 1962; "Vârsta sărutului", Editura Tineretului, 1963; "Noapte de echinox", E. P. L., 1964; "Poezii", ", E. P. L., 1965; "Patruzeci și șase poezii de dragoste", Editura Tineretului,1967; "Altair", E. P. L., 1967; Dacă treci râul Selenei", Editura Tineretului, 1967; "Filigran", E. P. L., 1968; "Poezii de dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
îi lipsește echivocul și hazul lui Marin Sorescu din zilele lui bune: "Copiii au crescut, își spunea,/ cămășile le-au rămas mici./ Sigur trebuia făcut ceva cu cămășile, cu hărțile Pământului, adică" ("Neliniște"). Versuri facile sunt cuprinse și în "Vârsta sărutului", volum ce se vrea withmanian ca suflu și cuprindere: "Azi toate crengile ard, în explozii de flori/ azi fluviile cântă, azi toate fetele sunt frumoase/ și mi se-ngăduie, trebuie/ să-i spunem fiecărei fete te iubesc!/ abia acum după
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sugrumată/ Ce vrea să-și rupă lațul de pe beregată." Încă prunc fiind, poetul s-a-ncins cu brâul Pustiei, drumul fără întoarcere, un drum cu pete de lumină și întuneric, cu sublim și suferință: "Pustia, ah, Pustia mormântul meu curat/ Sărutul de pe urmă în care-am înghețat." Poetul se definește ca un căutător, el face parte dintre cei aleși: Cine sunteți voi cutremurați/ Pe vârfurile limită sub corturile-nchipuite/ Iubitorul tunetului și adormitul/ Și fratele deosebit de față/ la dezvelirea necuprinsului". Străbătând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o apropiere și o atingere corporală difuză, de o Încărcătură emoțională globală, crescută. A treia formă de apropiere și atingere corporală este sărutul, care Împinge emoția către sfera dorinței de „a-fi-Împreună-cu-celălalt”. Ultima fază de apropiere și de atingere reciprocă o reprezintă actul sexual prin care cei doi se contopesc, se simt unificați prin plăcere și Împlinire reciprocă. Care este semnificația corpului În Întâlnirea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată prin: strânsul mâinilor, apropierea, Îmbrățișarea, sărutul, actul sexual. Mâna este cea care realizează raportul „de la un om la altul”, ea fiind primul contact fizic, somatic, Între două persoane. Din punct de vedere ontologic, mâna aparține unei ființe și ea este prelungirea acesteia, prin care „ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
actului de hrănire, În raport cu apetențele alimentare. Este interesant de subliniat faptul, că la om, gura, În decursul evoluției, va dobândi noi funcții psihomorale legate de exprimare și trăire a unor emoții sau sentimente de tipul „acțiunilor emoțional-erotice” cum ar fi sărutul sau râsul zâmbetul. Dacă În cazul „funcțiilor agresive” sunt folosiți dinții, În cazul funcțiilor emoțional-afective, de factură erotică, este folosit simțul tactil și gustativ. Nu putem neglija participarea gurii În conduitele perverse sau actele de violență, exprimate prim mușcătura celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]