KorAP: Find »[drukola/base=cer & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2669 2670 2671 ...2686 >

67,138 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

dezvoltare tipic iraniană, care i se datorează lui Zoroastruxe "Zoroastru" Însuși și care a fost determinată de concepția dualistă marcată de ideea răspândită peste tot a conflictului dintre Bine și Rău. Opoziția iraniană așa-druj - noțiuni corelate cu cerul diurn și cerul nocturn (Kellens, 1989c, p. 77; 1991a, pp. 44 sqq.) - este, În orice caz, mai radicală și mai sistematică decât cea vedică •ta-druh, care nu a fost bazată pe un dualism etic. Valoarea specifică pe care aceasta a dobândit-o În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
stelelor? Cine este cel prin care luna crește și descrește? Acestea și altele sunt lucrurile pe care vreau să le știu, o Înțeleptule. Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Cine sprijină de dedesubt, iar pământul, și cerul ca să nu cadă? Cine șsprijinăț apele și plantele? Cine a Înjugat doi șgonaciț iuți la vânt și la nori? Cine este, o Înțeleptule, creatorul Gândului Bun? Doamne, iată, eu te Întreb aceasta - răspunde-mi cu adevărat: Ce meșter a creat

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
oarbă și de o cunoaștere limitată la efecte (o „post-cunoaștere”: pas-d³nișnșh), care intră În opoziție cu prevederea și Înțelepciunea lui Ohrmazd, care cunoaște atât efectele, cât și cauzele (Marele Bundahișn I, 7 sqq.). Creația are loc În trei stadii succesive: cerul făcut din piatră sau cristal, apa, pământul, lumea vegetală, lumea animală, lumea omului (Marele Bundahișn I, 40 sqq.). Pământul este Împărțit În șapte mari regiuni (În avestică, karșvar; În limba pahlavi, k¶șwar) și Înconjurat de un lanț muntos; cel

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
legat de pământ prin rădăcini subterane, se află În zona centrală (În avestică, Khvaniratha; În limba pahlavi, Khwanirah), conform unei scheme cosmografice de certă origine indo-iraniană. Din vârful muntelui care se află În centrul lumii și care unește pământul cu cerul, coboară apele care se varsă În marea numită Vourukașa, „cu multe adâncituri”. Legate de Vourukașa sunt două mari fluvii: „Celxe "Cel" Bun” D³ity³ (În limba pahlavi, Weh D³itș sau Weh R½d) și Ranh³ (În limba pahlavi, Arang), care delimitează hotarele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
creații există multe trăsături și elemente mitologice fie În Avesta, fie, mai ales, În textele de limbă pahlavi: muntele Us-hendava, „dincolo de hotare” (Thieme 1970, p. 449), aflat În centrul mării Vourukașa (Yașt 8, 32), alcătuit din aceeași substanță ca și cerul, adică din cristal (Marele Bundahișn, IX, 8); Khvarenahxe "Khvarenah" al lui Ahuraxe "Ahura" Mazd³xe "Ahura Mazda>", Ameașa Spenta, Yazata, Paradh³taxe "Paradha>ta", Yimaxe "Yima", obiect al luptei dintre cele două Spirite și al lăcomiei eroului turanic Franrasyanxe "Franrasyan" (În epica

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1961, p. 145; 1965, p. 116) consideră că până și cei condamnați la infern vor fi salvați și vor putea să se Întoarcă alături de cei drepți pe pământul purificat, după ce vor fi plătit pentru nedreptățile și păcatele lor: pământul și cerul se vor uni; lumea va fi transfigurată; trupurile vor fi luminoase și strălucitoare; tenebrele vor fi dispărea; focul va arde fără fum; bărbații și femeile vor putea să se unească fără să procreeze și nu se vor mai hrăni cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Acestea sunt rodul puterii creatoare divine și replici - se poate spune așa - pe pământ ale modelelor spirituale și cerești. Cosmosul, În convingerea credinciosului zoroastrian, este În Întregime manifestarea grandioasă a puterii imense a celui care a creat „acest pământ, acel cer, omul și fericirea pentru om”, așa cum afirmă Darius În inscripțiile sale de la Naqs-¹-Rustam. Uneori, zoroastrismul a fost considerat oarecum superficial din cauza preceptelor sale legate de puritatea omului și a elementelor, dar și pentru unele dintre prescrierile sale specifice referitoare, de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
care cu greu ar mai putea apărea alte izvoare (cf. Henning, 1951, pp. 50 sq.). Zurw³n este reprezentat ca tată a doi gemeni, Ohrmazdxe "Ohrmazd" și Ahrimanxe "Ahriman": primul, născut din jertfa al cărei scop era să dea viață creatorului cerului și pământului; cel de-al doilea, născut din Îndoiala (cf. Menasce ș1953ț, În Molé, 1963, p. 130 și nota 5) care l-a cuprins pe Zurw³n cu privire la Însăși eficacitatea jertfei. Pentru că tatăl hotărâse să dea Însemnele regalității primului fiu și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
aria semantică a religiei sunt destul de incerte și controversate. De exemplu, nu se poate afirma cu siguranță că termenul latin flamen este comparabil cu cel vedic brahmán „preot” sau că numele zeului indian Varuna poate fi alăturat numelui grec ouranòs „cer”. În orice caz, chiar dacă vor fi acceptate aceste confruntări și reconstituirile pe care le-ar putea genera, rămâne totuși surprinzătoare (și semnificativă) sărăcia datelor lexicale referitoare la religia indo-europeană. Motivul acestei lipse este, fără Îndoială, accentuarea faptului că nu numele

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cuvintele noastre, așa cum un vizitiu dezleagă calul, o Varuna. 19 Această chemare a mea, o Varuna, ascult-o și ai milă de mine, astăzi; căutând harul tău, eu te doresc pe tine. 20 Tu ești, Înțeleptule, stăpânul oricărui lucru din cer și de pe pământ; așadar, ascultă degrabă rugăciunea mea. 21 Dezleagă-ne de lațul de sus, desfă-l pe cel de la mijloc și pe cele de jos, pentru ca noi să putem trăi. Păcatul capital pe care Îl pedepsește Varuna este cel

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
funcție, este suficient să comparăm strofele citate mai sus cu câteva strofe din imnul Rig-Veda III, 59: 1 Mitraxe "Mitra" („Prietenul”) este numit astfel pentru că face În așa fel Încât oamenii să se organizeze; Mitra a sprijinit mereu Pământul și Cerul ș...ț. 2 ș...ț Omul nu este ucis, nu este urgisit de tine: el este protejat de tine, suferința nu-l atinge nici de aproape, nici de departe. 6 Ocrotirea zeului Mitraxe "Mitra", cel care sprijină popoarele, garantează reușita

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
treia funcție, perechea de divinități este formată din doi frați foarte diferiți Între ei. În India perechea este alcătuită din cei doi N³satyaxe "Na>satya" (numiți și Afqvin), frați gemeni, unul fiind fiul unei muritoare (Sumakhaxe "Sumakha"), iar celălalt al Cerului. Sunt reprezentați ca doi tineri de o mare frumusețe - ba chiar „stăpâni ai frumuseții”, șubhas patș; legătura evidentă dintre frumusețe și plăcere sexuală indică faptul că sexul era o trăsătură importantă a celei de-a treia funcții. Activitatea lor este

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
zeița iubirii are un car identic, așa cum apare descris de Sapho Într-un imn Închinat Afroditei: Lăsând casa tatălui, ai venit, În carul tău de aur; păsări frumoase și iuți te poartă pe pământul negru, bătând neîntrerupt cu aripile aerul cerului (vv. 7 sqq.). Și religia iraniană prezoroastriană cunoștea cu siguranță aceleași divinități majore ale celei de-a treia funcții pe care le-am văzut și În India, fapt demonstrat de ocurența unui demon pe nume nanăhaithya(care este corespondentul fonetic

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
13 Lunaxe "Luna" s-a născut din gândul lui, soarele din ochii săi, Indraxe "Indra" și Agnixe "Agni" din gura sa, V³yuxe "Va>yu" din răsuflare sa; 14 din ombilicul său s-a alcătuit spațiul-intermediar, din capul său a apărut Cerul, din picioarele sale Pământul, iar din urechile sale Răsăritul. În această jertfă Își are originea toată realitatea materială și teologică; un mit identic se Întâlnește și În cazul altor culturi indo-europene: În lumea germanică, de exemplu, totul se naște din

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
se naște din jertfirea gigantului Ymirxe "Ymir": În Grímnismál (strofele 40-41) putem citi: 40 Pământul a fost făcut din carnea lui Ymirxe "Ymir", iar din sângele lui, marea, munții, cu oasele sale, cu părul său, arborii, iar din craniul său, cerul. 41 Zeii cei buni au zidit din sprâncenele lui lumea de mijloc pentru fii oamenilor, iar din creierul său au făcut norii schimbători. Să mai adăugăm și mărturia unui cântec rus de tradiție populară (Schayer, 1935) care, În ciuda transformărilor sale

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
evidență o strânsă legătură În privința inovațiilor cu lexicul religios iranian; vom cita situațiile cele mai clare luând, de aici Înainte, rusa ca unic exponent al slavei și omițând celelalte limbi slave: 1) slava și iraniana au eliminat numele indo-european al cerului (ca obiect al cultului: *dy¶us), Înlocuindu-l cu termenul *nebhos(În rusă, nebo; În avestică, nabah-), care, inițial desemnează norii; 2) termenul *deiwos, „zeu”, dobândește valoare de „demon” (În rusa veche, divú, „pasăre infernală”; În avestică, da¶va„demon

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
probleme pune numele Svarogúxe "Svarogu^" (cu derivatul său Svaroic¹), care a fost legat de unii cercetători de termenul rus svara, „luptă, Întrecere” (deci Svarogú ar Însemna „luptător, combatant”), de alții de vedicul svar, avesticul hvare, „soare”, și de vedicul svarga-, „cer luminos”, iar de alții de vedicul svar³j-, „rege suprem”; de asemenea, nu este foarte credibil etimonul propus de Pisani (1950a) care segmentează termenul Sva-rogú și vede În primul element numele indo-european al câinelui (vedicul șv³), iar În cel de al

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Triglav", divinitatea principală a cetății Szceczcin și a insulei Wolin (la gura de vărsare a râului Oder), are un nume semnificativ: Tricefalul; Într-adevăr, la Szceczcin, statuia sa avea trei capete de argint, care, conform preoților, simbolizau cele trei lumi: cerul, pământul și infernul. Se pune Întrebarea dacă această divinitate nu a fost cumva modelată după tricefalul grec Hermesxe "Hermes" sau tracul Erosxe "Eros", tricefal și el, sau, mai probabil, prin intermediul sciților, după divinitățile preariene și ariene din India, reprezentate cu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
a transmis religia pre-indo-europeană celei indo-europene nu a fost atât un număr de zeițe, cât mai degrabă Însăși concepția acceptării divinităților non-masculine. Să analizăm acum divinitățile principale ale panteonului baltic. a) *Deiwos Lituanianul Diëvas (căruia Îi corespunde letonul Dìevs) este cerul În aspectul său solar și diurn (cf. În vedică, dyau-, „cer”, În latină, sub divo, „cer deschis” etc.). În cântecele populare, acest zeu este preamărit ca un tânăr frumos cu haine de argint, Înarmat cu spadă, călare pe cai minunați

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
număr de zeițe, cât mai degrabă Însăși concepția acceptării divinităților non-masculine. Să analizăm acum divinitățile principale ale panteonului baltic. a) *Deiwos Lituanianul Diëvas (căruia Îi corespunde letonul Dìevs) este cerul În aspectul său solar și diurn (cf. În vedică, dyau-, „cer”, În latină, sub divo, „cer deschis” etc.). În cântecele populare, acest zeu este preamărit ca un tânăr frumos cu haine de argint, Înarmat cu spadă, călare pe cai minunați cu pinteni de aur. El este cel care Împarte bogății și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
degrabă Însăși concepția acceptării divinităților non-masculine. Să analizăm acum divinitățile principale ale panteonului baltic. a) *Deiwos Lituanianul Diëvas (căruia Îi corespunde letonul Dìevs) este cerul În aspectul său solar și diurn (cf. În vedică, dyau-, „cer”, În latină, sub divo, „cer deschis” etc.). În cântecele populare, acest zeu este preamărit ca un tânăr frumos cu haine de argint, Înarmat cu spadă, călare pe cai minunați cu pinteni de aur. El este cel care Împarte bogății și sub protecția lui se află

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pinteni de aur. El este cel care Împarte bogății și sub protecția lui se află atât animalele domestice și cele de povară, cât și roadele câmpului. Cu toate acestea, Diëvas nu trebuie considerat o divinitate agricolă, ci o divinizare a cerului luminos, care are printre efectele sale benefice și fertilitatea câmpurilor. Deși Diëvas mai apare Încă În sărbătorile și riturile agricole (sau este aparent Înlocuit de un sfânt creștin ca Ioan sau Isidor), semnificația sa reală și străveche apare În ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
rând, adoră pe Apolloxe "Apollo", MarteJupiter și pe Minervaxe "Minerva". Despre acești zei au aproape aceleași păreri pe care le au și celelalte neamuri: Apollo alungă bolile. Minerva dă oamenilor primele cunoștințe din domeniul artelor și meșteșugurilor, Jupiter este stăpânul cerului. Marsxe "Mars" are În seama sa războaiele. De cele mai multe ori când hotărăsc să se lupte, făgăduiesc lui Mars prada pe care o vor lua În război; după victorie,jertfesc viețuitoarele pe care le-au luat ca pradă și Îngrămădesc celelalte

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În baza funcțiilor pe care li le atribuie Cezar, ele se inserează bine În schema ideologiei tripartite despre care am mai vorbit, mai ales În capitolul despre religia indo-europenilor. Avem, așadar, un zeu al primei funcții - Jupiter -, care domnește În ceruri; un zeu - Martexe "Marte" - care are În stăpânire tot ceea ce ține de război (a doua funcție) și două divinități cu atribuții de natură economică (a treia funcție). Se pare că ideologia indo-europeană a fost bine conservată la gali, deși se

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de un cutremur sau de o furtună, așa cum se spune că fac celții: neînfricat este cel care Își depășește temerile, făcându-și curaj” (III, 7, 7). Într-adevăr, singurul lucru de care se temeau celții era să nu le cadă cerul În cap; despre aceasta vorbește Ptolemeu Lagidul În Strabon (VII, 3, 8): Ptolemeus, fiul lui Lagos, spune că, În timpul acestei expediții, unii celți din preajma Adriaticei s-au Întâlnit cu Alexandru pentru a Încheia cu el legături de prietenie și asistență

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]