9,759 matches
-
pe cei doi aștri la Techirghiol în fiecare dimineață pentru băi de nămol, fiindcă se pare că nămolul le priește, iar la Scornicești încă nu s-a descoperit un ghiol corespunzător Mă miram însă, de ce nu și-au construit o vilă și acolo, pe malul lacului, sau ar fi putut chiar să mute ghiolul lângă vila de la Neptun, căci voința unui faraon se știe că este lege pentru felahii săi. Alții au construit și piramide Cert este însă faptul că domniile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pare că nămolul le priește, iar la Scornicești încă nu s-a descoperit un ghiol corespunzător Mă miram însă, de ce nu și-au construit o vilă și acolo, pe malul lacului, sau ar fi putut chiar să mute ghiolul lângă vila de la Neptun, căci voința unui faraon se știe că este lege pentru felahii săi. Alții au construit și piramide Cert este însă faptul că domniile lor aplicau zicala: Dacă nu vine muntele la Mahomed, se duce Mahomed la munte. Dar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vine muntele la Mahomed, se duce Mahomed la munte. Dar poate că totuși i-am văzut, fiindcă de pe digul pe care câțiva bărbați bronzați la negru vegheau ca să nu se privească cu binoclul ori să se facă fotografii spre sfânta vilă, se puteau observa cu ochiul liber unele personaje neidentificabile. Dar să revin la plaja noastră, a muritorilor de rând. În fiecare zi apăreau pe plaje, spre ora prânzului, diferite bunătăți ca mititei, cârnați fripți, crenvurști, bere, citro și siropul înghețat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o expansiune a punctelor de asalt. Cartiere care păreau să fie ferite până nu demult de orice fantezie sistematizatoare vor intra în curând în competența exclusivă a demolatorilor. În zona rezidențială Cotroceni urmează să dispară circa 600 de clădiri, majoritatea vile somptuoase sau blocuri interbelice. Calea Victoriei va fi și ea atacată, pierzând întreg frontul stâng pe tronsonul Calea Griviței-Piața Victoriei. Vor cădea astfel Muzeul Colecțiilor, clădirea Academiei Române, care a pierdut deja în primăvara lui 1984 casa Alexandru Bellu, casa Vernescu, probabil
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
se construiește în prezent viitorul Centru Civic au fost dărâmate nu mai puțin de alte cinci biserici. Dar acestea reprezintă numai o foarte mică parte din ceea ce a fost distrus în acest perimetru. Un foarte mare număr de case, de vile și de mici blocuri dinaintea războiului au dispărut fără urmă. Numărul lor total e greu de stabilit, deoarece este clasat printre secretele de stat. Unul din cele mai tipice cartiere bucureștene a fost astfel pur și simplu șters de pe suprafața
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sufletul, efortul părea să-i rupă, În orice clipă, arterele și pneuma. „Dom’ Paul”... Se apropiase, umil, un bătrânel al locului. Discuția a pornit instantaneu, privirea bulbucată a lui dom’ Paul se mărise, scăpăra de curiozitate. Altădată, la Pietroșița, la vila lui M.H. Simionescu, unde ajunsesem În mașina și sub șofatul lui Bălăiță, casa pe colină a lui MHS dublase supliciul, apoi Îl triplase prin scările care urcau la etaj. Gâfâieli, popasuri pe câte un scaun adus În grabă. Când am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
viitorul lumii de azi. * Forfota nocturnă de pe Kudamm, veselia burlescă din jurul pieței Wüttemberger sau de la Europa-Center. Farmecul patrulaterului de la Savigny Platz. Colțul parizian de stradă și grădiniță din fața cinematografului Kurbe. Pitorescul getto-ului oriental din Kreutzberg. Liniștea distantă În care domnesc vilele din Grünewald. Trenul și vaporașele care hașurează orașul. Cadrul firesc al existenței zilnice. Un peisaj interior, până la urmă, sufletesc. Semn de adaptare, poate. Începutul unei relații reale cu mediul? Convorbiri despre nazism și Berlinul dinainte de război, despre protecția mediului și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu un important prozator român. După ce inspectase sceptic spațiosul apartament, situat În centrul Parisului, pe Boulevard Montparnasse 96A, vizitatorul de la București și-a exprimat dezamăgirea că unui scriitor de asemenea anvergură, membru al Academiei Franceze, nu i se asigură o vilă, cu grădină și ambianță corespunzătoare, așa cum proceda Rinoromânia socialistă cu „clasicii” săi, precum musafirul Însuși. Academicianul francez nu părea insultat. A chemat-o pe Marie-France și a rugat-o să arate oaspetelui micuța ei cameră, ca acesta să se convingă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îndrăgostitului Bellow, sfiala cu care se mișca În noul rol. Am avut eu Însumi confirmarea acestei impresii. În cele câteva zile pe care le-am petrecut În 1998 În Vermont În casa de vară a scriitorului, am aflat că frumoasa vilă fusese construită la dorința Alexandrei Bagdasar. Bellow vorbea cu anume ezitare, chiar sfială despre Alexandra, nu avea chef să intre În amănunte. Era evident că rana nu se Închisese. Prezența noii sale soții nu Încuraja, bineînțeles, confesiunea; faptul că ne
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în cel de-al treilea Reich, după lovitura de stat a lui Antonescu (Ianuarie 1941), legionarii refugiați în Germania, cam până în aprilie 1941, erau grupați în trei centre, astfel: Un prim grup era chiar în Berlin, într-un cartier de vile, foarte pitoresc, pe o stradă numită Ahornalee (aleea arțarilor). Aici fuseseră strânși toți cei care avuseseră funcții de răspundere în scurta „așa-zisa” Guvernare Legionară, în București. Ei se adăpostiseră la serviciul german S.D. (Sicherheit Dienst), fiind transportați apoi peste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
al Mișcării Legionare, fiind un prieten al ungurilor. Enescu, ajuns la Roma, stabilește neașteptat de repede o legătură, așa cum îl rugase Horia Sima cu o persoană apropiată Ducelui, acesta era Mario Appelius, un ziarist care avea oricând drum deschis la Vila Torlonia unde locuia Mussolini. Astfel, Enescu îl informa pe Mario Appelius de toată situația legionarilor din Germania și scrisorile venite de la Stoicănescu, decodificate, ajungeau pe masa de lucru a lui Mussolini. Acesta, citindu-le și-a manifestat în mai multe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
poate primi imediat. Trec câteva zile, în care timp nemții se alertează și este invitat de un emisar a lui Mussolini în casa lui Mario Appelius unde este arestat de poliția italiană și predat poliției germane. Urmează o anchetă la vila de la Berkenbrück, apoi lagărul Sachsenhausen și Oranienburg, până la sfârșitul lui August 1944. Împrejurări de groază suportate de către Comandant de la forurile germane, în numele așazisei camaraderii de idei, care ne sunt relatate, în scurt, în cartea de istorie legionară: „Prizonieri al Puterilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o mică vacanță împreună cu familia la Sâmbăta de Sus, relatată într-un manuscris de fiul său, Horia Petrașcu, prezentat în capitolul Mărturii. Un cunoscut și bun prieten al lui Nicolae Petrașcu, inginerul Mărgineanu, din Cluj, îi oferise un concediu la vila sa din Sâmbăta, pe care fiul său îl descrie cu multă căldură după mai mult de cincizeci de ani. Capitolul VIII ACTIVITATE 1947-1948 (ORGANIZARE, ARESTARE, PROCESUL, DECLARAȚII ȘI COMENTARII PE MARGINEA LOR) Așa-zisul „armistițiu” care se făcuse între Mișcarea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
iulie 1945, după ce a emis celebra CIRCULARĂ din august 1945, prin care a cerut oamenilor săi să intre în viața normală, atât cei liberi cât și cei care ieșiseră din închisori a fost reținut într-o închisoare relativă, într-o vilă în București, păzit lejer și unde mâncare ni se aducea de la un restaurant sau o cantină. A primit aprobarea să stăm cu dânsul mama și cei doi copii. Noi eram liberi, ne jucam prin casă și curte, mergeam câteodată în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și 1947. îmi aduc aminte cum în vacanța școlară 1946, prin iulie (fratele meu Mihai terminase clasa a treia, eu clasa întâia), am petrecut câteva săptămâni la Sâmbăta de Sus, lângă Mănăstirea Brâncoveanu, la doi kilometri în jos, într-o vilă proprietatea inginerului Mărgineanu de la Cluj, prieten de al tatei. Am plecat din gospodăria părinților și fratelui său Gheorghe din Sâmbăta de Sus cu un car cu bivoli, mânat de tata (care era de la țară și lucrase la câmp până a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zați la instituțiile civile sau întreprinderile particulare la infirme riile Cercurilor Teritoriale. Evreii repartizați, eventual, la instituțiile și întreprinderile din orașele nereședințe (unde nu sunt Cercuri Teritoriale), vor fi supuși pentru vizita medicală la medicul unei autorități militare sau ci vile din localitate. 2. Fiecare unitate, instituție sau întreprindere care folosește evrei la munca obligatorie, va poseda o condică de vizită medi cală pentru evrei. Șeful detașamentului de muncă va înscrie în condică numele, pronumele și anul nașterii evreilor care urmează
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cutie cu gloanțe. Presupun că știi să manevrezi așa ceva, zise fata. — Glumești! am exclamat eu uimit. N-am pus în viața mea mâna pe un pistol. — Eu mă pricep binișor. Am exersat ani de zile. Mai ales când mergeam la vila noastră din Hokkaido, mă retrăgeam printre dealuri și a mea era lumea. De la zece metri țintesc cu exactitate un obiect de mărimea unei cărți poștale. Îți place, nu? — Ești grozavă! De unde ți-ai procurat așa ceva? Chiar că ești tont! zise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
într-un mediu familial bine structurat în prezența ambilor părinți? Este o întrebare la care părinții de astăzi nu și-o pun. Traiul mai decent contează mai mult decât sacrificiul pentru creșterea noilor generații. Acest trai înseamnă pentru mulți case, vile, electrocasnice și mașini, într-un cuvânt românul capătă o unică identitate clară, cea de consumator, înscriindu-se astfel în profilul europeanului contemporan. Din acest punct de vedere am putea spune că o parte dintre români sunt deja europenizați. Banii au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
universală împrumutat de la Aimé Martin 36. Evident, "multitudinea" nu e un concept filtrat de filosofia timpului, ci un loc comun preluat ca un decalc din franceză. Cel mai frecvent figurează în sintagme fixe în care importul se simte ușor: "multitudinea vilă" sau "coteria multitudinii". E un neologism cu aer de barbarism care denumește mulțimea. În manuscrisele pe care Aurel Sasu le-a publicat sub titlul de Istoria literaturii, scrise în jurul lui 1844-1848, și care trebuiau să constituie conținutul unui curs, în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
parte obținut prin prelucrarea unor surse străine, termenul apare în contexte în care e vorba de abilitatea oamenilor politici de a păcăli masele ("amețesc multitudinile oarbe") sau de capacitatea artiștilor de a crea senzația falsă a notorietății ("bietul vulg sau vila multitudine îi crede oameni mari")37. Nu e, în mod evident, o noțiune pozitivă. Heliade Rădulescu tratează cu neîncredere asocierea primitivă a indivizilor, subliniind, în mod previzibil, ignoranța lor. Termenul rezistă totuși în vocabularul criticului. Într-un context în care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un bărbat foarte frumos, era și vânător, un bărbat după care toate fetele întorceau capul pe stradă. Avea ținută, îl știa tot Iașul. S-a căsătorit cu nepoata primarului Iașului, cu Gica Gane, și a locuit pe strada Pinului în vila familiei Gane - am fost pe acolo când eram copil. Eu nu semăn cu el... La Liceul Ortodox Gica a fost colegă cu sora mea, Felicia, care a murit. Era cu un an mai mare decât sora mea, s-a îndrăgostit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trăiți tovarășu' secretar!", "Ce faci aici?" Păi am venit în fermă!" "Dar vii așa? Cum!?! Nu este ofițer de servici, unde-i ofițerul de servici?" " Am ofițer de servici, dar cu ce să vină pe vremea asta, că stă în vilele CFR de pe Copou, în cartierul Aurora! Eu de abia am ajuns, cum ar fi putut ajunge doctorul Postolache?" "Tu cu ce ai venit?" "Cu sania" "Să lași ofițerul de servici să vină, să nu te mai prind, că te penalizez
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
iertător, mângâind copiii care-i întâlnea în cale". Și G.G. Ursu, autor al studiului de Istorie și geografie literară „Tecuciul literar", Bârlad, 1943, p. 8, 32-33, care ne vorbește despre „Cenacluri literare la Tecuci", unul în casa „în formă de vilă modernă", străjuită de „perdeaua plopilor drepți și înalți, unde Doamna Amelia Papadopol-Calimach, fiica Plitosoaiei și stăpâna casei făcea primirile, casă în care „lumea invitată asculta muzică, tineretul dansa", iar alții „ascultau clavirul mângâios al gazdei", explică ce a fost cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
amplorii și importanței majore, aceasta s-a deschis pe 12 mai 1936 și s-a încheiat la 31 mai 1937833. Expoziția a urmărit în special unificarea și coordonarea unitară a presei catolice din lumea întreagă. Ea a avut loc în Vila Pontificia a castelului Gandolf (Roma) și a fost intens promovată de L΄Osservatore romano, deoarece se sărbătoreau 75 de ani de la fondarea acestuia. Acțiunea a fost considerată un omagiu adus de presa catolică din întreaga lume Papei Pius al IX834
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sa, încurajată fiind de adeziunea fermă a principalilor exponenți ai presei catolice din cele mai importante țări ale lumii. Sfântul Părinte nu numai că a "binevoit să primească bine inițiativa", dar ca dovadă a mulțumirii sale, a găzduit expoziția în vila sa din castelul Gandolfo. Importanța Expoziții mondiale a presei catolice nu a fost pusă la îndoială de către organizatori. Aceștia urmăreau promovarea dezvoltării și sublinierea forței presei catolice, care a propagat o organizare din ce în ce mai riguroasă și a stabilit legături strânse, de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]