7,838 matches
-
ajung înapoi cu berile până sună de ieșire, la sfârșit de trimestru or să rămână corigenți, treaba asta de-acum e mult mai importantă decât orice probă la alergare, duminica trecută câștigase patru lăzi de bere de la chelnerul-șef de la Vânătorul la skanderbeg, iar dacă nu și le ia cât mai repede, atunci o să le bea clienții, cei de-ai casei, deci, pe locuri, fiți gata, pas alergător, înainte marș, celor care ajung primii înapoi, poate le dă și-o bere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dreseze asfel încât să-i fie mai lesne de condus.Calul pe care-l luă el acum era Rabican,care aparținea lui Astolfo.El i-a restituit Melissei inelul. Dar nu apucă a se depărta bine că a întâlnit un vânător de al Alcinei, cu un șoim pe mână și urmat de un câine. Acest vânător avea un cal puternic și a venit cu îndrăzneală asupra cavalerului, întrebând pe un ton oarecum poruncitor, încotro se ducea atât de grăbit. Rogero nu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
el acum era Rabican,care aparținea lui Astolfo.El i-a restituit Melissei inelul. Dar nu apucă a se depărta bine că a întâlnit un vânător de al Alcinei, cu un șoim pe mână și urmat de un câine. Acest vânător avea un cal puternic și a venit cu îndrăzneală asupra cavalerului, întrebând pe un ton oarecum poruncitor, încotro se ducea atât de grăbit. Rogero nu catadixi să se oprească sau să răspundă ceva; iar vânătorul, ne mai îndoindu-se că
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
urmat de un câine. Acest vânător avea un cal puternic și a venit cu îndrăzneală asupra cavalerului, întrebând pe un ton oarecum poruncitor, încotro se ducea atât de grăbit. Rogero nu catadixi să se oprească sau să răspundă ceva; iar vânătorul, ne mai îndoindu-se că tânărul voia să fugă, zise: ‘’Dar dacă eu și șoimul meu te vom împiedica să mergi mai departe?’’ Cu aceste cuvinte el a dat drumul păsării, pe care chiar Rabican n-o putea egala în
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mai îndoindu-se că tânărul voia să fugă, zise: ‘’Dar dacă eu și șoimul meu te vom împiedica să mergi mai departe?’’ Cu aceste cuvinte el a dat drumul păsării, pe care chiar Rabican n-o putea egala în iuțeală. Vânătorul a sărit de pe calul său, iar animalul se repezi spre Rogero cu iuțeala săgeții. Vânătorul alerga și el ca purtat de vânt sau de foc, iar câinele era tot atât de iute ca și Rabican. Atunci Rogero, văzând că era cu neputință
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
te vom împiedica să mergi mai departe?’’ Cu aceste cuvinte el a dat drumul păsării, pe care chiar Rabican n-o putea egala în iuțeală. Vânătorul a sărit de pe calul său, iar animalul se repezi spre Rogero cu iuțeala săgeții. Vânătorul alerga și el ca purtat de vânt sau de foc, iar câinele era tot atât de iute ca și Rabican. Atunci Rogero, văzând că era cu neputință să scape prin fugă, s-a oprit să-și înfrunte urmăritorii; spada s-a dovedit
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
sau de foc, iar câinele era tot atât de iute ca și Rabican. Atunci Rogero, văzând că era cu neputință să scape prin fugă, s-a oprit să-și înfrunte urmăritorii; spada s-a dovedit însă neputincioasă înaintea unor astfel de adversari. Vânătorul îl zăpăcea cu strigătele lui și-l lovea cu biciul, singura armă ce o avea asupra sa; câinele îl mușca de picioare, iar calul îl izbea cu copitele. În același timp, șoimul zbura pe deasupra capului său și al lui Rabican
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
oamenii săi în urmărirea cavalerului. Rogero simți că nu mai avea vreme de pierdut, dar din fericire și-a amintit că avea scutul luiAtlantes pe care-l purta agățat de gât. L-a dezvelit și farmecul acestuia a făcut minuni. Vânătorul, câinele și calul au căzut la pământ; aripele șoimului, cuprinse de tremur, nu-l mai puteau susține, prăbușindu-se și el. Văzându-se scăpat de acești trei agresori, Rogero i-a lăsat în transa lor și a pornit mai departe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
tremurau la gândul zilei de mâine. La epoca aceea, doi tineri mauri de modestă obârșie, au dat o pildo de dragoste și devotament, rară în istoria omenirii. Cloridan și Medor îl urmaseră pe prințul Darninel în războiul contra Franței. Cloridan, vânător îndrăzneț, era puternic și intreprinzător. Medor nu era decât un copilandru cu obrajii albi și fragezi ca de floare, cu părul auriu și niște ochi negri scânteietori, frumos și plin de grație ca nici un alt sarazin. Cei doi prieteni stăteau
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
hol. Cine erau? — Habar n-am, moșule. Cred că au venit de pe stradă. Poate că prieteni de-ai jucătorilor. Nu știu. De ce întrebi? — Mi-a telefonat unul dintre ei, i-am răspuns eu fără alte lămuriri. Cine era, moșule? Vreun vânător de talente? — Cam așa ceva, am răspuns și m-am întins după scotch. Apoi Fielding s-a oferit să-mi trimită medicul lui personal să-mi arunce o privire, dar n-am văzut nici un motiv să-l supun pe doctor unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o junglă. Pe sub coloanele bătrânei păduri tropicale făcută din macadam topit, mocirlosul Ninth Avenue, asemenea unui jalnic Limpopo 1, cară în cârcă lui o flotă amenințătoare de crocodili și dragoni, rechini-tigru, mașini zgomotoase, paparude asudate. Pe la, colțuri stau vraci și vânători de capete, vrăjitori ce-și bombănesc descântecele - băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și țipătul de maimuță, apoi focuri înfloresc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
unul celuilalt. Când voi fi eu bătrân, bogat și celebru, poate că cineva îmi va scrie biografia. Cât despre pornografia mea - ea e deja dată publicității, scrisă de Selina Street sub pseudonim, cu recunoscătoare mulțumiri aduse numeroșilor stiliști de succes, vânători de talente, consultanți în probleme de creație, dornici de muncă, și regizori săraci care au asamblat totul. Întrucât forțele pieței sunt așa cum sunt, nu a existat niciodată o penurie de personal, nu, domnule, nu în domeniul meu. Înțelegi ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de cât, să o sprijine. Să se ajute pe sine, măcar. Or, un ins fără brațe devine o povară, fapt pentru care, totdeauna, după „osânda mâinii drepte”, în caz de recidivă, cel în cauză este descăpățânat. „Horresco referens.” ∗ PAGINĂ NOUĂ VÂNĂTORUL DE LUPI ALBI Donna Iulia l-a urât pe Tim de la început; totuși l-a așteptat aproape douăzeci și șapte de ani. Dar iată povestea vieții lor; de fapt, mai mult a ei și a Vânătorului de lupi albi. Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Horresco referens.” ∗ PAGINĂ NOUĂ VÂNĂTORUL DE LUPI ALBI Donna Iulia l-a urât pe Tim de la început; totuși l-a așteptat aproape douăzeci și șapte de ani. Dar iată povestea vieții lor; de fapt, mai mult a ei și a Vânătorului de lupi albi. Nimic nu mai mergea cum trebuie în așezare: nici meșteșugurile, nici negoțul, nici creșterea vitelor, care se tot îmbolnăveau; livezile doar mai aduceau câștig. Multă lume a plecat pribeagă; unele familii au ajuns în America. Și Tim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Acum, un pribeag venit de la cine știe ce zaveră ținea drumul Donnei Iulia! Nu era bine. Seara, la berărie, s-a vorbit mult despre asta. Și-apoi, cine era, cu adevărat, cel venit? Nu după multă vreme, s-a aflat: era un vânător de lupi albi! Oamenii s-au privit mirați. Nu văzuseră niciodată asemenea fiare! Sigur, existau lupi albinoși, unul la câteva mii. Dar haite întregi?!! Și, oricum, nu prin locurile acelea. Ce balivernă, asta cu lupii albi! Albi - așa era soiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
boturile în aer. Sigur erau lupi, i-a văzut și i-a auzit! O femeie a zis că, într-un amurg, zărise o astfel de fiară pe un deal din apropiere. „Da, dinspre miazănoapte vine pericolul!” le-a spus târgoveților vânătorul. „Dinspre pădure. Dar fiarele nu au ajuns încă acolo. Câteva doar. Suntem de-abia în septembrie. La iarnă, când se vor strânge, am să dau veste. Pot - dacă sunt ajutat - să apăr târgul de lupi! Plata pe urmă: blana fiarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
cine!” Târgoveții, fără să creadă prea mult în spusele străinului, s-au învoit, zicându-și râzând că o să adune acesta la piei de n-o să mai aibă unde să le pună. „Trebuie să aveți încredere, e o condiție!” a continuat vânătorul. „Văd că vă îndoiți. Vă zic: nimeni nu cunoaște mai bine decât mine obiceiurile lupilor albi, vremea lor de furie, locurile unde dau buzna. Sunt vânător de lupi albi din copilărie; tatăl și bunicul meu tot cu asta s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
aibă unde să le pună. „Trebuie să aveți încredere, e o condiție!” a continuat vânătorul. „Văd că vă îndoiți. Vă zic: nimeni nu cunoaște mai bine decât mine obiceiurile lupilor albi, vremea lor de furie, locurile unde dau buzna. Sunt vânător de lupi albi din copilărie; tatăl și bunicul meu tot cu asta s-au îndeletnicit. Sunt cel mai priceput vânător de lupi albi! În trei ierni - înainte să fi plecat prin lume - am scăpat de la prăpăd tot atâtea așezări. Puștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
zic: nimeni nu cunoaște mai bine decât mine obiceiurile lupilor albi, vremea lor de furie, locurile unde dau buzna. Sunt vânător de lupi albi din copilărie; tatăl și bunicul meu tot cu asta s-au îndeletnicit. Sunt cel mai priceput vânător de lupi albi! În trei ierni - înainte să fi plecat prin lume - am scăpat de la prăpăd tot atâtea așezări. Puștile mele cu foc repetat nu dau greș niciodată; cine dorește poate să se convingă!” I-a dus pe curioși la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
dorește poate să se convingă!” I-a dus pe curioși la marginea târgului; acolo a cerut să i se arate orice țintă, până într-o sută de pași. Avea arme cu glonț, nu cu alice. Doar glonțul dovedea adevărata dibăcie. Vânătorul a cerut mulțimii să se dea la o parte și, liniștit, a lovit o țigară lipită de un brad, la câteva zeci de pași. Iar trei conuri de pin, arătate pe rând de cei prezenți, au fost, unul după altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
au fost, unul după altul, făcute fărâme. Nu se lăuda străinul: nici un lup alb nu ar fi putut scăpa de puștile lui cu foc repetat! Doar să-l fi împresurat ditamai haita. Și nu mai era chiar străin țintașul. Devenise Vânătorul de lupi albi. Donna Iulia fusese și ea la demonstrația de tragere la semn. Îi părea rău că nu înțelesese ceea Ochi cenușii încercase să-i spună nu de mult. L-ar asculta cu atenție de i-ar mai ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
părea rău că nu înțelesese ceea Ochi cenușii încercase să-i spună nu de mult. L-ar asculta cu atenție de i-ar mai ține drumul. Nu se va lua după vorbele lui. Să-l audă numai ar fi vrut. Vânătorul de lupi albi aflase că Donna Iulia își aștepta bărbatul. Mai auzise, poate, și altele. Liniștit, ieșea uneori în marginea târgului și își încerca armele. Dintr-acolo urmau să vină fiarele. Zgomotul împușcăturilor îi încremenea pe locuitori vreme de câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
bărbatul. Mai auzise, poate, și altele. Liniștit, ieșea uneori în marginea târgului și își încerca armele. Dintr-acolo urmau să vină fiarele. Zgomotul împușcăturilor îi încremenea pe locuitori vreme de câteva clipe; se gândeau - cine știe - că era bine că Vânătorul poposise tocmai în așezarea lor, nu în alta. Împușcăturile nu le aduceau siguranță, ci doar o anume încredere. Despre lupii albi, un timp, nu s-a mai auzit nimic. Dar, într-o zi, un tăietor de lemne a găsit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Despre lupii albi, un timp, nu s-a mai auzit nimic. Dar, într-o zi, un tăietor de lemne a găsit în pădure, mort, un cățel alb. Mai mor cățeii, dar de ce tocmai în pădure? Era drum lung până acolo. Vânătorului de lupi nu i-a plăcut întâmplarea. La nici un ceas, a pornit spre crâng. Nu a întâlnit nimic deosebit. A doua zi a mers iar. Aproape o săptămână a fost plecat. S-a întors, într-un asfințit, cu o ditamai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
fiare albe, ascunse în păduri, după dealuri, în văgăuni, poate că nu așteptau decât vremea potrivită pentru a da buzna! Poate fusese o singură pereche, așa că mai rămăsese doar o sălbăticiune. Să vină în târg! Cu ciomegele o vor căsăpi! Vânătorul de lupi albi, după ce a înecat, într-o băltoacă, cei trei pui bălani, a jupuit lupoaica și a dus blana la tăbăcar. Apoi a tocmit un cojocar să-i coasă din ea cușmă pentru iarnă. Îi venea bine Vânătorului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]