6,897 matches
-
În Chișinău, însă, și în suburbii, sunt difuzate și stațiile locale ale Kiss FM, Radio 21, Radio ZU și PRO FM din România, cu inserții locale, sau posturi autohtone ca Fresh FM, Radio Discovery, toate cu profil muzical. Potrivit sondajului sociologic online „Moldova 2006. Bilanțul anului”, între preferințele ascultătorilor moldoveni se numără Radio Antena C și Radio Noroc cu aproximativ 10% din răspunsurile exprimate fiecare, Kiss FM (8%) și Hit FM (6%). Lista stațiilor de radio în FM (87,50 - 108
Mass-media în Republica Moldova () [Corola-website/Science/306696_a_308025]
-
rată de 30 kHz) în Chișinău la 22 iunie 2008: La ora actuală, în Republica Moldova apar următoarele publicații: Potrivit Ministerului Dezvoltării Informaționale din Republica Moldova, la începutul anului 2005, erau înregistrate 7 200 de domenii .md. „Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice Și Psihologice CIVIS” a publicat în 2005 pentru programul „Edificarea Guvernării Electronice în Moldova” (sub egida PNUD Moldova) un studiu referitor la prezența și conținutul siturilor web în Republica Moldova. În urma procesării a 1230 de instituții s-a constatat că
Mass-media în Republica Moldova () [Corola-website/Science/306696_a_308025]
-
atractive dintr-un mediu școlar idealizat. Cel de-al doilea film, "Liceenii", s-a axat pe elevi dintr-o clasă mai mică, aceștia anticipând „declarația de dragoste” ca psihologie. Succesul filmului este evidențiat și de faptul că, într-o cercetare sociologică, Oana Sârbu a fost considerată de către un „eșantion reprezentativ” drept cea mai bună actriță română a tuturor timpurilor. Acest film a fost distins în 1986 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Nicolae Corjos a primit Premiul special
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
ogor însetat”, după cum scria Alice Mănoiu, realizatorii găsind tonul potrivit cu care să se adreseze tinerilor și extrăgând personaje și întâmplări atractive dintr-un mediu școlar idealizat. Vorbind despre acest film, criticul Ioan Lazăr consideră că apariția sa constituie un reper sociologic, fiind adus pentru prima dată pe ecran universul liceenilor, o zonă tematică neexplorată. Succesul filmului este creat de tematica nouă a vieții liceenilor, de prospețimea interpreților și de valorificarea unor talente de excepție ca Tamara Buciuceanu Botez, "„un adevărat taifun
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
filmului, solicitând realizarea de continuări. Criticul remarcă realismul acestui prim film, care emoționează prin sinceritate, în ciuda simplificării lumii descrise. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Filmul marchează debutul unui veritabil fenomen sociologic al anilor '80, care oferea generației tinere iluzia unei alternative la conformismul cinematografiei epocii, binevenită în mohoreala uniformei școlare. Corjos și Gh. Șovu, scenaristul filmului, au pus doi tineri cuminți și frumoși aflați în fața bacului să înfrunte, îndrăgostiți, lumea profesorilor
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
etnografice, preocupate mai mult de piesele muzeale și mai puțin de problemele omului contemporan, de mediul și faptele acestuia. Noul muzeu trebuia „să placă nu numai ochiului, ci și să înfățișeze lucruri adevarate”, el fiind, în viziunea sa „un muzeu sociologic al satului românesc de azi”, „un sat-muzeu”, sinteză a tuturor satelor din întreaga Românie. Totodată, după cum preciza Henry H. Stahl, muzeul urma să-și exercite și funcția de principal mijloc „... de acțiune al pedagogiei sociale”. În 1940, ca urmare a
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
1942. După terminarea războiului, în anul 1948, este numit director Gheorghe Focșa, participant la cercetările monografice, fost asistent al profesorului Dimitrie Gusti. Numirea lui marchează începerea unei noi etape în dezvoltarea muzeului și transformarea definitivă a acestuia dintr-un muzeu sociologic într-unul etnografic. Din anul 1948, au reînceput cercetările de teren pentru refacerea și realizarea muzeului etnografic în aer liber pe principii științifice. Au fost organizate campanii de cercetare în cele mai importante zone etnografice ale țării, în vederea completării expoziției
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
numără și un bogat material pe suport electronic - CD, DVD, casete audio și video. Principiile care au stat la baza organizării expoziției în aer liber au fost următoarele: Muzeul Național al Satului a rămas singura instituție rezultată din strădaniile Școlii Sociologice de la București, care se bucură de apreciere și succes. Emoțiile stârnite în toată țara în urma ultimului incendiu, manifestările de simpatie, ajutoarele materiale venite de la instituții sau de la persoane anonime, dovedesc că ideea înființării unui muzeu în aer liber a fost
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
de noi și noi roluri sociale de către individ, prin care el își dezvoltă o identitate și se manifestă ca membru activ al societății, este numit socializare. În ultimele decenii au fost date numeroase definiții procesului de socializare (din perspectivă psihologică, sociologică, a sociologiei devianței, culturologiei, teoriei cognitive, interacțiunii simbolice). Cei mai mulți autori consideră socializarea ca un proces ontogenetic, stadial, constând în totalitatea influențelor formativ-educative exercitate de diferitele grupuri asupra indivizilor ce intră în componența lor. Prin acest proces indivizii asimilează limba, valorile
Cultură politică () [Corola-website/Science/302492_a_303821]
-
la un universalism. Pentru Schmitt, soluția constă într-o lume de superspații în care să există o interdicție de intervenție din partea altor superputeri. El concepe un nou "nomos terestru". Noțiunea de "nomos" (din greacă νόμος - lege) este utilizată în sensul sociologic pe care i l-a dat mai târziu Peter L. Berger, anume de structură socială care definește relațiile dintre individ și societate. După Berger, un "nomos" social trebuie înțeles ca "o pavăză împotriva terorii". Cu alte cuvinte, cea mai importantă
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
(n. 1907 satul Iași, Comitatul Făgăraș, actualmente Județul Brașov - d. 1980), a fost o personalitate marcantă a sociologiei, antropologiei și etnologiei românești. a fost un reprezentant al primei generații a Școlii Sociologice de la București.</br> S-a născut în satul Iași, Comitatul Făgăraș, în anul 1907. A urmat Facultatea de Litere și Filosofie din București, s-a specializat la Berlin, iar doctoratul l-a dat în Litere și Filosofie în anul 1934
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
din viață în anul 1980, lăsând în urmă o impresionantă carieră de cercetător. Traian Herseni a fost un membru marcant al Mișcării Legionare din România. Elemente de sociologie cu aplicări la cunoașterea țării și a neamului nostru. Îndrumări pentru monografiile sociologice. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multi-metodologic. Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
trece dincolo de istorie, adoptând și un punct de vedere static. Sociologismul devine cel dintâi curent științific care „dovedește existența sui generis a societății” și conferă cercetărilor particulare un nou înțeles. Eroarea sociologismului constă în exagerarea nepermisă a punctului de vedere sociologic, pentru a constitui din sociologie „o enciclopedie a științelor sociale particulare”. Pasul hotărâtor pentru constituirea sociologiei îl face universalismul, dar această paradigmă lasă nedefinită „natura totalității sociale, încercând să înlăture determinismul cauzal din știință”. Integralismul comite eroarea de a considera
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
ei, cât și a poziției autorului, care este una prin excelență fenomenologică. De aceea, problema individului și a societății se pune în termenii comprehensiunii fenomenologice. Colaboreaza cu „Gând romanesc” • Filosofia timpului pierdut • Integrare în istorie • Metafizică și sociologie • Rubrica: Cronică sociologică Traian Herseni a dezbătut pe larg acest subiect în paginile unei prestigioase reviste de cultură interbelice, și anume Societatea de mâine. Traian Herseni a stabilit o clasificare adecvată a conceptului de distanță. În viziunea lui, cele mai importante distanțe, din
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
dezbătut pe larg acest subiect în paginile unei prestigioase reviste de cultură interbelice, și anume Societatea de mâine. Traian Herseni a stabilit o clasificare adecvată a conceptului de distanță. În viziunea lui, cele mai importante distanțe, din punct de vedere sociologic, sunt: distanța spațială, distanța socială, distanța personală, distanța psiho-socială, distanța ce exprimă calitatea de străin. Traian Herseni consideră că sociologia distanței poate fi înțeleasă doar cu ajutorul sociologiei spațiului. Între spațiu și diferitele tipuri de societăți există o relație profundă. În
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
ca entitate socială, a cunoscut societatea prin prisma transformărilor suferite de dimensiunea comunicațională: căi și mijloace. În susținerea concepții despre distanța socială într-o viață socială organizată pe depărtări antagonice, Herseni e preocupat de dimensiuni ale socialului cu puternice relevanțe sociologice: problematica morală a ideologiilor, raportul dintre muncă și capital, organizarea divizată a partidelor politice. Aspectele unei sociologii a distanței sociale pe care Herseni a oferit-o în paginile Societății de mâine se pot clasifica în două categorii: o categorie primară
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
a comunităților, în stratificare socială, și o categorie secundă, referitoare la alte tipuri de distanțe sociale. El vizează, astfel, o dimensiune a distanței sociale generată de prestigiu și autoritate pe care, în limbaj original o numește distanță personală. În echivalență sociologică modernă, această problematică este cea referitoare la status și rol, problematică pe care o confirmă discursul lui Herseni atunci când pune în joc termeni precum: autoritate socială și prestigiu. El observă la nivelul acestei dimensiuni a distanței sociale faptul că mecanismul
Traian Herseni () [Corola-website/Science/302651_a_303980]
-
de pretenția de adevăr a mitului și religiei, este deci aceasta: Un discurs este adevărat doar pentru că îi acordăm o mare valoare? Evident că nu, căci, cum explică Durkheim, "sentimentul este obiect al științei, nu criteriu de adevăr." (Regulile metodei sociologice) Discursul mitic a apărut la origine în societățile de vânători-culegători de acum 25 000 de ani, în societăți fără scriere, deci care își asigurau transmiterea culturii lor de manieră orală. Transmisia discursului mitico-religios, care le păstra vie memoria evenimentelor importante
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
dovedi că oamenii merită să fie cruțați. După ce reușesc să rezolve misterul și să evite dezastrul, membrii echipajului pornesc oficial în misiunea lor de a explora noi și stranii lumi. Episoadele ulterioare tratează contactul cu noi forme de viață, relațiile sociologice și politice cu civilizații extraterestre, dar și explorarea condiției umane. Mai multe specii noi sunt introduse ca antagoniști recurenți, ca ferengi, cardassienii și borgii. Pe parcusul multiplelor aventuri, Picard și echipajul său sunt nevoiți să facă alegeri dificile și să
Star Trek: Generația următoare () [Corola-website/Science/303232_a_304561]
-
inferioritate a femeii în epocă (cf. interpretării feministe a romanelor lui Stendhal de către Simone de Beauvoir în "Sexul al doilea"). Descrierea moravurilor în opera lui Stendhal nu se vrea niciodată imparțială ci critică: ea nu este motivată de o voință sociologică ci de dorința de a înlătura aparențele înșelătoare și de a arăta «adevărul, crudul adevăr» (deviza primului volum din "Roșu și Negru") societății contemporane. În ciuda realismului său, Stendhal nu descrie în detaliu realitatea materială, locurile care servesc de fundal narațiunii
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
Bogatyrev, I. Horak, M. Tille, R. Jakobson, nume de rezonanță în folcloristica, etnografia, lingvistica și teoria literară universală. Între 1928-1929 funcționează ca profesor suplinitor la Liceul Spiru Haret din București. Între 1929-1936 face parte din echipele de cercetare ale școlii sociologice în cadrul Institutului Social Român, condus de Dimitrie Gusti. Participă la anchetele sociologice complexe din Drăguș (Făgăraș), Runcu (Gorj), Cornova (Basarabia), Dâmbovnic (Argeș) etc. Tot din 1929 devine colaborator al Arhivei de Folklor a Societății Compozitorilor Români, inițiată de Constantin Brăiloiu
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
etnografia, lingvistica și teoria literară universală. Între 1928-1929 funcționează ca profesor suplinitor la Liceul Spiru Haret din București. Între 1929-1936 face parte din echipele de cercetare ale școlii sociologice în cadrul Institutului Social Român, condus de Dimitrie Gusti. Participă la anchetele sociologice complexe din Drăguș (Făgăraș), Runcu (Gorj), Cornova (Basarabia), Dâmbovnic (Argeș) etc. Tot din 1929 devine colaborator al Arhivei de Folklor a Societății Compozitorilor Români, inițiată de Constantin Brăiloiu. Între 1936-1939 ajunge asistent la catedra de Istoria literaturii române și Folclor
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
1929 devine colaborator al Arhivei de Folklor a Societății Compozitorilor Români, inițiată de Constantin Brăiloiu. Între 1936-1939 ajunge asistent la catedra de Istoria literaturii române și Folclor condusă de Dumitru Caracostea. În 1939 conduce împreună cu Anton Golopenția grupul de cercetări sociologice în plasa Dâmbovnic, județul Argeș, rezultatele acestei anchete de teren fiind publicate trei ani mai târziu, în revista „Sociologie românească”. Între membrii echipei se numărau sociologul Miron Constantinescu, etnograful N. M. Dunăre și folcloristul Ovidiu Bârlea. În 1942 obține titlul
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
fotbal a Braziliei a fost una dintre marile favorite la câștigarea trofeului mondial, alături de selecționatele Argentinei, Angliei și Italiei. În ciuda faptului că a obținut rezultate bune la ultimele turnee finale, Germania nu este favorită la câștigarea campionatului. Potrivit unei cercetări sociologice, la sfârșitul lui februarie 2006 doar 9% dintre germani creditau naționala lor cu șanse la câștigarea campionatului. Un sondaj asemănător publicat pe 16 martie 2006 estima acest procentaj la doar 3% din populația Germaniei. Lipsa de încredere a fost augmentată
Campionatul Mondial de Fotbal 2006 () [Corola-website/Science/302918_a_304247]
-
sale. Totuși, cu mai puțin de o lună înainte de începerea turneului final, fostul fotbalist a recunoscut că nu crede în victoria naționalei braziliene. Pentru Pelé, favoriții pierd întodeauna. Brazilienii așteaptă de la selecționata lor națională un nou titlu. Potrivit unei anchete sociologice publicate pe 25 mai de Institutul "CNT/Sensus", 79,8% dintre brazilieni cred că echipa lor va cuceri al șaselea titlu mondial. Cu puțin timp înainte de începerea turneului, Italia a fost zguduită de un uriaș scandal de corupție în campionatul
Campionatul Mondial de Fotbal 2006 () [Corola-website/Science/302918_a_304247]