KorAP: Find »[drukola/base=substantiv & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...266 267 268 ...316 >

7,897 matches

Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796

semantică intensională, iar articolul este, mai degrabă, un cuantificator nedefinit. Astfel, este cunoscută tendința de a utiliza superfluu articolul nehotărât sg. (inițial după model francez și german, vezi Iordan 1948: 295, 441; ulterior și după model englez) și pl., pe lângă substantive cu sens propriu, cu funcție de nume predicativ, neînsoțite de atribute: El vrea să devină un medic sau un inginer, Versurile sale sunt niște elegii (Avram [1986] 1997a: 106). Prezența articolului este justificată în contextele în care substantivul actualizează sensuri figurate

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
și pl., pe lângă substantive cu sens propriu, cu funcție de nume predicativ, neînsoțite de atribute: El vrea să devină un medic sau un inginer, Versurile sale sunt niște elegii (Avram [1986] 1997a: 106). Prezența articolului este justificată în contextele în care substantivul actualizează sensuri figurate, construcția cu articol și cea corespunzătoare, fără articol, fiind diferențiate și prin intonație: X este un țăran, față de X este țăran (Avram [1986] 1997a, ib.). În ce privește numele predicative exprimate prin adjective calificative substantivate, norma literară admite articularea

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
1954] 2002a: 80-81). Structurile, nerecomandabile, în care se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în extindere: Ești o drăguță (Avram [1986] 1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei prepoziții). Prezența articolului subliniază valoarea nedeterminată a substantivului și sugerează că forma nearticulată nu mai este simțită ca suficientă pentru exprimarea nedeterminării. Fenomenul este răspândit în limba comună, în presă, dar și în diferite varietăți specializate ale limbii actuale: Slovacia este o republică parlamentară, [...] dar cu un președinte

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat] (S. Popescu, Geografie: 6) [funcții] de nutriție prin care se realizează schimb de materie și energie cu mediul [subiect; structură nominalizată, incluzând un substantiv abstract verbal și complementele sale] (M. Huțanu, Biologie: 3) În cursul unui proces spontan, este capabil să efectueze lucru mecanic [complement direct; grupul include un adjectiv categorial] (E. Poll, Fizică: 30). Unele construcții cu grupuri nominale nedeterminate utilizate ca argumente

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
urmat [pentru însăilări de obiective] (Rlib, 2008, nr. 5572: 4, col. 4) Malurile concave sunt erodate, iar cele convexe sunt aluvionate. Apar astfel niște bucle, numite meandre [în loc de bucle; subiect] (S. Popescu, Geografie: 11). (d) Grupul nominal care include un substantiv masiv sau abstract poate fi însoțit de articolul nehotărât sg. un/o, fie în prezența altor determinări, fie atunci când exprimă o valoare superlativă de tip cantitativ și/sau calificativ, în construcții cu o intonație specială, exclamativă (vezi și Dimitrescu [1954

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
sau Era o zăpadă murdară și un ger usturător] (ap. Dascălu-Jinga 2001: 90) Avea un curaj! ["foarte mare, excepțional", calificare cantitativă; dar Avea curaj sau Avea un curaj admirabil] (GALR I: 104). (e) La plural, grupul nominal alcătuit doar din substantiv, însoțit de niște, exprimă, de asemenea, o valoare superlativă, în construcțiile exclamative: Se aprovizionau, fără doar și poate, la niște prețuri...! ["foarte mari", calificare cantitativă] (CORV: 261 și în CLRA). (f) Absența articolului, la singular, se asociază cu interpretarea distributivă

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
articolul nehotărât marchează flexionar cazul întregului grup nominal 2. Ca o consecință a acestui rol, articolul se asociază grupurilor nominale, indiferent de structura lor internă: arestarea unei persoane, prezența unui avocat, prevenirea răspândirii unei epidemii [grupuri nominale minimale, formate din substantivul centru] (Constituția: 10, 11, 17) [Substanța] Este utilă în formarea membranelor celulare, a unor hormoni, a vitaminei D etc. [grup nominal minimal] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 6) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătorești [grup care

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul pronominal tot, alternează cu diverse adjective cvasisinonime (complet, global, integral, total). Ele indică faptul că referentul substantivului este conceptualizat ca ansamblu. Să se compare: tot volumul schimburilor comerciale și volumul total/global (sau complet, integral) al schimburilor comerciale. Adjectivele complet, global, integral, total circulă în registrul cult. Unele combinații sunt fixate în terminologia anumitor limbaje științifice: timpul

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
comunitate (A. Pleșu, Despre îngeri: 90 și în CLRA), față de o comunitate întreagă. Construcțiile de tipul înțelegerea întreg secolului, discutate de Iordan (1948: 301), sunt și astăzi rare. Sunt însă utilizate structuri în care, la nominativ-acuzativ, articolul enclitic se atașează substantivului: întreg secolul al XX-lea, și nu adjectivului întreg, antepus: întregului secol. Tiparul este asemănător celui în care apare adjectivul tot (tot secolul) și se deosebește de tiparul caracteristic adjectivelor antepuse (frământatul secol). 2.4.2. Adjectivul parțial, cu valoare

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări cantitative. Tiparul sintactic este încă actual. Majoritatea cuantificatorilor substantivali sunt termeni vechi în limbă, cu

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
și în CLRA), sumedenia de pericole nedefinite (idem: 96) - sau cu valoare partitivă: parte, dar și bucată, rest etc. - toate forțele sunt din patru câmpuri, câmpu' gravitațional, câmpu' forțelor nucleare, magnetic și electrostatic [...], tot restu' [forțelor] sunt derivate (IV: 352). Substantivele neologice au o distribuție mai limitată sub aspectul registrului și, uneori, sub aspectul selecției lexicale; de ex.: (cuantificatori globalizanți) ansamblul 5 bunurilor produse prin muncă (S. Mihăilescu, Economie: 6), totalitatea realizărilor prin care o întreprindere sau o economie (în ansamblul

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
o economie (în ansamblul său) devine mai eficientă (idem: 7); (cuantificatori nedefiniți) doze mici de băuturi alcoolice (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 24), o infinitate de axe optice (E. Poll, Fizică: 97). Unele combinații, precum o serie de, sunt cvasiclișeizate, substantivul pierzându-și (total sau numai parțial) sensul lexical în context: Grație scopurilor și intereselor comune grupul [social] desfășoară o serie de activități care necesită implicarea tuturor membrilor săi ["unele activități", "mai multe activități"] (A. Țiglea, Sociologie: 18) Partidele de opoziție

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
opoziție îndeplinesc o serie de funcții specifice ["unele/câteva funcții"] (idem: 45) propulsarea socială pentru acei indivizi cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite ["anumite cariere"] (ib.). Tiparul sintactic este productiv, fiind extins la unele construcții cu substantive care actualizează doar contextual o valoare cantitativă, semnificația fiind, uneori, numai implicită: o succesiune de ["(implicit) mai multe"] căderi dramatice și ridicări încăpățânate (A. Pleșu, Despre îngeri: 134 și în CLRA) Putem rezolva această problemă, ca să fie toate bune, dar

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
rezolva această problemă, ca să fie toate bune, dar cu un supliment [semnificație cumulativă intrinsecă] de preț [deci "un preț mai mare"] (IV: 339) că are acolo teancu de desene ["(implicit) multe"] (idem: 328). 2.6.2. O situație specială au substantivele care, indiferent de proveniența lor în limbă (împrumut sau conversiune pe teren românesc), pot fi interpretate drept corespondente substantivale ale unor cuantificatori adjectivali sau ale unor modificatori cu semnificație cantitativă; de ex.: dublul distanței, față de distanța dublă - lungime egală cu

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
cantitativă; de ex.: dublul distanței, față de distanța dublă - lungime egală cu dublul distanței dintre axe (A. Popescu, Matematică - Geometria: 39). Diferența sintactică dintre cele două structuri se asociază cu o diferență de conceptualizare: principala expresie referențială a grupului nominal este substantivul cu semnificație cantitativă (dublul), comparativ cu situația cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
Popescu, Matematică - Geometria: 39). Diferența sintactică dintre cele două structuri se asociază cu o diferență de conceptualizare: principala expresie referențială a grupului nominal este substantivul cu semnificație cantitativă (dublul), comparativ cu situația cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
dintre cele două structuri se asociază cu o diferență de conceptualizare: principala expresie referențială a grupului nominal este substantivul cu semnificație cantitativă (dublul), comparativ cu situația cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
ezitări când e vorba de îngerul păzitor "anexat" fiecărui individ în parte (A. Pleșu, Despre îngeri: 93 și în CLRA; vezi și IV: 328) 2.9. Probleme de acord 2.9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive cu sens cantitativ (vezi supra 2.6.1) sau (grupări cu) numerale având comportament substantival, acordul verbelor și al adjectivelor se orientează după forma constituentului cantitativ sau după forma substantivului cuantificat, ambele construcții fiind corecte, dar exprimând semnificații diferite: se

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive cu sens cantitativ (vezi supra 2.6.1) sau (grupări cu) numerale având comportament substantival, acordul verbelor și al adjectivelor se orientează după forma constituentului cantitativ sau după forma substantivului cuantificat, ambele construcții fiind corecte, dar exprimând semnificații diferite: se vede o mulțime de oameni [subiect singular, exprimând o entitate colectivă; grup nominal cu semnificație cantitativă intrinsecă], se văd o mulțime de oameni [subiect plural, exprimând mai multe entități; grup

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
mai multe entități; grup nominal cuantificat] (GALR II: 87). Uneori, se ezită între aceste două tipuri de acord. Astfel, acordul se realizează, greșit, cu termenul cuantificator, deși semnificația verbului sau a adjectivului sugerează raportarea sintactică (directă/indirectă), mai degrabă, la substantivul cuantificat: zeci de milioane de euro care ar fi trebuit cheltuite [corect euro... cheltuiți] (Rlib, 2008, nr. 5572: 1, col. 2). Alteori, în locul acordului gramatical, cu termenul cantitativ (utilizat, în context, ca expresie referențială, statut marcat prin forma sa de

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
Rlib, 2008, nr. 5572: 1, col. 2). Alteori, în locul acordului gramatical, cu termenul cantitativ (utilizat, în context, ca expresie referențială, statut marcat prin forma sa de plural și prin articulare), se realizează un acord prin atracție și după înțeles cu substantivul subordonat termenului cantitativ: A îndemnat mulțimile de tineri să nu se lase copleșiți (Radio România Actualități, Radiojurnal, 20.VII.2008). Norma permite acordul anumitor determinanți proclitici numai cu substantivul: cele (aceste, alte) cincisprezece zile sau și cu elementul cantitativ (dacă

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
articulare), se realizează un acord prin atracție și după înțeles cu substantivul subordonat termenului cantitativ: A îndemnat mulțimile de tineri să nu se lase copleșiți (Radio România Actualități, Radiojurnal, 20.VII.2008). Norma permite acordul anumitor determinanți proclitici numai cu substantivul: cele (aceste, alte) cincisprezece zile sau și cu elementul cantitativ (dacă acesta este un numeral cardinal mai mare de două sute); structurile exprimă semnificații distincte (Avram [1986] 1997a: 134): cei (acești, alți etc.) două milioane de oameni, cele (aceste, alte) două milioane de

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
elementul cantitativ (dacă acesta este un numeral cardinal mai mare de două sute); structurile exprimă semnificații distincte (Avram [1986] 1997a: 134): cei (acești, alți etc.) două milioane de oameni, cele (aceste, alte) două milioane de oameni (vezi și GALR II: 88; acordul cu substantivul este considerat ca fiind greșit, la Guțu Romalo [1972] 2000: 43-44). Uzul ezită între cele două tipuri de acord, în anumite structuri în care acordul se face corect cu elementul cantitativ (utilizat ca expresie referențială): cei (acești, alți) câțiva zeci

[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]