15,959 matches
-
aibă atât realizări nominale, cât și realizări propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a argumentului obiect direct al acestor verbe va fi GN. Dixon include aici verbe de mișcare ca stand 'a sta', put 'a pune', verbe de transfer - lend 'a împrumuta', pay 'a plăti'-, verbe ca eat 'a mânca', laugh 'a râde', die 'a muri'. 86 DSL 2005, s.v.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propoziționale. Unitățile din această clasă se opun celor denumite "verbe A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a argumentului obiect direct al acestor verbe va fi GN. Dixon include aici verbe de mișcare ca stand 'a sta', put 'a pune', verbe de transfer - lend 'a împrumuta', pay 'a plăti'-, verbe ca eat 'a mânca', laugh 'a râde', die 'a muri'. 86 DSL 2005, s.v. absolut. Prin verb folosit absolut ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
A-primare" care descriu acțiuni sau stări care se raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a argumentului obiect direct al acestor verbe va fi GN. Dixon include aici verbe de mișcare ca stand 'a sta', put 'a pune', verbe de transfer - lend 'a împrumuta', pay 'a plăti'-, verbe ca eat 'a mânca', laugh 'a râde', die 'a muri'. 86 DSL 2005, s.v. absolut. Prin verb folosit absolut ne referim la acele verbe tranzitive care pot avea complementul direct neexprimat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
raportează doar la entități. În consecință, unica realizare a argumentului obiect direct al acestor verbe va fi GN. Dixon include aici verbe de mișcare ca stand 'a sta', put 'a pune', verbe de transfer - lend 'a împrumuta', pay 'a plăti'-, verbe ca eat 'a mânca', laugh 'a râde', die 'a muri'. 86 DSL 2005, s.v. absolut. Prin verb folosit absolut ne referim la acele verbe tranzitive care pot avea complementul direct neexprimat în context, deși acesta este conținut în matricea lor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
GN. Dixon include aici verbe de mișcare ca stand 'a sta', put 'a pune', verbe de transfer - lend 'a împrumuta', pay 'a plăti'-, verbe ca eat 'a mânca', laugh 'a râde', die 'a muri'. 86 DSL 2005, s.v. absolut. Prin verb folosit absolut ne referim la acele verbe tranzitive care pot avea complementul direct neexprimat în context, deși acesta este conținut în matricea lor semantică. Semnalăm în lucrare doar contextele în care referința obiectului direct se recuperează pe baza cunoștințelor despre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ca stand 'a sta', put 'a pune', verbe de transfer - lend 'a împrumuta', pay 'a plăti'-, verbe ca eat 'a mânca', laugh 'a râde', die 'a muri'. 86 DSL 2005, s.v. absolut. Prin verb folosit absolut ne referim la acele verbe tranzitive care pot avea complementul direct neexprimat în context, deși acesta este conținut în matricea lor semantică. Semnalăm în lucrare doar contextele în care referința obiectului direct se recuperează pe baza cunoștințelor despre lume ale locutorului, nu și acele contexte
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atribuite capacități prototipic umane. 88 Vezi și Gheorghe (2009: 81-84). 89 În poziția obiectului direct poate apărea orice entitate din categoriile semnalate [+Imagine]/[+Concret], respectiv [+Sonor]. 90 Prin enunțuri minimale ne referim aici la enunțuri alcătuite propoziții simple, în care verbul nu primește nicio determinare facultativă, circumstanțială. 91 Gheorghe (2009: 83) menționează că această utilizare a verbului a auzi este posibilă prin asocierea cu verbul tranzitiv din aceeași sferă semantică a asculta, pe baza căreia verbului a auzi i se activează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
apărea orice entitate din categoriile semnalate [+Imagine]/[+Concret], respectiv [+Sonor]. 90 Prin enunțuri minimale ne referim aici la enunțuri alcătuite propoziții simple, în care verbul nu primește nicio determinare facultativă, circumstanțială. 91 Gheorghe (2009: 83) menționează că această utilizare a verbului a auzi este posibilă prin asocierea cu verbul tranzitiv din aceeași sferă semantică a asculta, pe baza căreia verbului a auzi i se activează un complement intern. 92 În alte interpretări, numele de culori folosite în astfel de contexte sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
respectiv [+Sonor]. 90 Prin enunțuri minimale ne referim aici la enunțuri alcătuite propoziții simple, în care verbul nu primește nicio determinare facultativă, circumstanțială. 91 Gheorghe (2009: 83) menționează că această utilizare a verbului a auzi este posibilă prin asocierea cu verbul tranzitiv din aceeași sferă semantică a asculta, pe baza căreia verbului a auzi i se activează un complement intern. 92 În alte interpretări, numele de culori folosite în astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alcătuite propoziții simple, în care verbul nu primește nicio determinare facultativă, circumstanțială. 91 Gheorghe (2009: 83) menționează că această utilizare a verbului a auzi este posibilă prin asocierea cu verbul tranzitiv din aceeași sferă semantică a asculta, pe baza căreia verbului a auzi i se activează un complement intern. 92 În alte interpretări, numele de culori folosite în astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe. 93 În alți termeni, în poziția de obiect direct a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbului a auzi i se activează un complement intern. 92 În alte interpretări, numele de culori folosite în astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe. 93 În alți termeni, în poziția de obiect direct a verbului a vedea poate apărea orice entitate cu referință concretă sau abstractă. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul perceptual, obiectul direct va avea trăsătura [+Imagine reală], fiindcă entitatea percepută există în câmpul vizual al referentului din poziția subiectului. Dacă verbul exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
numele de culori folosite în astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe. 93 În alți termeni, în poziția de obiect direct a verbului a vedea poate apărea orice entitate cu referință concretă sau abstractă. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul perceptual, obiectul direct va avea trăsătura [+Imagine reală], fiindcă entitatea percepută există în câmpul vizual al referentului din poziția subiectului. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul cognitiv, imaginar, obiectul direct va accesa trăsătura [+Imagine virtuală], fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a verbului a vedea poate apărea orice entitate cu referință concretă sau abstractă. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul perceptual, obiectul direct va avea trăsătura [+Imagine reală], fiindcă entitatea percepută există în câmpul vizual al referentului din poziția subiectului. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul cognitiv, imaginar, obiectul direct va accesa trăsătura [+Imagine virtuală], fiindcă referentul din poziția subiectului își formează o reprezentare mentală a ceea ce percepe. 94 Grezka (2009: 170) denumește aceste utilizări ale verbului a vedea după tipul de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
referentului din poziția subiectului. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul cognitiv, imaginar, obiectul direct va accesa trăsătura [+Imagine virtuală], fiindcă referentul din poziția subiectului își formează o reprezentare mentală a ceea ce percepe. 94 Grezka (2009: 170) denumește aceste utilizări ale verbului a vedea după tipul de predicație exprimată - predicat de <visite>, predicat <d'examen visuel>, predicat de <lecture> și predicat de <spectacle>. Referentul din poziția obiectului direct respectă anumite constrângeri; autoarea formulează restricțiile selecționale astfel: voir ca predicat de <visite> are
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
subiect [+Uman] și N1 este argumentul obiect direct [+Localizare] . 94 În strânsă legătură cu acest aspect, reținem observația de natură cantitativă formulată de Vulpe (1980: 88), care precizează că în română propozițiile completive directe depind în proporție de 90% de verbe declarative (a spune, a zice), de verbe sentiendi (a vedea, a auzi, simți) sau de verbe de cunoaștere (a ști, a crede, a gândi), precum și de a vrea. 96 Există interpretări (modelul de complementare propus de Rosenbaum 1967, reluat și
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct [+Localizare] . 94 În strânsă legătură cu acest aspect, reținem observația de natură cantitativă formulată de Vulpe (1980: 88), care precizează că în română propozițiile completive directe depind în proporție de 90% de verbe declarative (a spune, a zice), de verbe sentiendi (a vedea, a auzi, simți) sau de verbe de cunoaștere (a ști, a crede, a gândi), precum și de a vrea. 96 Există interpretări (modelul de complementare propus de Rosenbaum 1967, reluat și revăzut, cu anumite modificări, de Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
reținem observația de natură cantitativă formulată de Vulpe (1980: 88), care precizează că în română propozițiile completive directe depind în proporție de 90% de verbe declarative (a spune, a zice), de verbe sentiendi (a vedea, a auzi, simți) sau de verbe de cunoaștere (a ști, a crede, a gândi), precum și de a vrea. 96 Există interpretări (modelul de complementare propus de Rosenbaum 1967, reluat și revăzut, cu anumite modificări, de Pană Dindelegan 1974: 31) conform cărora secvențele tranzitive cu completive directe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
revăzut, cu anumite modificări, de Pană Dindelegan 1974: 31) conform cărora secvențele tranzitive cu completive directe introduse conjuncțional prin că, să, dacă sunt generate în urma suprimării (obligatorii sau facultative) a nominalului [+Indef] [+Abstract] faptul, prezent în structura de adâncime a verbelor tranzitive: Văd √ că vine spre noi < Văd faptul că vine spre noi. Acceptând această posibilitate de analiză, am admite că în toate structurile analizate la 4.2.2.1 s-ar exprima percepții abstracte. Considerăm însă că distincțiile menționate în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepția unor procese care sunt surprinse în desfășurare, fiindcă acestea nu au trăsătura semantică [+Abstract]. 97 Româna se deosebește de alte limbi în ce privește exprimarea acestui raport semantic în care a vedea este urmat de conjunctiv. În italiană se poate folosi verbul vedere la imperativ, dar urmat de un infinitiv prepozițional, mai frecvent la formă afirmativă decât la formă negativă: Vedi di chiudere la porta! vs Vedi di non lasciare la porta aperta! Chiar dacă acceptă construcția cu imperativul lui vedere, italiana preferă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
la formă negativă: Vedi di chiudere la porta! vs Vedi di non lasciare la porta aperta! Chiar dacă acceptă construcția cu imperativul lui vedere, italiana preferă actul de vorbire directiv neprefațat de vedere: Chiudi la porta! Există limbi romanice nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel ca în franceză, derivatul nominal al verbului cuidar "avea grijă" sau, în altă configurație sintactică, interjecția ojo
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
acceptă construcția cu imperativul lui vedere, italiana preferă actul de vorbire directiv neprefațat de vedere: Chiudi la porta! Există limbi romanice nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel ca în franceză, derivatul nominal al verbului cuidar "avea grijă" sau, în altă configurație sintactică, interjecția ojo, urmată de imperativ sau de infinitiv: Cuidado en no dejarINF la puerta abierta!, ¡Ojo, no dejesIMP la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de vedere: Chiudi la porta! Există limbi romanice nu folosesc verbul a vedea în această poziție. În franceză se utilizează perifraza prendre garde, în spaniolă, pe poziția verbului a vedea poate apărea, la fel ca în franceză, derivatul nominal al verbului cuidar "avea grijă" sau, în altă configurație sintactică, interjecția ojo, urmată de imperativ sau de infinitiv: Cuidado en no dejarINF la puerta abierta!, ¡Ojo, no dejesIMP la puerta abierta!; ¡Ojo con no dejarINF la puerta abierta! 1 Fenomenul de variație
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
O să vorbesc cu el. Să vedem, vine sau nu? 100 Vezi aceeași observație la Alm-Arvius (1993: 86), pentru utilizarea în engleză a tiparului [see + if-clause]. 101 Vezi Sandfeld, Olsen (1936, I: 260). Autorii arată că structurile cu infinitiv regizat de verbe de percepție sau de verbe de descoperire erau mai frecvente în limba veche, în poziția infinitivului apărând mereu verbul a fi. În același sens, Diaconescu (1977: 163) menționează că tiparul [verb tranzitiv + a-inf] era foarte frecvent în limba veche încă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedem, vine sau nu? 100 Vezi aceeași observație la Alm-Arvius (1993: 86), pentru utilizarea în engleză a tiparului [see + if-clause]. 101 Vezi Sandfeld, Olsen (1936, I: 260). Autorii arată că structurile cu infinitiv regizat de verbe de percepție sau de verbe de descoperire erau mai frecvente în limba veche, în poziția infinitivului apărând mereu verbul a fi. În același sens, Diaconescu (1977: 163) menționează că tiparul [verb tranzitiv + a-inf] era foarte frecvent în limba veche încă din secolul al XVI-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în engleză a tiparului [see + if-clause]. 101 Vezi Sandfeld, Olsen (1936, I: 260). Autorii arată că structurile cu infinitiv regizat de verbe de percepție sau de verbe de descoperire erau mai frecvente în limba veche, în poziția infinitivului apărând mereu verbul a fi. În același sens, Diaconescu (1977: 163) menționează că tiparul [verb tranzitiv + a-inf] era foarte frecvent în limba veche încă din secolul al XVI-lea, un inventar al verbelor care acceptă infinitivul în poziția obiectului direct fiind dificil de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]