6,829 matches
-
ceea ce limba ne prezintă sub o formă naturală. O stare a jocului corespunde unei stări a limbii. Valoarea pieselor depinde de poziția lor pe eșichier, așa cum în limbă valoarea fiecărui termen depinde de opoziția cu toți ceilalți termeni. Fiecare mutare pune în mișcare o singură piesă, dar poate revoluționa ansamblul partidei, influențînd și piese momentan în afara jocului (CLG: 104-126). Valoarea și deci semnificația unui cuvînt este întru totul în funcție de sistemul din care face parte cuvîntul: "Nici un sistem nu este închis perfect (serré) ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nimic, ea este chiar nimicul absolut (Barrow, 2006), în afara comportamentelor complementare într-o rețea vie, a oamenilor. Dincolo de activitatea oamenilor există doar neantul. Și atunci este logic ca omul viu, mânat de interese nu doar egoiste, să fie cel care pune în mișcare o întreagă rețea de conectare cu scop lucrativ, și nu doar atât. Dacă piața funcționează (termenul este ca un blestem legat de un mecanism!) prin faptul că oamenii vor să aibă controlabil, negociabil și convenabil activitate economică, acest fapt nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
25. Dincolo de foarte multe speculații seducătoare privind practicile divinatorii, merită să fie analizate rolul și funcțiile pe care ele le pot dobândi în mediul social. Situându-se la granița dintre sacru și profan, dintre supranatural și natural, divinația angajează și pune în mișcare diverse energii. Este prilejul unor inepuizabile dispute și discuții filosofice, teologice. Este, totodată, un inepuizabil teren de cercetare pentru antropolog, etnolog, istoric etc. Legătura sa cu societatea este întreținută de ideile pe care le vehiculează, dar și de consecințele actului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a acestor străvechi practici în societatea românească contemporană, care, alături de alte imagini și reprezentări sociale, pot explica și nuanța complexitatea manifestărilor mentalului social. În definitiv, toate sunt expresii ale spiritului uman care funcționează în contexte spațio-temporale specifice. Ele antrenează oameni, pun în mișcare energii, pot să le influențeze viața în bine sau în rău. Împreună pot forma un bagaj cultural care poate spune multe despre relația dintre om, societate și divinitate. Simpla lor prezență și supraviețuire peste timp poate fi un indiciu important
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și mefiență. De exemplu, imediat ce naște, femeia devine tabu. În jurul său se țes o mulțime de reguli, norme și interdicții. O mare parte din aceste credințe le găsim în comunitățile arhaice, dar și mai târziu în modernitate. Toate acestea pot pune în mișcare imaginarul colectiv iar reprezentările acestuia pot fi dintre cele mai neașteptate: femeia-descântătoare, femeia-ursitoare, femeia-vrăjitoare, femeia-ghicitoare etc. Un posibil răspuns la anterioara întrebare ni-l poate oferi și relația strânsă dintre femeie și natură. Mai precis, este vorba de relația femeie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
putem prezice ce vor trebui să știe copiii noștri peste zece sau douăzeci de ani, ce îi învățăm este mai puțin important decât cum îi învățăm să învețe singuri". (Khan, 2013, p. 180) De fapt, cel mai important este ceea ce punem în mișcare atunci când învățăm (și nu suntem învățați), adică acele procese interne implicate decisiv în creativitate: "uimirea și curiozitatea, nevoia de a căuta, de a găsi și a încerca" (Desmond Morris); toate aceste procese sunt strâns legate de acea gratuitate a cunoașterii
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
recolta, dar și pacea, victoria în lupta împotriva vecinilor etc. Un obiectiv foarte important al acestor implorări pentru bunăstarea generală este sănătatea publică, protecția împotriva epidemiilor. Astfel începe să se individualizeze semnificația sacrificiului. Aparatul religios este încă din perioada aceasta pus în mișcare pentru obținerea vindecării cutărui sau cutărui bolnav. În primul rînd vindecarea bolnavilor a căror viață avea importanță publică și abia pe urmă sănătatea tuturor; mai întîi săntatea trupească și în cele din urmă SĂNĂTATEA PSIHICĂ, CEEA CE CONSTITUIE CARACTERISTICA CELEI DE
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sunt tot mai mult implicate și constrânși să suporte sancțiunile pieței globale. Scepticii consideră că fenomenul globalizării este o fantezie care ascunde realitatea unei economii internaționale fracționate în care guvernele naționale rămân foarte puternice. Transformativiștii văd în globalizare forța ce pune în mișcare schimbările politice, economice și sociale care conturează o nouă dimensiune societății moderne și ordinii mondiale. „Întrebările despre globalizare care astăzi sunt atât de silențioase și fără formă sunt datorate organizațiilor nonguvernamentale, care deseori se descriu ca un grup al societății
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
la care au ajuns specialiștii care au adoptat Carta de la Roma în anul 197222. Deoarece memoria, care în sine deține multiple funcții sociale, operează în mod curent cu coduri sociale în nevoia de concretizare a obiectelor; ceremonii și ritualuri care pun în mișcare "matricea internă" a acestora, determinînd o materializare a acestei stări, o constituire a identității patrimoniale. Colecții și muzee pe teritoriul României Putem caracteriza începuturile colecționării și expunerii prin activități nesistematice de identificare a unor obiecte provenite din campaniile arheologice sau
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
scopului principal al cultului nu e conformă nici cu istoria religiilor în general, nici cu religia lui Israel în particular. De fapt, dacă este adevărat că în cult autorul vizibil este întotdeauna ființa umană (care, în anumite concepții non biblice, pune în mișcare, prin mecanisme complexe de corespondență între macrocosmos și propriul microcosmos, forțe care sunt în mod normal o prerogativă a divinității) și uneori chiar omul instituie anumite rituri și uzanțe liturgice, la fel de adevărat este și că, aproape întot-deauna, cultul are la
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
părut absolut infructuoase și în care ai crezut că nu faci nimic bun, sau chiar ți se pare că ai luat-o pe un drum cu totul greșit. Aceste eforturi nu sunt, așadar, atât de sterile pe cât credem; ele au pus în mișcare mașina inconștientă, și fără ele mașina nu ar fi funcționat și nici nu ar fi produs nimic. Înțelegem acum și mai bine necesitatea celei de a doua perioade de efort conștient, după inspirație. Trebuie să pui în aplicare rezultatele acestei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
infinit fără ca acești atomi să se întâlnească și, în consecință, fără să se producă vreo combinație între ei. Dimpotrivă, în timpul unei perioade de repaus aparent și de efort inconștient, câțiva dintre ei s-au desprins de perete și s-au pus în mișcare. Ei mișună în toate direcțiile în spațiu, ca, de exemplu, un roi de țânțari în încăperea în care sunt închiși sau, dacă preferați o comparație mai savantă, ca niște molecule gazoase în teoria cinetică a gazelor. Coliziunea lor reciprocă poate
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
gazoase în teoria cinetică a gazelor. Coliziunea lor reciprocă poate produce atunci noi combinații. Care va fi rolul efortului conștient prealabil? Evident, acela de a mobiliza câțiva dintre acești atomi, de a-i desprinde de perete și de a-i pune în mișcare. S-ar crede că nu am procedat cum trebuie, deoarece am mișcat aceste elemente în mii de feluri diferite pentru a căuta să le asamblăm fără să fi putut găsi vreun ansamblu satisfăcător. Dar, după această agitație care le-a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
căutând debușee. Lumea este alta, motivele sunt altele, iar procesul de globalizare capătă o amploare nemaipomenită. Piața de capital este într-o continuă mișcare, susținută de o dinamică nemaiîntâlnită în domeniul circulației mărfurilor, oamenilor, ideilor, informației. Cine sunt actorii care pun în mișcare aceste complicate mecanisme financiare, suprastatale, care au creat relații de intercondiționare economică, politică și chiar culturală? Actorii globalizării sunt în principal marile companii transnaționale, purtătoare ale mesajului de dezvoltare globală. Sfârșitul mileniului al doilea a accelerat sub toate aspectele dezvoltarea
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
am încerca, nu putem măsura simultan, la fel de corect, și poziția, și viteza unei particule. Și asta din cauză că însuși actul măsurării distruge unele informații pe care încercăm să le așezăm cap la cap. Când faci o măsurătoare, este imposibil să nu pui în mișcare obiectul măsurat. De exemplu, imaginați-vă că măsurați lungimea unui creion. Vă puteți trece degetele peste el, apreciindu-i astfel lungimea; dar este posibil să îi dați un bobârnac creionului, modificându-i astfel puțin viteza de mișcare. Mai bine ar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de psihologie, de estetică, de filozofie și de poetica românului. Tipizarea nu se reduce doar la fixarea personajelor, ea le pune în mișcare, făcându-le să joace diferite partituri în interiorul ciclurilor. Fiind incarnarea unei idei, a mondoviziunii autorului, tipul este și un vector al dramatizării. Personajul "tipic" participa astfel la o dinamică realistă a explorării sociale, la Balzac, Stendhal și Zola. 76 Cu toate ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
țară de spioni și uneltele lor autohtone, când intervin organele de Securitate, în Șapte zile (1973). După rachetistică militară și siderurgie la nivel înalt, Agentul straniu (1974) aduce în prim-plan inteligența farmaceutică românească. Vitogenul, o variantă turbo a Gerovitalului, pune în mișcare o întreagă rețea de spioni industriali cu ramificații în țară și în străinătate. Rețea arestată en gros, firește, în final de „autoritățile române”. Fiecare dintre aceste fantasmagorii filmate, vehiculând prefabricate vizuale și de situație ale filmelor occidentale de gen, sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
materiale sunt mutații de materie și energie. Întrebarea este, poate fi asimilată lumea viețuitoarelor lumii materiale? Fără îndoială că până la un punct această asimilare se poate face, pentru că elementele de structură a viețuitoarelor aparțin materiei brute, iar mecanismul vieții se pune în mișcare prin schimburi de materie și energie. De aici încolo însă ființa viețuitoare depășește sfera materiei brute tocmai datorită caracterului ei distinctiv - finalitatea, prin trăsăturile sale esențiale: morfologice, fiziologice și psihologice, care fac ca aceste schimburi să se facă gradat, etapizat
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
rareori a condus la grave erori de gândire cu repercusiuni nefaste asupra societății omenești. Și aceasta numai datorită limitelor cunoașterii la momentul când se elaborau diversele sisteme filosofice, sau mai târziu prin speculațiile care s-au făcut pe seama esenței ce pune în mișcare lumea vie și, chiar mai rău, prin eludarea voită a ceea ce constituie chintesența structurii și comportamentului uman. Iată de ce Paulescu credea cu tărie în menirea științelor medicale și concluziona „Medicina cunoaște deci în mod real omul; ea ar trebui să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Hristos a propovăduit aceste aspecte existențiale a dat esență și consistență creștinismului, apropiindu-l de natura materială a omului în conjuncție cu esența sa divină. Prin aceasta creștinismul s-a dovedit superior multor credințe. Mai mult, el a reușit să pună în mișcare resorturile intime ale ființei umane și anume voința și speranța, fără de care viața nu poate avea cursivitatea normală în acord cu destinul ființei și, mai mult ca atât, nu poate avea un sens, pentru că nu ar împlini nevoia de transcendent
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-lea avea să zguduie lumea creștină și să ducă la o ruptură și mai adâncă în Biserica apuseană, ruptură care dăinuie și astăzi. Factorul declanșator a fost Martin Luther, un călugăr german (1483-1546) care, făcând uz de o minciună grosolană pune în mișcare reforma. Minciuna consta în răstălmăcirea unui text papal privind distribuirea indulgențelor, modalitate prin care se colectau fondurile necesare pentru susținerea unor acțiuni mai mult sau mai puțin caritabile. Forma originală a textului era „Oricine se spovedește și se pocăiește de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de analiză - iar evenimentele depășesc posibilitățile de exprimare ale limbajului uman20. Nașterea acestei particule materiale simple din nimic, împreună cu "infinită ei divizibilitate" reprezintă, așadar, misterul nedezlegat al cosmosului imaginat de Edgar Poe. Toate celelalte aspecte ale genezei repezintă acțiuni secundare, puse în mișcare de actul originar: Unitatea este tot ce afirm despre Materia originară creată; dar îmi propun să arăt că această Unitate este insuficientă pentru a explica formarea Universului material, fenomenele existente, dar și inevitabilă lui anihilarea. Odată cu particulă primordială, primul act
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
discursul poetic - ideea regăsindu-se și în teoria barbiana a impersonalității - , pentru a lăsa doar textul să vorbească: Ca o poezie să fie pură, vocea poetului trebuie să se oprească, iar inițiativa să fie preluată de cuvinte, care se vor pune în mișcare, se vor lovi unele de altele. În scăpărările de scântei, vor arde că o miriște cuprinsă de foc, dezvelind pietrele prețioase, suflul zgomotos al poezie lirice (controlul poetului asupra versului) va dispărea 20. În Eureka, "poemul în proza" al lui
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre și Martin, 1976), care și-a făcut apariția în cultura occidentală între 1500 și 1510, a produs o schimbare profundă în mentalitatea omului european, punând în mișcare consecințe cognitive, culturale, religioase și politice pe care L. Febvre și H.-J. Martin le apreciază drept "incalculabile" (p. 332). Spre deosebire de consecințele pe termen lung, aspectele cantitative ale producției de carte sunt, însă, calculabile. Cei doi reputați istorici francezi estimează
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]