7,043 matches
-
anul 1840 sunt transmise către mitropolie următoarele date: "„biserică de lemn fără progadie, făcută la leat 7252 de vătaful Ion ... și Cernat, strămoș[ii] enoriașilor. Hramul Adormirea Maicii Domnului. Enoriași de frunte 5, de mijloc 8, coadă 14, ertați 2, văduve 9; peste tot 38.”" Așadar, cunoștințele localnicilor despre biserică din acea vreme, transmise prin diaconul Ion, verifică și complectează datele din pisanie și de pe crucea bisericii. Data exactă a târnosirii este desigur cea din pisania existentă. Aflăm de asemenea că
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
lor electorale. Ea a participat la întemeierea Alianței internaționale pentru votul femeilor (Internațional Women Suffrage Alliance) IWSA, în fruntea căreia a stat Carrie Chapman-Calt. Că fruntașa a acestei mișcări ea a luat parte și la primul ei congres în 1904. Văduva din anul 1907, în anul 1919, la vârsta de 63 ani, dr.Rosa Welt-Straus a emigrat în Palestina, unde spre surprinderea ei, a constatat că, până și la publicul evreiesc local, în ciuda tuturor promisiunilor, egalitatea electorală a femeilor nu a
Rosa Welt-Straus () [Corola-website/Science/321180_a_322509]
-
-i permită reginei Sofia să revină în țară. De la St Moritz, unde regina era exilată împreună cu restul familiei regale, ea a cerut autorităților elene să aibă grijă de fiul său. În cele din urmă, i s-a permis reginei Olga, văduva regelui George I, să călătorească singură la Atena să-și vadă nepotul. Întârziată de o mare agitată, regina Olga a ajuns la douăsprezece ore după moartea lui Alexandru, la 25 octombrie 1920. Cu multă tristețe, a informat prin telegramă în
Alexandru I al Greciei () [Corola-website/Science/321219_a_322548]
-
serios responsabilitățile de rege. Relația dintre Maria Isabella și Ferdinand al II-lea a fost rece, regina mamă preferând pe cel de-al doilea fiu al ei, Carlo Ferdinand, Prinț de Capua, care împărtășea frivolitatea ei. Maria Isabella a rămas văduvă la o vârstă când era încă tânără, cu poftă de viață și o anumită frumusețe în ciuda greutății sale. Înconjurată de admiratori, ea a avut o slăbiciune pentru oficiali frumoși mai tineri decât ea. Potrivit zvonurilor de la curte, ea a avut
Maria Isabela a Spaniei () [Corola-website/Science/321277_a_322606]
-
pe de o parte de atitudinea contelui de Chambord și pe de altă parte de determinarea ducesei de Orleans de a menține pretențiile contelui de Paris. Nemours a locuit la Casa Bushy după decesul în 1866 a reginei Marie Amélie, văduva lui Ludovic Filip. În 1871 exilul impus prinților francezi a fost retras. În martie 1872 el a reobținut rangul de general de divizie de armată. Mai târziu, după retragerea din armată a continuat ca președinte al Crucii Roșii până în 1881
Louis, Duce de Nemours () [Corola-website/Science/321301_a_322630]
-
învins pe împăratul Tewodros al II-lea, "Dejazmach" Kassai s-a ciocnit cu împăratul la Adwa la 11 iulie 1871, luându-l prizonier și detronându-l. Împăratul Tekle Giyorgis a murit anul următor în prizonierat. După moartea lui Tekle Giyorgis, văduva sa, împărăteasa Dinkinesh Mercha, s-a stabilit la Mekele la curtea fratelui ei, noul împărat Yohannes al IV-lea, și a continuat să dețină titlul de împărăteasă în tot cursul domniei lui. Kassai se pregătise pentru această zi, și avea
Yohannes al IV-lea al Etiopiei () [Corola-website/Science/320505_a_321834]
-
atât în anul 1939, cât și în 1944 din cauza atacurilor sporadice ale sovieților; majoritatea carelienilor au fost strămutați în diferite regiuni ale Finlandei. Pe parcursul războaielor circa 88,000 de soldați finlandezi au fost uciși, consecințele fiind dramatice: 30,000 de văduve și peste 50,000 de orfani. De asemenea, gradul mortalității infantile crescuse considerabil la începutul anilor 1940 (88 morți la un milion de nou născuți), dar și în perioada 1944-1945 (când procentajul se menținea ridicat: 69-63 decedați per milion). În
Evacuarea copiilor finlandezi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/320547_a_321876]
-
noiembrie 1926, în Bristol, statul Pennsylvania, din părinți de origine scandinavă. La puțin timp după nașterea sa, tatăl său, inginerul Anton Anderson, s-a mutat împreună cu familia în Texas, unde au trăit cu toții peste zece ani. După moartea lui Anton, văduva sa și-a dus copiii în Danemarca, revenind în Statele Unite după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, stabilindu-se la o fermă din Minnesota. Anderson și-a luat doctoratul în fizică la Universitatea din Minnesota în 1948, dar nu
Poul Anderson () [Corola-website/Science/320598_a_321927]
-
ei, care s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Pedro, Duce de Braganza a stabilit o relație foarte strânsă cu fiica sa; amândoi s-au adorat unul pe altul. Ducele de Braganza a murit când Maria Amélia încă nu împlinise trei ani. Văduva Amélie nu s-a recăsătorit niciodată și și-a petrecut timpul având grijă de fiica ei. Amândouă au continuat să locuiască în Portugalia în ciuda faptului că nu făceau parte din familia regală. Nici una dintre ele nu a călătorit vreodată în
Amelia a Braziliei () [Corola-website/Science/320633_a_321962]
-
din Berlin. Medicul lui Ossietzky, dr. Dosquette, i-a împrumutat bani lui Ossietzky ca să-și angajeze avocat pentru un proces împotriva lui Wannow și Lenze. Ossietzky a decedat pe data de 4 mai 1938. La înmormântare au fost prezenți doar văduva, medicul cu soția și doi păzitori Gestapo.
Carl von Ossietzky () [Corola-website/Science/321506_a_322835]
-
Simone Comte (1912-1994), născută din prima căsătorie a mamei sale, și bunicii din partea tatălui - Jules și Marguerite. Mama sa, a cărei părinți sunt de origine din Marsico Nuovo în regiunea Basilicata a Italiei de Sud, este o catolică foarte evlavioasa. Văduva de război a contelui Alphonse (27.08.1881-28.10.1914), care avea o fiică, Simone, dintr-o altă căsătorie. În 1919 Elvira s-a măritat cu Jean-Louis Brassens, un antreprenor în zidărie. Tatăl lui George a fost un om liniștit
Georges Brassens () [Corola-website/Science/321482_a_322811]
-
Și astfel, Elisei le-a spus, în numele D-zeu, pentru a sapă șanțuri, si, desi s-ar vedea nici vânt, nici Fiecare cuvânt Elisei a zis să adeverit. Ghiveci de petrol, care să transformat într-un bine Într-o zi, văduva profetului Obadia a venit la Elisei. Într-o voce plină de durere ia spus că soțul ei a murit în gradul de îndatorare mare, și creditorii acum amenințate să-i ia cei doi fii că sclavi, cu excepția cazului în ea
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
în ea (2 Regi 2:21). Elisei este urmatoarea întâlnite în Scriptură atunci când se întreabă el o scădere de ploaie când armata de Ioram a fost slab de sete (2 Regi 3:9-20). Alte minuni îndeplinește Elisei includ înmulțirea borcan văduva săracă de petrol (4:1-7), restabilind la viață, fiul lui femeia din Sunem (4:18-37), și prin înmulțirea douăzeci pâini de orz noi într-o aprovizionare suficientă pentru o sută de oameni Elisei călătorit apoi spre Damasc și a profețit
Elisei () [Corola-website/Science/321574_a_322903]
-
prin secolele XVI - XVII ca urmare a remanierilor teritorial-administrative din timpul lui Alexandru Lăpușneanu și Petru Șchiopul . Ringala de Mazovia se căsătorește în anul 1418 cu domnitorul Alexandru cel Bun. Ringala era sora lui Vitold și vara lui Vladislav Iaghello, văduva lui Henrik Seimovici (zis și Henrik de Mazovia, de unde provine și numele de Mazovia, Mazovețki). Însă căsătoria s-a destrămat subit. Oficial, soții au divorțat din motive religioase. Dar principala cauză a divorțului au fost intrigile de la curte. Regele polonez
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
generalul rus Rumeanțev la 18 iunie 1774, când localitatea era un sat ca multe altele, cu 129 de gospodării, dintre care numai 42 plăteau bir. Scutire aveau 80 de postași, 2 preoți, un căpitan, 2 arnăuți, un chihac și o văduvă. Ca și la atestarea din 1766, moșia aparținea aceluiași boier Panaite Alexandru. Frații Constantin, Alexandru și Iordache se îndeletniceau cu comerțul. Familia Panaite a folosit poziția favorabilă a Bălților, situat la intersecția marilor căi comerciale, și experiența negustorilor locali în
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
același lucru: ""Și de la Ștefan vodă încă a picat om de frunte Șandrea hatmanul și l-au adus de l-au îngropat în Dolhești, lângă tată-său."" La 27 martie 1486 a murit Maria, sora lui Ștefan cel Mare și văduva lui Șendrea - portarul Sucevei -, și a fost înmormântată în biserica din Dolheștii Mari. Primul hram al bisericii din Dolheștii Mari a fost Sfântul Nicolae (după cum reiese din tabloul votiv), ca și al Bisericii "Sf. Nicolae" din Rădăuți. În decursul timpului
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
fortăreață, Capătul Furtunii, cade atunci când Melisandre dă naștere prin magie unei alte umbre care îi ucide castelanul. Tyrion Lannister sosește la Debarcaderul Regelui pentru a deveni Mâna Regelui, cel mai intim sfetnic al monarhului. În timp ce complotează împotriva surorii lui, Cersei, văduva defunctului rege și mama regelui King Joffrey, Tyrion îmbunătățește apărarea cetății și îl trimite pe alunecosul Degețel să negocieze cu Casa Tyrell. Lordul Mace Tyrell își dă acordul pentru a-și căsători fata, Margaery, cu Joffrey. În plus, sora lui
Încleștarea regilor () [Corola-website/Science/321674_a_323003]
-
de luare în evidență și de tratament, recidive și spitalizări din ce în ce mai dese, împotriva voinței bolnavului, din cauza tulburărilor de comportament, din cauza gradului de periculozitate al pacienților și a lipsei de recunoaștere a tulburărilor lor. Afectează îndeosebi femeile de peste 50 de ani, văduve sau celibatare, și se manifestă prin halucinații care dau naștere unor idei delirante. Psihoza halucinatorie evoluează în general favorabil, în măsura în care tratamentele neuroleptice sunt active și atunci când bolnavii le acceptă.
Delir () [Corola-website/Science/321690_a_323019]
-
pentru cei în nevoi. Din anul 1788, și-a petrecut verile la Freienwalde, lucru care a contribuit la dezvoltarea culturală și economică a orașului. În 1799, un palat de vară a fost construit pentru ea de David Gilly. A devenit văduvă în 1797 și a murit la Berlin în 1805 la vârsta de 53 de ani.
Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/321765_a_323094]
-
ai unei bănci - Casa Mendes - având reprezentanți în multe țări europene și în bazinul mediteranean și activă în mod deosebit în negoțul de mirodenii, ca de pildă piperul, adus din India. Când în 1538 soțul ei, Francisco, a murit, lăsând văduva singură cu fetița lor, Brianda, cunoscută în familie ca Reyna (adica "regina"), cumnatul ei Diogo s-a mutat la Antwerpen, pe atunci posesiune a Habsburgilor, și a deschis acolo o filială a Băncii Mendes, bucurându-se și de ajutorul unei
Gracia Mendes Nassi () [Corola-website/Science/320784_a_322113]
-
fi fost ucise, aducându-le multă satisfacție vogonilor. La 17 septembrie 2008 s-a anunțat că autorul serialului "Artemis Fowl", Eoin Colfer a fost angajat să scrie a șasea parte intitulată " Și încă ceva..." ("And Another Thing") împreună cu Jane Belson, văduva lui Adams. Cartea a fost publicată de Penguin Books în Regatul Unit și de Hyperion în SUA la 12 octombrie 2009. "Ghidul autostopistului galactic" a fost trecută de editorii site-ului Superscholar.org pe locul al doilea în lista celor
Ghidul autostopistului galactic () [Corola-website/Science/320933_a_322262]
-
de un an. În acest timp, el a ținut o prelegere publică, al cărei subiect planificat, "Tehnica prozei" a fost schimbat în ultimul moment în "Cauzele prostiei omenești". Brâncuși a locuit în oraș în vara lui 1914, după ce Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, l-a angajat să-i realizeze două sculpturi: "Rugăciune" și bustul lui Petre Stănescu, răposatul ei soț. După ce a realizat cele două sculpturi la Paris, Brâncuși le-a adus în Buzău și a locuit acolo timp
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
30 de ani. În timp ce prietena sa îl întreabă cine este acest Alfredo, Salvatore își aduce aminte de copilărie. La puțin timp după cel de-al Doilea Război Mondial; Băiețelul de șase ani Salvatore este fiul neastâmpărat și inteligent al unei văduve de război. Poreclit Toto, el își descoperă pasiunea pentru filme prin petrecerea fiecărei clipe libere la cinematograful Cinema Paradiso. Cu toate că la început nu se înțeleg mai deloc, el începe să se împrietenească cu proiecționistul Alfredo, o figură paternă, care îl
Cinema Paradiso () [Corola-website/Science/315287_a_316616]
-
orașul pentru a-și îndeplini visul, acela de a deveni cineast. Însă, Salvatore se întoarce acasă pentru a participa la înmormântare. Cu toate că orașul s-a schimbat serios, el înțelege acum de ce Alfredo a crezut că este mai bine să plece. Văduva lui Alfredo îi spune că bătrânul i-a urmărit succesul lui Salvatore cu mândrie, și că i-a lăsat ceva — o rolă neetichetată de peliculă și vechiul scaun pe care Salvatore stătea odată pentru a opera aparatul de proiecție. Salvatore
Cinema Paradiso () [Corola-website/Science/315287_a_316616]
-
unei tradiții a familiei regale franceze, botezul lui Ludovic a fost privat. La 27 aprilie 1737 când Ludovic avea șapte ani a avut loc o ceremonie publică. Nașii săi au fost Ludovic, Duce de Orléans și Dowager Ducesă de Bourbon (văduva lui Ludovic al III-lea, Prinț de Condé). Guvernanta lui Ludovic a fost Madame de Ventadour care fusese și guvernanta tatălui său. Când a împlinit șapte ani, episcopul de Mirepoix, Jean-François Boyer, a fost numit preceptorul său. De la o vârstă
Ludovic, Delfin al Franței (1729–1765) () [Corola-website/Science/315376_a_316705]