6,854 matches
-
omului este pusă în paralel cu viața cosmosului, trăind aceeași soartă: "Trage boii și ghicește / Codrul de ce-ngălbenește, / Omul de ce-mbătrânește? Codrul de zăpadă grea, / Omul de inimă rea; Codrul de zăpadă multă, / Omul de inimă ruptă."203 Tânjind la veșnicia naturii, omul percepe antitetic pulsațiile lăuntrice ale universului: "Fost-am tinerel ca mlada / Dar amu-s bătrân ca tata; Fost-am tânăr ca un brad / Dar amu îs om uitat. Pe drum merg, pe drum mă duc, / Bătrânețele m-ajung
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
putea fi separat de timp, simbolizând atât haosul originar, cât și lumea organizată, cosmosul. Ca "întindere incomensurabilă", cu centru necunoscut, spațiul reprezintă "infinitul în care se mișcă universul", "ansamblul universului, cu actualizările și potențialitățile lui".18 Ca "imagine mobilă a veșniciei" (Sf. Augustin), timpul este perceput ca o limită în durată și diferențierea mai conștientizată față de Lumea de Dincolo, care este lumea veșniciei.19 Gândirea Antichității a conceput spațiul absolut, având un punct de referință stabil, considerat centrul imobil al Pământului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
infinitul în care se mișcă universul", "ansamblul universului, cu actualizările și potențialitățile lui".18 Ca "imagine mobilă a veșniciei" (Sf. Augustin), timpul este perceput ca o limită în durată și diferențierea mai conștientizată față de Lumea de Dincolo, care este lumea veșniciei.19 Gândirea Antichității a conceput spațiul absolut, având un punct de referință stabil, considerat centrul imobil al Pământului (Aristotel). Ca entitate activă fizic, spațiul se poate subdiviza în sfere concentrice în care domină câte un element material (pământ, apă, aer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o descriere dintre cele mai plastice a acestei unități dintre „psihic” și „organic” o găsim la Johan Oxenstiern: „Trupul omului seamănă cu o barcă, În care sufletul se Îmbracă la naștere, pentru a trece marea furtunoasă a acestei vieți către veșnicie. Cele cinci simțuri Îi sunt marinarii, iar cîrma Îi este amorul propriu. Voluptatea Îi este busolă, iar nebunia, stindard. Corzile Îi sunt fleacurile de care se ocupă spiritul său slab, iar ancora Îi este speranța sa zadarnică. Încărcătura Îi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-l Înconjoară și să nu se bucure de nimic altceva, decît propriile argumentații. Fericirea (Împlinirea sufletească) - nefericirea „Fericirea are uneori o doză de prostie.” (P. Syrus) Ca, de exemplu, atunci cînd credem că „starea de fericire” ar putea dura o veșnicie cînd ea este În realitate o stare tranzitorie, de moment. De fapt, starea de fericire se constituie În funcție de ideea pe care o are fiecare despre „fericire”. De aceea, Aristotel a spus: „Fericirea este a celor care-și sînt singuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
recunoscând pe altul, mai mare ca noi, ieșim din egoism. Rugăciunea e intrare în comuniune cu un interlocutor spiritual care există veșnic, care e însăși existența, izvorul și creatorul ei: „Eu sunt Cel ce sunt”. El ne garantează și nouă veșnicia prin existența Sa. El dă sens vieții noastre pe pământ și faptului că trupul nostru, prin elementele din care a fost alcătuit, va intra în veșnicie, dar, mai presus de asta, ne-a dat un suflet care își urmează legile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
izvorul și creatorul ei: „Eu sunt Cel ce sunt”. El ne garantează și nouă veșnicia prin existența Sa. El dă sens vieții noastre pe pământ și faptului că trupul nostru, prin elementele din care a fost alcătuit, va intra în veșnicie, dar, mai presus de asta, ne-a dat un suflet care își urmează legile lui de existență spirituală și nemuritoare. Rugăciunea este recunoașterea și afirmarea existenței Partenerului spiritual și intrarea în sistemul Lui de existență, pe care îl acceptăm și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
jertfa Sa. Iisus i-a răspuns: „Ieronime, Ieronime, dămi inima ta păcătoasă, inima ta roasă de îndoială, inima ta puțin credincioasă și plină de iubire de sine.” Neasemuit de prețioasă este o inimă rugătoare, care se leagă cu nădejde, pentru veșnicie, de Dumnezeu prin rugăciune, care nu cedează ispitei satanice, ci îl are pe Hristos călăuză, luminător și îndrumător al vieții sale. Hristos este garanția pentru nădejdea noastră în viața veșnică, în înviere și în răsplata cerească. Rugăciunea ne ajută să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
către Cel drept și nevinovat, de Cel fără de prihană, Iisus, Mielul lui Dumnezeu, Fiul Omului. Moartea Mântuitorul Hristos este garanția cea mai temeinică și sigură că nici un creștin adevărat, nici un drept, nu are de ce să se teamă de moarte. în raport cu veșnicia, moartea celui drept în momentul trecerii din viața pământească la viața veșnică este scăparea de mărginimea timpului și odihna în nesfârșitul veșniciei. El este scăparea de Judecata finală, după care, cel ce este trecător și sensbil este mai important decât
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
temeinică și sigură că nici un creștin adevărat, nici un drept, nu are de ce să se teamă de moarte. în raport cu veșnicia, moartea celui drept în momentul trecerii din viața pământească la viața veșnică este scăparea de mărginimea timpului și odihna în nesfârșitul veșniciei. El este scăparea de Judecata finală, după care, cel ce este trecător și sensbil este mai important decât toți și este trecut în lumea celor nădăjduite și nevăzute, în lumea pe care numai o credință puternică o poate anticipa. După
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
dumnezeiască răbdare, numai să ne izbăvească din robie, să ne dobândească mila și iertarea de la Dumnezeu Tatăl. Brațele întinse pe cruce sunt brațele iubirii, care îmbrățișează întreaga omenire, întreg universul, ca să se ridice de pe pământ la cer, din vremelnicie la veșnicie. Să ne aducem aminte că, murind pe cruce pentru păcatele noastre, Mântuitorul ne-a câștigat pentru Sine. Suntem numai ai lui, cei ce vom crede și-L vom mărturisi. Suntem ai Lui pentru veșnicie, deoarece El a plătit pentru răscumpărarea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pământ la cer, din vremelnicie la veșnicie. Să ne aducem aminte că, murind pe cruce pentru păcatele noastre, Mântuitorul ne-a câștigat pentru Sine. Suntem numai ai lui, cei ce vom crede și-L vom mărturisi. Suntem ai Lui pentru veșnicie, deoarece El a plătit pentru răscumpărarea noastră, un preț neobișnuit de mare, și-a dat viața pentru mântuirea noastră. „Fie că trăim, fie că murim, ne spune Sf. Ap. Pavel, ai Domnului suntem “. în virtutea Sf. Botez pe care l-am
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lui Hristos, Cel ce-a pătimit pentru păcatele noastre, să-L rugăm ca, împreună cu puterea de a ne răstigni firea noastră cea păcătoasă, să ne dea puterea și ajutorul de a înțelege cine suntem și care sunt faptele noastre în fața veșniciei. în fața crucii lui Hristos, indiferent cine suntem, sufletul cere să aibă parte de câteva clipe de seninătate, de pace sufletească, pentru a înțelege ce înseamnă iubirea adevărată și puterea de slavă dată lui Dumnezeu prin rugăciune. Rugăciunea izvorâtă dintr-o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
slavă dată lui Dumnezeu prin rugăciune. Rugăciunea izvorâtă dintr-o inimă bună, duce spre fapta bună, virtute și bunătate care apare ca o lumină lăuntrică. La picioarele Mântuitorului pe cruce vom simți și chiar vom trăi convingerea că, suntem destinați veșniciei prin sufletul nostru, prin credința noastră, prin faptele noastre. Căci sufletul și trupul formează omul cu răspundere pentru faptele vieții sale. Lângă Sfânta Cruce este o trăire sufletească unică, în felul ei. Cei mai mulți au durerea pe care au avut-o
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și o chemare interioară, care constă în lucrarea lăuntrică a harului prin care omul primește lumina pregătitoare și i se întărește încrederea în adevărul descoperit în posibilitatea iertării prin Hristos.” Această chemare interioară izvorâtă din adâncul ființei noastre este darul veșniciei și năzuința spre veșnicie, a cărei împlinire o așteptăm fiecare dintre noi. Este mântuirea despre care Fericitul Augustin, după ce a umblat prin valurile plăcerilor vieții, auzind chemarea lui Iisus la mântuire, a spus un mare adevăr: „Doamne, pentru Tine ne-
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
care constă în lucrarea lăuntrică a harului prin care omul primește lumina pregătitoare și i se întărește încrederea în adevărul descoperit în posibilitatea iertării prin Hristos.” Această chemare interioară izvorâtă din adâncul ființei noastre este darul veșniciei și năzuința spre veșnicie, a cărei împlinire o așteptăm fiecare dintre noi. Este mântuirea despre care Fericitul Augustin, după ce a umblat prin valurile plăcerilor vieții, auzind chemarea lui Iisus la mântuire, a spus un mare adevăr: „Doamne, pentru Tine ne-ai făcut”. „Sufletul meu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nouă.”. Valoarea faptelor bune se prelungește și pe planul mai larg al vieții creștine. Socotite ca fapte ale vieții spirituale, ele o valorifică și-i dau conținut în scopul mântuirii noastre. Săvârșirea faptelor bune ne este destinată și rânduită din veșnicie de Creator, lucrarea binelui constituind singura cale de urcare spre Dumnezeu, singurul mijloc de asemănare cu El, în suprema noastră chemare, și mijloc de mântuire. Prin credință și rugăciune, creștinul se înalță spre Dumnezeu, se apropie și comunică tainic în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
viața este plată, fără profunzime, este o viață în care percepem doar spațiul și timpul fără Dumnezeu. Este o viață care e satisfăcută de vizibil, de aproapele nostru fizic, însă nu și de aproapele nostru în care descoperim imensitatea și veșnicia destinului său. Valoarea rugăciunii constă, însă, în a descoperi, a afirma și a trăi faptul că totul are o dimensiune veșnică. Creștinul știe că „nicăieri, ca în biserică, nu ne putem sfinți pe noi înșine mai adânc, mai sincer, mai
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Liturghie. Noi, oamenii, suntem preocupați mai ales de lucrurile lumești, de hrană, de îmbrăcăminte, de cele de trebuință pentru viața de zi cu zi, dar așa cum avem nevoie de cele trecătoare, nu ne putem lipsi de cele veșnice. Așadar, pentru veșnicie trebuie să ne hrănim cu Sfânta împărtășanie și să fim în relație de iubire cu Mântuitorul Iisus Hristos prin rugăciunea de fiecare zi. în Biserică, mai ales la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, simțim pe Hristos că sălășluiește în sufletul nostru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne îndeamnă Domnul Iisus Hristos. Trăirea noastră în trezire duhovnicească ne- o dă rugăciunea izvorâtă din credință „căci potrivnicul ne dă târcoale ca un leu care răcnește căutând pe cine să îngită”. Ca legătură plină de taină a omului cu veșnicia, spune un mare trăitor creștin, „rugăciunea este minunea minunilor, care se împlinește zilnic în sufletul celui credincios”. Prin rugăciune avem pe Dumnezeu cu noi, totdeauna, învrednicindu-ne de harul său. Rugăciunea este o necesitate de viață a sufletului nostru, fără de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mântuiește pe conducători și ne auzi pe noi ori în ce zi Te vom chema. Doamne, Tu ai fost scăparea noastră din neam în neam. Mai înainte de a se naște munții și de a se zidi pământul și lumea, din veșnicia veșniciilor, Tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe muritori în țărână și zici „întoarceți-vă fiii oamenilor, în nimicul de unde ați ieșit”. Căci înaintea ochilor Tăi mia de ani ca ziua de ieri ce a trecut și ca o strajă de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe conducători și ne auzi pe noi ori în ce zi Te vom chema. Doamne, Tu ai fost scăparea noastră din neam în neam. Mai înainte de a se naște munții și de a se zidi pământul și lumea, din veșnicia veșniciilor, Tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe muritori în țărână și zici „întoarceți-vă fiii oamenilor, în nimicul de unde ați ieșit”. Căci înaintea ochilor Tăi mia de ani ca ziua de ieri ce a trecut și ca o strajă de noapte
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
spirit conducător”); statu-quo (lat., „prin/În situația În care se găsesc lucrurile la un moment dat”, „fără schimbare”); stricto sensu (lat., „În sens strict”); sub lege libertas (lat., „libertate În cadrul legii”); sub specie aeternitatis (lat., „a concepe faptele din perspectiva veșniciei”); sub voce (s.v.) (lat., „sub cuvânt” - referire la citarea unui cuvânt dintr-un dicționar”); sui generis (lat., „propriu”, „unic În felul său”); summa summarum (lat., „suma sumelor”); tabula rasa (lat., „tablă ștearsă, curată”); tale quale (lat., „ca atare”, „așa cum este
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
mai fi...” Și ziua aceea care l‐ a smuls pe G. Nedelea din fața „casei sale a venit...” în primăvara anului 1975, spune Dumitru Nedelea - fiul... ...”Telegrama era în legătură cu Bârladul, adică cu tata. Drumul până la Bârlad mi s‐ a părut o veșnicie. Gara Bârladului părea pustie, n‐ am mai găsit pe peron pe omulețul acela care era atent la geamurile vagoanelor ca să mă vadă și apoi s ă mă îmbrățișeze, spunându‐ mi „Bine ai venit!” M‐am îndreptat cu pași grăbiți spre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sacrificiul de sine, acțiunile dezinteresate au caracterizat mai ales creștinii, dar astăzi ele motivează angajamente din cele mai diverse. Calitățile personale preconizate de Evanghelii s-au integrat în alte sisteme de valori. Fericirea (fericirile) se înscrie pentru unii, în perspectiva veșniciei, pentru alții, începând cu secolul XVIII, este căutată în viața pământească. Înțelepciunea era venerată încă dinaintea creștinismului, dar are conținuturi diferite, în funcție de filosofii. Inteligența, discernământul sunt valorizate de toți cei care gândesc. Respectul libertății altuia caracterizează comportamentul lui Iisus, dar
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]