7,573 matches
-
autenticitate. Monografiile sunt completate de editarea operei literare și a corespondenței celor doi scriitori. Istoricul literar s-a oprit și asupra jurnalului inedit al lui Alecsandri (episodul Elena Negri), pe care îl editează în 1947 în original și în traducere - transpunere discutabilă din cauza moldovenismelor, folosite cu intenția mărturisită de a se apropia cât mai mult de limba vorbită în epoca lui Alecsandri. Ediția (Premiul „C. Hamangiu” al Academiei Române) e însoțită de un amplu studiu privind raporturile dintre cei doi, relațiile dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
mai precis, decodificarea și apoi, recodificarea mesajelor gestuale, cu scopul transmiterii unei informații explicite, chiar dacă sursa ei este un gest anume. Pe de altă parte, avem de a face cu un fenomen de gestualizare a mesajului verbal, care constă în transpunerea într un gest motric a unei informații verbale venite de la antrenor. Acest crossing informațional între antrenor-sportiv, dacă este bine gestionat, devine un factor puternic favorizant, uneori determinant al realizării unei performanțe sportive sau mai precis, factor determinant al maximizării expresiei
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
Théo, Grasset ("Les cahiers rouges"), 1937. 17 apud Octavio Paz, "Un necunoscut pentru sine însuși: Fernando Pessoa" in Fernando Pessoa, Fragments d'un voyage immobile, Rivages, 1990, p. 19. 18 Fernando Pessoa, Poèmes païens, Christian Bourgois Editeur, 1989, p. 101. (transpunerea în limba română a versurilor citate de autor aparține traducătorului) 19 Fernando Pessoa, 1989, p. 61. 20 Fernando Pessoa, 1989, p. 85. 21 Fernando Pessoa, Le Gardeur de troupeaux, Gallimard ("Poésie"), 1987, p. 111. 22 Fernando Pessoa, 1987, p. 139
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nevoie supervizorii pentru a-și duce la bun sfârșit activitatea în cadrul programului de îmbunătățire a calității; 9. Ziua Zero Defecte. Organizarea unui eveniment prin care toți angajații să-și dea seama personal că a intervenit o schimbare; 10. stabilirea obiectivelor. Transpunerea promisiunilor și angajamentelor în fapt încurajând oamenii să-și stabilească obiective pentru ei sau pentru grupul lor; 11. acțiunile corective. Oferirea unei metode prin care să transmită conducerii situațiile care fac dificilă onorarea promisiunii de îmbunătățire; 12. recunoaștere. Aprecierea celor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
refractar șabloanelor și deschis predispoziției de particularizare, scrisul filozofic nu se poate diversifica în opera fiecărui gînditor decît prin valorificarea diferită a resurselor ce vin din tezaurul lingvistic. Comunicarea interculturală prin filozofie Istoria culturală atestă, pe de o parte, fenomenul transpunerii operelor culturale din limba în care au fost create în alte limbi și, pe de altă parte, o dispută, cu momente de acutizare, în legătură cu legitimitatea acestui fenomen, care ar putea contribui sau nu la o reală circulație a operelor originale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
originalului prin textul tradus. Există prin urmare la nivelul teoriei culturii (culturologiei) o problemă a încrederii și a îndoielii, care vizează relația textului tradus cu textul original, tipul raportului care este între ele și regulile ce trebuie respectate în procesul transpunerii 317. Problema aceasta poate privi traducerea în general sau diferite cazuri particulare de redare a textelor redactate într-o limbă cu mijloacele altor limbi. Textul tradus este rezultatul unui proces, al activității de a traduce, și, atît el cît și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
crede nimerite, iar această lecție s-ar putea formula în principiul conceperii unicului prin multiplu, în sensul că (aproximativ) aceeași informație se poate reda în mai multe moduri. Pe acest făgaș se înscrie și traducerea propriu-zisă, cea interlingvistică, care presupune transpunerea unui text în altă limbă decît cea în care a fost realizat inițial și, prin aceasta, trecerea lui din spațiul unei culturi în spațiul alteia. Diferența între redarea intralingvistică și redarea interlingvistică (aceasta reprezentînd traducerea propriu-zisă) este că în primul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
la nivel textual și la nivel stilistic. Dintre acestea, nivelul lexical este cel mai important, fiindcă el pune și de la el pornesc cele mai multe probleme în traducere, chiar și atunci cînd se au în vedere alte niveluri. Desigur, sarcina traducerii este transpunerea unui text, dar textul este alcătuit din fraze și frazele din cuvinte, încît trăsăturile semantice, flexionare, combinatorii și fonetice ale cuvintelor imprimă nivelului sintagmatic, frazal și textual un anumit aspect. Îndoielile în legătură cu posibilitatea traducerii eficiente privesc, în special, două tipuri
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
autor la altul și în traducere se pune, pe lîngă problema găsirii corespondențelor dintre limbile implicate, și problema redării manierei de a scrie a filozofului. De aceea, așa cum stilul originalelor este diferit, tot diferit va trebui să fie și stilul transpunerilor din Kant, Hegel sau Nietzsche, de exemplu, deși toți au scris în limba germană. Fiind o construcție teoretică, în cadrul căreia termenii primesc un conținut determinat de raporturile dintre ei și de orizontul stilistic atribuit de creatorul de filozofie, textul reprezintă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de opere filozofice avînd o îndelungată și bogată în rezultate istorie. Din acest motiv, imperativul atingerii performanței maxime nu a constituit și nu constituie un factor inhibator pentru procesul traductiv, care reprezintă cel mai eficient mijloc al comunicării culturale, prin transpunerea operelor alcătuite într-un areal etnico-lingvistic în versiuni care să le asigure circulația în interiorul altor spații etnice, cu alte culturi, cu alte limbi și cu alte tradiții. În al treilea rînd, se impune constatarea că, în general, curentele și sistemele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pseudonime precum Scumpescu sau Gr. Canuș), arată o preferință marcată pentru romanesc. Influențat de ideile lui Ioan Maiorescu, care încerca, prin modelul german, să contracareze invazia literaturii franceze (ce îi părea „ușoară, imorală și fadă”), L. adună în „Mozaicul” numeroase transpuneri din foiletonistica germană: Moneda, subintitulată O povestire fantastică într-o întâmplare adevărată (aceasta i-ar fi servit lui Vasile Alecsandri drept punct de plecare în Istoria unui galbân), O execuție, Istoria arapului de la Veneția, „adevărata istorie a arapului Othelo, care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
lecturi din Gray, Young, Joseph Thomson, Lamartine, M. adoptă față cu natura și eternitatea atitudinea contemplativă a romanticului (Poezii, 1837). Nestatornicia vieții omenești devine motivul liricii sale (Memoria celor trecute, Toamna, Vremea, Greierele, Clopotul, Mormîntul). Utilizarea stângace a mijloacelor de transpunere a sentimentului, absența fiorului și a transfigurării mențin meditația în exterioritate și cadrul în decorativ. Frecventele aluzii mitologice atestă preromantismul poetului. Înrâurit direct de Joseph Thomson pare a fi M. în evocarea anotimpurilor. Dar aici el reușește, când nu diluează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288275_a_289604]
-
avut, comparativ cu tot ceea ce se întreprinsese până atunci în acest domeniu, un mare răsunet. Renumele scriitoarei și lucrările ei - nota T. Maiorescu - „au contribuit să ne facă mai bine cunoscuți și mai bine judecați în Germania și Austria”, prin transpunerile din poezia românească declanșându-se „o întreagă mișcare critică literară relativă la viața noastră intelectuală, adică la acea parte a ei care se găsește exprimată în formă poetică”. Autoare a unei opere care a fost tradusă în franceză, italiană, spaniolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de reflexivitate. Prozaic și arid, retoric și melodramatic, discursul său liric pare câteodată de-a dreptul ilar, cu tot fondul grav. Este un lirism discursiv și conceptualizat, handicapat de dificultuoasa transpunere a ideilor abstracte în limbaj poetic. De aceea poate părea surprinzătoare prospețimea inspirației din poemele închinate naturii. Aici răzbate, pentru prima oară, interesul pentru mitologia dacă. Înstrunându-și lira pentru a cânta „iobagul ș-a lui lanțuri de aramă” (după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Revista de istorie și teorie literară” cu un studiu despre poetul ceh Petr Bezruc. Două sunt domeniile sale de activitate: editarea unor pagini de mare interes din literatura română și traducerile din literatura cehă și din limba franceză, semnificativă fiind transpunerea unor scrieri ale lui Eugen Ionescu și Alexandru Ciorănescu. A făcut parte din colectivul care a redactat și a editat, între anii 1983 și 1993, volumele XI-XVI din ediția monumentală Opere de M. Eminescu. Pentru volumul Domnița „Nebănuitelor trepte”. Epistolar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286257_a_287586]
-
mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri românești] (1971, în colaborare), de Matei Călinescu, Życie i opinie Zachariarza Lichtera [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter] (1972) și Dana Dumitriu, Biesiada lichwiarza [Masa zarafului] (1975). Deosebit de utile sunt transpunerile din poezia românească, preferințele traducătoarei îndreptându-se spre perioada contemporană. Primul volum, Punkt widzenia [Unghi] (1970), o culegere din poezia lui Marin Sorescu, este însoțit de o prefață succintă dar densă, vădind familiarizarea îndelungată și de profunzime cu opera autorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
1954-1969), asistentă la Catedra de filologie clasică a Universității din București (1965-1967). Este membră a Academiei Internaționale de Propagandă Culturală de la Roma. A debutat în 1961 ca traducătoare, domeniu în care s-a afirmat de-a lungul anilor prin numeroase transpuneri din limbile franceză și italiană, unele realizate în colaborare cu soțul său, Alexandru Balaci. În 1965, publică Mic dicționar de mitologie greacă și latină, gândit ca lucrare de popularizare, cu informații concentrate. În acest scop, autoarea a efectuat o selecție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
definitiv, la doar 22 de ani, de aceasta de o boală necruțătoare a timpului. Floarea ei favorită va rămâne în istoria culturii, alături de ea, în cartea nemuritoare pe care cel în cauză i-o dedică nemângâiat. Violetta, La Traviata, din transpunerea lirică făcută de Giuseppe Verdi după Dama cu camelii a lui Alexandre Dumas, era jucată în seara cu pricina de la Covent Garden, sub bagheta lui Sir Georg Solti, în spectacolul care a făcut înconjurul lumii și care, înregistrat de casa
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
complex al UE; în acest sens, dezvoltarea și menținerea de relații mutuale prin intermediul diplomației interne reprezintă o alternativă la diplomația bilaterală tradițională.156 Având în vedere cele trei dimensiuni ale diplomației europene este incorectă identificarea politicii externe a UE cu transpunerea la nivel european a politicii externe tradiționale dezvoltate de statele membre, tocmai de aceea specificitatea politicii UE poate fi privită prin prisma potențialului acesteia de a-și asuma alte forme decât cele deja consacrate ale politicilor externe individuale ale statelor
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
teritorială integrată în diferite domenii de activitate; Programe de cooperare teritorială interregională - au în vedere, în general, cooperarea dintre autoritățile publice pe baza transferului de know-how și „bune practici” dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. În afara acestor programe, ce reprezintă transpunerea în practică la nivel național a fondurilor europene descrise anterior, la nivelul României mai putem menționa: Planul Național de Dezvoltare 2007-2013. Acest plan reprezintă o sumă a tuturor programelor prezentate anterior. Documentul (redactat de Guvernul României în anul 2005) realizează
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
de la șapte ani Îi furnizează, poate, cel mai puternic alibi pentru a Împiedica orice modificare a deznodământului funest. Notațiile sale se Încarcă, desigur, cu o aură de tragism, validând retrospectiv ceea ce, la cei mai mulți dintre scriitori, e simplă vorbărie neurmată de transpunere practică. Jurnalul lui Pierre Drieu la Rochelle, acoperind un segment extrem de dramatic din existența europeană și, firește, din aceea a autorului Însuși (Journal 1939-1945, Éditions Gallimard, 1992) debutează sub semnul câtorva negații. Nu va scrie - promite - despre iubire, așa cum fac
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
originea literaturii intimității În „sentimentul unei absențe a ființei”8. În felul acesta, se deschide un câmp larg speculațiilor privind nihilismul jurnalului intim. În fapt, jurnalul neagă realitatea diurnă, contrapunându-i un product care năzuie să conecteze imaginarul și febrilele sale transpuneri scriptice la realitatea aleatorie a unei vieți trecute prin sita autoanalizei. Relația atât de discutabilă dintre eul profund și eul social, Întoarsă, decenii În șir, pe toate fețele, e complet anihilată În pagina de jurnal. Intimitatea, „privirea intimă”, „scrutarea subiectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
În aceea a ascunsului, a muncii pentru sine, scriitorul devine victima prejudecăților sale. Actul de fundamentare a jurnalului intim este un pact cu viciul: cel care știe că vorbește fals este de-o extremă luciditate. Precizia descrierii provine din mecanica transpunerii trăitului. Scriitorul de jurnale e prea puțin atent la cum transcrie: legea de aur Îi cere să se observe doar În raport cu ceea ce scrie. Psihanaliștii cred că orice demers analitic se revendică principiului plăcerii. Discursul analizei este, Într-o anumită măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a redactării fragmentare se descătușează instantaneu. Ea Înseamnă și trecerea unei probe de virtuozitate, de elasticitate a gândirii și a scrierii - un document al dexterității autorului. În ciuda mizei mari a oricărui jurnal - Însăși viața celui care scrie -, unitățile sale de transpunere sunt mai apropiate de instrumentele farmaceutice. Ele intră În logica acestui tip de discurs, care propune fără să conchidă, care se mulțumește cu sugestiile parțiale: contabilizarea unei singure zile. Logică este și evoluția de la fragment la jurnal. „Alunecarea” spre jurnal
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]