6,731 matches
-
corpuri de unități semnice, după diferite parcursuri de sens".22 II.2. DISCURSUL POETIC II.2.1. SISTEME DE SEMNE Textul, ca "sistem de semne", devenind procesual, ca discurs care acționează asupra semnificațiilor, creează "situația discursivă", definită ca "intersecția non vidă a mulțimilor de propoziții ce constituie universul de discurs", discursul fiind înțeles ca "mulțimea actelor de discurs efectuate de agentul discursiv cu intenția de a modifica universul comun de discurs".23 Relația care se stabilește între "semnele" discursului a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pune fiecăruia eticheta originii mele. Aceasta Îmi vine de la mama, aceasta de la primul meu prieten, aceasta de la Emerson, aceasta de la Rousseau sau Stirner. Dacă Împing pînă la fund inventarul a tot ceea ce mi-am Însușit, Eul meu rămîme o formă vidă, un cuvînt fără conținut real...Lăsat singur, n-aș fi decît eu sălbatic, mîncător de rădăcini și de cîini morți” (Giovanni Papini, „Gog”). * „Unii pot trăi cu sine Însuși fără nici un prieten, alții se simt bine Între prieteni fără sine
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
înlocuiți de celebrități, vedete, staruri, idoli; literatura de publicațiile informative-publicitare (digests); idealurile de clișee. Peisajul social se va transforma într-o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura cultura de masă, o cultură simplificată, vidă de conținut, lipsită de gust, de valoare, supusă fluctuațiilor modei. Această sub-cultură, superficială și exaltată, va genera neliniște, angoasă, nevroză colectivă. Cultura de masă propagă mișcarea, agitația, trepidațiile, suspansul, atacurile, violența, sexualitatea liberă, descărcarea pulsională primară în absența oricărei cenzuri
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ov. S. Crohmălniceanu, O artistă distinsă, RL, 1989, 12; Virgil Mocanu, Margareta Sterian, București, 1990; Eugen Simion, Margareta Sterian, L, 1992, 41; Ierunca, Semnul, 155-159; Milea, Sub semnul, 28-30; Dicț. scriit. rom., IV, 381-383; Margareta Sterian, îngr. și introd. Mariana Vida, București, 2002. R.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
sale, generalul nu sacrifică cu totul individualul: cele două aspecte ajung să se echilibreze, dând figurilor lor un volum mai amplu, o materialitate mai bogată decât aceea a personajelor clasice propriu-zise. Oamenii lui Caragiale trăiesc într-o lume fără obiecte, vidă, cu foarte rare indicații asupra costumului lor, fără referiri la decorul caselor în care locuiesc sau a lucrurilor pe care le manipulează. Scriitorul nu este un descriptiv-vizual. Impresia atât de vie a mediului (în special a mediului social) reiese din
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Emile Benveniste, limbajul (= limba în accepțiune saussureană) conferă discursului (= vorbirea din concepția lui Saussure) calitatea de instrument al comunicării prin constrîngerea individului vorbitor de a se institui în subiect vorbitor, obligîndu-l să folosească pronumele de persoana întîi și, astfel, forma "vidă" a pronumelui primește un conținut ce este însăși persoana vorbitoare. Acest fenomen de constituire a unei persoane ca subiect este denumit de lingvistul francez subiectivitate, ca relație nemijlocită cu actul vorbirii. Subiectivitatea fiind o trăsătură inerentă a discursului și a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ei sunt generali și abstracți. În cazul în care termenii generali și abstracți se referă la entități neobservabile, precum oxigen, atom, etc., conceptul desemnat de cuvântul respectiv se manifestă pe latura intensională, de conținut, latura extensională sau sfera rămânând oarecum vidă. Oprindu-ne asupra distincției, făcute de Carnap, între intensiune și extensiune, am putea spune că există o consubstanționalitate între sens, intensitate și conținut și între semnificație (referință), extensiune și sferă. Prin urmare, “sensul unui cuvânt se va defini atunci ca
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
orașe și sate, ci cu toții trebuie să depună sforțări maxime, iar scriitorii, și În genere artiștii, au obligația morală să stimuleze, să Însuflețească și să preamărească pe Înfăptuitorii acestui plan măreț. Și Între acești obligați, mă găsesc și eu”. Sculptorul VIDA: „ (Ă) Mai am de asemenea În plan cel puțin patru lucrări, care vor avea ca subiect munca țăranilor conștienți. Spun conștienți pentru că până acum o lipsă a lucrărilor mele a fost faptul că apărea În ele un țăran oarecum idealizat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Radu 93 Vasilescu-Liman, Dumitru 52 Văcârescu, Iancu 235 Văcărescu, Ienăchiță 235 Văduvâ, Maria 52 Vâlcu, V. 307 Vântu, V. 290 Vârgolici, Theodor 191 Verne, Jules 322 Vescan, Mauriciu 122 Vianu, Tudor 116 Vicol, Dragoș 93, 191, 206, 222, 269, 290 Vida, Geza 15 Vintilă, Petre 12, 41, 44-49, 50, 65 , 79, 88, 191, 202 Vitner, Ion 12, 26, 31, 67, 87, 88, 89, 92, 99, 102, 112-119, 121, 83, 193, 230 232, 247, 280, 331, 339, 350 Vlad, M. T. 137
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
consecință, scopul originar al destalinizării a fost unul de natură politică, aceasta însemnând în primul rând un instrument util pentru elita politică sovietică care se afirma atunci pe scena luptei pentru putere, deosebit de intensă și cu neanticipate răsturnări de situație, vidată de dispariția fostului dictator. La câteva luni după Congresul XX al PCUS, cel puțin 40% dintre membrii Comitetului Central al partidului fuseseră epurați (Friedrich, Brzezinski: 1956, 52). Însă, în societatea sovietică și în cadrul "lagărului socialist" în general, destalinizarea a căpătat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
PNL 98 DAN RAICA PNLCD 99 DANIELA DANIEL PNȚCD 100 VLADIMIR STOICA PNȚCD 101 TOADER TACHE PNL Covasna 102 EUGEN CLINCIU PNȚCD 103 LIVIU MATEI PNȚCD 104 VALENTIN-DORIN SODOR PNȚCD 105 ALEXANDRU SURDU PNȚCD 106 NICOLAE BOROS PNȚCD 107 LIANA VIDA FER Dâmbovița 108 TEOFIL OCTAVIAN BOLOGA PNLCD 109 ION MIHALCIOIU PNȚCD 110 DANIEL POHOAȚA PNȚCD 111 DESPINA MATEI PNȚCD 112 CONSTANTIN IANCU PNȚCD 113 ȘTEFAN ISPAS FER Dolj 114 RADU-ION SAVIN PNLCD 115 ION JIANU PNȚCD 116 RADU NICA PNL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198844_a_200173]
-
2. Danef Davidescu 3. Mirel-Daniel Țuțuianu 4. Dumitru Ștefan 5. Radu-Dumitru Savu 6. Mihaela Hagiescu CLUJ Convenția Democratică din România 1. Liviu Branzas P.N.T.-C.D. 2. Nicolae Ciovarnache P.N.T.-C.D. 3. Bogdan Darzu P.N.L.-A.T. 4. Ioan Vida Simiți P.N.T.-C.D. 5. Liviu Russu P.N.T.-C.D. 6. Vladimir Foști P.A.C. 7. Ioan Pop P.S.D.R. 8. Bogdan Cerghizan P.N.T.-C.D. 9. Tiberiu Goga P.N.T.-C.D. 10. Ioan Radu Vlad P.N.T.-C.D. 11. Radu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200263_a_201592]
-
Visarion își definește creația: un film al copleșitoarei tristeți umane, al singurătății și al întoarcerii în sine, un film al necuvintelor, drama individului ce încearcă să spere acolo unde nu mai este nimic de sperat, într-un univers gol, pustiit, vidat de sentimente. Se vorbește puțin, se trăiește prin imagine și sens. Eroii nu trăiesc, ei sunt purtați de viață [...] Cu tălpile în noroi, pentru ei desprinderea rămâne pe un soclu pe care niciodată nu-l vor atinge. Dezorientați, nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
capacitatea de adaptare, i-a adus eticheta de „concept-burete”(Thomas, 2008). Alte voci critice, așa cum remarca Șerban Ionescu (2010, p. 292), subliniază amestecul conceptului de reziliență peste tot, cu pierderea specificității lui sau acuză sărăcia lui, numindu-l o „scoică vidă”. Cu referire la reziliența familiei, J.M. Patterson (2002) evidențiază faptul că cercetarea utilizează conceptul cu alte note distincte decât o fac practicienii. ̨ n vreme ce practicienii utilizează conceptul ca fiind sinonim cu „forțele”familiei, cercetătorii îl văd din perspectiva
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezista Într-o sferă consacrat masculină). La aceasta se adaugă și argumentul Mihaelei Miroiu (1998, p. 253) referitor la cetățenia formală pe care femeile au dobândit-o În 1948: „Ele au primit acces la putere tocmai atunci când puterea civică devenise vidă de sens”. Discursul socialist despre identitate, bazat pe conceptul de identitate normativă colectivă, care confunda voit identitatea de sex cu cea de gen, acordă drepturi formale femeilor, dar exclude identitatea de gen, ignorând feminismul politic al valului al doilea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acestora în fața administrației". O astfel de apreciere o considerăm întru totul corespunzătoare conceperii codificării, ca factor de securitate juridică, esențială pentru configurarea raporturilor între stat și cetățeni, în concordanță cu exigențele statului de drept. Controlul constituționalității activității de legiferare IOAN VIDA* PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Summary The control for the constitutionality of the enactment activity is pending on the contest of the procedure to adopt the law or its content by one or another of the subjects qualified by the Romanian Constitution
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
despre misiunile diplomatice îndeplinite și alte activități desfășurate 29 PARTEA a II-a 63 STUDII AD HONOREM 63 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în legistica formală: tehnica legislativă, Editura Oscar Print, București, 1995, p.7. 19 Luc J. Wintgens, Legisprudence, as a New Theory of Legislation, în Ratio Juris vol.19, No.1 martie, 2006, în special pag.1 ,5, 10-24. 20 Ioan Vida, Manual de Legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă), Ed. a II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vol.19, No.1 martie, 2006, în special pag.1 ,5, 10-24. 20 Ioan Vida, Manual de Legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă), Ed. a II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France, Paris, 1978, p.41-43, 372, 371, 380. 23 În acest sens, Ioan Vida, op.cit., p.12 24 Unele aspecte analizate în această parte a studiului au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
II.a, revizuită și completată, Lumina Lex, Bucurști, 2004, p.4. 21 Ioan Vida, op.cit., p.5, 12, 27. 22 Jean Carbonnier, Sociologie juridique, Presse Universitaire de France, Paris, 1978, p.41-43, 372, 371, 380. 23 În acest sens, Ioan Vida, op.cit., p.12 24 Unele aspecte analizate în această parte a studiului au fost cuprinse în comunicarea Sofia Popescu, La codification facteur de securité juridique, prezentată în cadrul celei de-a XIII Ediții a Zilelor juridice franco-române, Paris, Lille, 2005. 25
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
metodologiei juridice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, cap.II. 40 Sofia Popescu, Teoria generală a dreptului, Lumina Lex, București, 2000, p.213-214 41 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, Editura Romprint, București, 1995, p.52, 53 42 Ioan Vida, Manual de legistică formală (Introducere în tehnica și procedura legislativă) Ed. a II-a revizuită și completată, Lumina Lex, 2004, p.89-90, 119-120. 43 Ilariu Mrejeru, op.cit, p.198-199. 43a A se vedea Ion M. Anghel, Dreptul diplomatic și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Incoherence of the Philosphers (Lahore: Pakistan philosopfical Congress, 1963). Hodgson, M. G., S.: The Venture of Islam: Conscience and History în World Civilization, 3 vols., (Chicago: University of Chicago Press, 1974). Houvannisian, R.: ed.: Etichs în Islam, Ninth Levi Della Vida Conference, (Malibu, Cal.: Undena Publications, 1985). Pe lang] prezentarea realizat] de Fazlur Rahman, cartea conține articole scrise de K. Faruki, W. Madelung, G. Makdisi și F. Denny. Madelung, W.: „Nasir-al-Din Tuși ethics”; în Houvannisian, 1985. Makdisi, G.: „Ethics în Islamic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inteligibilă (ea include și imaginea anticipatoare), se inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată și vidă. Este așadar opusă ei în ce privește referința temporală, consistența, înțelegerea (și trăirea). Imaginea mnezică se situează mai exact între percepția reală și conceptul obiectului perceput, într-o ipostază studiată de psihologia cognitivă contemporană ca modalitate de reprezentare mentală a unei informații
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cunoașteri și, în genere, al gândirii, rostirii și făptuirii, delimitându-se astfel spațiul judicativului omnipotent, poate fi interpretat, așa cum s-a apus mai sus, ca rezultat al unei "opțiuni". Deoarece, ca început al cunoașterii nu se poate afla o formă vidă, dar nici un conținut de cunoaștere ne-format, ci mai degrabă o unitate sintetică. Elementele obișnuite de cunoaștere (empiric și rațional, a priori și a posteriori, sensibil și categorial, observațional și esențial etc.), instanțele "naturale" ale sale (de fapt, judicative: subiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Interesante, din perspectiva problemei deschise aici, sunt exemplele lui Kant pentru fiecare "specie" a nimicului: pentru ens rationis (concept vid fără obiect), exemplul îl constituie noumenele; pentru nihil privativum (obiect vid al unui concept), umbra, frigul; pentru ens imaginarium (intuiție vidă fără obiect), spațiul pur, timpul pur; iar pentru nihil negativum (obiect vid fără concept), figura rectiliniară a două laturi.131 Dacă toate acestea sunt ceva iar unele dintre ele au fost acceptate de Kant însuși în anumite locuri ale proiectul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]