67,547 matches
-
formeze o rețea de comandanți ai armatei care să prevină declanșarea unui război împotriva puterilor occidentale. Față de anul 1938, sprijinul în rândurile ofițerilor pentru o acțiune în forță scăzuse în mod dramatic. Mulți ofițeri, în special cei din rândurile aristocrației funciare prusace, aveau o atitudine profund antipoloneză și erau de acord cu planurile lui Hitler pentru recuperarea orașului-port Danzig și a altor teritorii aflate în acel moment în stăpânirea Poloniei. Situația din 1939 era însă însă diferită în mod fundamental față de
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
a patinoarului. Trump a cumpărat Hotelul Plaza din Manhattan în 1988, plătind 400 milioane de dolari și a numit-o pe soția sa Ivana ca director pentru a gestiona funcționarea și renovarea hotelului. Trump a cumpărat în 1985 moșia (proprietatea funciară) istorică Mar-a-Lago din orașul Palm Beach, statul Florida, pentru 5 milioane dolari, cheltuind în plus 3 milioane dolari pentru amenajări interioare a casei luxoase de pe moșie care are o suprafață de 10.000 m și 126 camere. În plus față de
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
stat la Ministerul Justiției (1930), ministrul Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministrul Agriculturii și Domeniilor (1933) și ministrul Muncii în (1938). În 1933, în calitatea sa de ministru al Agriculturii și Domeniilor, Voicu Nițescu a inițiat "Legea pentru organizarea cadastrului funciar și pentru introducerea cărților funduare în vechiul regat și Basarabia", cunoscută ulterior ca „Legea Voicu Nițescu”. În perioada 1939-1940 a fost deputat de Argeș, reprezentând Frontul Renașterii Naționale. După instaurarea comunismului în România a fost arestat în noaptea 5/6
Voicu Nițescu () [Corola-website/Science/308849_a_310178]
-
locală era de mult iritată din pricina îngrădirii libertății ei de către guvernatori impuși de la Constantinopol. Constantin a încercat să-i atragă loialitatea, acordându-i privilegii și bucăți de pământ ca fiefuri. S-au păstrat trei documente consemnând asemenea concesiuni de proprietăți funciare sau confirmându-le pe cele făcute de despoții de mai înainte. Ele se prezintă sub formă de argyroboulla sau bule de argint, spre deosebire de chrysoboulla sau bule de aur, pe care numai un împărat le putea emite. Două dintre ele sunt
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
fi reglementată ulterior printr-un alt act normativ. În decembrie 1989, deși casele fuseseră demolate, documentația de expropriere încă nu fusese aprobată de Nicolae Ceauseșcu. Prin adresa nr. 471/21.02.1994, OCOT București confirma că în lucrarea de cadastru funciar sunt înregistrați ca posesori C.A.P. Popești Leordeni cu 189,45 ha și proprietăți individuale 28,78 ha. Imediat după alegerile din 2000, Tony Mikhael, cetățean australian de origine libaneză, a propus guvernului PSD condus de Adrian Năstase construirea unui
Parcul Natural Văcărești () [Corola-website/Science/309386_a_310715]
-
Paris, trebuia să elaboreze legile, comune celor două țări. În cei trei ani de activitate (1859- 1862) din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea, electivă și promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casație și la domeniul funciar (care traducea în fapt principiul egalității fiscale). Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focșani fiind desființată în februarie 1862. Raporturile cu acele puteri garante care se arătau ostile unirii sau care jucaseră
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
a fost o bancă din România. Această bancă avea ca instituție financiară de origine "Creditul Funciar Rural", înființat la data de 30.10.1872. Această instituție s-a transformat la 1 aprilie 1937 în "Creditul Național Agricol". Din ea, în octombrie 1954 a luat ființă "". La data de 1 decembrie 1968 din ea a fost creată
Banca Agricolă () [Corola-website/Science/310395_a_311724]
-
2006) în Guvernul Tăriceanu. În prezent, este deputat în Parlamentul României. s-a născut la data de 3 iulie 1967 în orașul București, într-o familie de intelectuali, tatăl său fiind inginer de geodezie, iar mama sa inginer în îmbunătățiri funciare. A urmat între anii 1987-1992 cursurile Facultății de Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM) - secția Mașini unelte - din cadrul Universității Politehnice București, obținând diplomă de inginer mecanic. Ulterior a absolvit studii postuniversitare în Managementul firmei la A.S.E. București (1999) și cursurile de
Bogdan Pascu () [Corola-website/Science/304946_a_306275]
-
deputat de Timiș în legislaturile 1992-1996, 1996-2000,2004-2008 și 2008-2012. A fost președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultura, industrie alimentară și servicii specifice, dar și președintele Comisiei parlamentare de anchetă privind situația sistemelor de irigații, precum și a altor sectoare de îmbunătățiri funciare. La data de 3 septembrie 2010 a fost numit din nou ministru al Agriculturii în Guvernul Boc (2). După o operație complicată pe cord deschis în septembrie 2012, la data de 7 decembrie 2012 a suferit un accident de mașină
Valeriu Tabără () [Corola-website/Science/304949_a_306278]
-
ca reședință a plășii Găești din județul Dâmbovița și cu o populație de circa 4000 de locuitori. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Găeștiul își trăiește ultimii ani de târg sărac, lipsit de perspective de dezvoltare datorită mentalității proprietarilor funciari care credeau în destinul exclusiv agrar al localității. Averea comunei, raportată Subsecretarului Avuțiilor Publice la 4 aprilie 1941 este cuprinsă în 24 de rubrici ce conțin următoarele:primăria, poliția, școala nr. 1 și 2, abatorul de vite mari și mici
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
și cărora geții din Dacia le erau infinit superiori prin calitatea și vechimea culturii lor) au lăsat puține urme în arta geto-dacă. Formațiunea social-economică geto-dacă era cea de tipul obștei sătești, a proprietății colective a pământurilor. Dar alături de proprietatea comună funciară exista și proprietatea privată a "comatilor", precum și proprietatea privată a regelui, a nobililor și a preoților. Teoretic, pământul aparținea monarhului. "Comatilor" le rămânea tripla obligație față de stat (a plății dărilor, a participării la lucrările publice și a satisfacerii obligațiilor militare
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
o adunare provinciala. Orașul era condus de către comiți, senat, magistrați și curiați, ce răspundeau de plată impozitelor și de averile lor. Orașul mai avea doi consuli ce supravegheau piețele și drumurile, desfășurarea spectacolelor și distribuțiile alimentare. Era impus un impozit funciar pe suprafața terenurilor, un impozit pe cap de locuitor-"capitatio", impozite vamale, impozite pentru trecerea drumurilor interne, impozite pe vânzări și taxe pe succesiune. Acestea puteau fi încredințate în arendă. Scutirile de impozite se aplicau doar senatorilor, profesorilor, meșteșugarilor de
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
mosculească, poporul revine la propria (sa) vatră. De la Marea Unire își deapănă letopisețul său de mai departe și gara Dondușeni. În primii ani ai Unirii, locuitorii gării se foloseau fără plată de moșiile și pădurile din preajmă, nu plăteau impozitele funciare, iar roada și alte bunuri materiale le vindeau după legile libere ale pieții. O creștere mai rapidă a gării Dondușeni se semnifică în anii '30. Localitatea continuă să se extindă de-a lungul căii ferate, având spre anul 1940 câteva
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
Dondușeni - gara Dondușeni. Astfel, des poți auzi de la ei „am fost la gară” ceea ce de fapt înseamnă că au fost în or. Dondușeni. Orașul Dondușeni este situat în vecinătatea căii ferate Bălți-Ocnița, la 197 km nord de municipiul Chișinău. Fondul funciar al orașului constituie 3.425 ha, inclusiv terenuri ale localităților - 461 ha, terenuri ale fondului silvic - 438 ha, terenuri destinate industriei, transporturilor, alte destinații - 301 ha, fondul de rezervă - 176 ha, terenuri ale fondului de dezvoltare socială a orașului - 333
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
localitate urbană din Moldova, este situat la frontiera de nord-vest a Moldovei cu România și Ucraina, pe malul stâng al râului Prut, la o distanță de 252 km de capitala republicii - Chișinău și la 28 km de orașul Briceni. Fondul funciar al localității constituie 1187,53 ha. Cea mai mare parte ocupă terenul intravilan - 564,52 ha. sau 47,6% din suprafața totală. Orașul Lipcani practic nu dispune de terenuri cu destinație agricolă, astfel unica sursă de dezvoltare a localității este
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
este un oraș din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Republica Moldova. Orașul este situat la sudul republicii la o distanță de 200 km de Chișinău, la 7 km de la granița cu Ucraina și la 35 km de la granița cu România. Fondul funciar al localității constituie 15.260 ha, dintre care cea mai mare parte - 12.645 ha sau 82,9% sunt terenuri cu destinație agricolă. Vulcăneștiul se deosebește cardinal de alte localități urbane din republică după suprafață și ponderea atât de mare
Vulcănești () [Corola-website/Science/305090_a_306419]
-
jurnalistul și diplomatul Lidia Reniță (Taran), matematicianul Ion Bunu (n. Mândrești), inginerii Veaceslav Poiană, Vadim Țîchinovschii și Iosif Cratștein, programatorii Valeriu Nastasenco și Ștefan Spătaru, astrofizicianul Alex Găină, (n. Căzănești), economistul Mihai Roșcovan, jurnalistul Constanin Starîș. Suprafața totală a fondului funciar este de 5.367 ha, dintre care cea mai mare parte o alcătuiesc terenurile cu destinație agricolă 30.88 ha sau 57,5% din suprafața totală. Resursele acvatice ale orașului au o suprafața de 96 ha. Pădurile ocupă 924 ha
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
și a fost luată în posesie de coloniști evrei pe un termen de 12 ani. Coloniștii au sosit din Gubernia Podolia, practicau agricultura, pe 25 ani au fost scutiți de recrutarea tinerilor în armata țaristă, pe 10 ani de impozite funciare. Inițial, colonia se numea Cot sau Starovca. În 1861 colonia este înregistrată cu denumirea Starovca, având 70 de gospodării, 713 locuitori și 2 sinagogi. În 1902, în târgul Mărculești, s-a deschis o școală primară evreiască. Colonia a crescut rapid
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
de orășel. În anul 1991, în urma destrămării Uniunii Sovietice, localitatea a intrat în componența Republicii Moldova independente iar în anul 1994 a primit statutul de oraș. Orașul Mărculești este o localitate foarte mică, care dispune de anumite resurse naturale, inclusiv fond funciar. Localitatea are numai 170,25 ha. terenuri cu destinație agricolă, dintre care 148,47 ha pământ arabil și 21,78 pășuni. Pe teritoriul orașului activează societatea pe acțiuni „Mărculești-Combi” - producătoare de nutrețuri, baza petrolieră „Tirex-Petrol”, societatea cu răspundere limitată „Iched-Grup
Mărculești () [Corola-website/Science/305100_a_306429]
-
este un oraș în sud-vestul Republicii Moldova, reședința raionului . Orașul Leova este situat sud-vest la 100 km sud de capitala Moldovei, pe malul stâng al râului Prut. Prin oraș trece traseul național Chișinău-Leova-Cahul. Fondul funciar al primăriei Leova este de 4.319 ha, inclusiv 2.322 ha sau 53% pământ cu destinație agricolă. Din totalul terenurilor cu destinație agricolă 1.571 ha constituie pământ arabil, 516,9 ha - pășuni și 234,9 ha ocupă plantațiile
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
introdus în componența județului Tighina. În prezent este parte componentă a raionului Căușeni și are o populație de 4.670 persoane. Orașul Căinari este situat în centrul republicii la o distanță de 50 km spre sud de municipiul Chișinău. Fondul funciar al or. Căinari constituie 4.294 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă, preponderent pământ arabil, plantațiile multianuale ocupă 146 ha dintre care livezile constituie 61 ha iar viile 85 ha. Orașul Căinari, spre deosebire de alte localități are
Căinari () [Corola-website/Science/305102_a_306431]
-
distanță de capitală. Ialoveni se află la o depărtare de 35 km de râul Nistru și 10 km de municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova. Se învecinează cu localitățile Costești, Mileștii Mici, Piatra Albă, Dănceni, Sociteni, Durlești și orașul Codru. Suprafața fondului funciar al orașului este de 3.165 ha, dintre care suprafața teritoriilor agricole constituie 1.678 ha, inclusiv terenuri arabile 1.246 ha, podgorii 401 ha și pășuni 202 ha. Resursele acvatice ale orașului sunt formate de râul Ișnovăț și 2
Ialoveni () [Corola-website/Science/305087_a_306416]
-
3 etaje iar altul cu 4 etaje. Din anul 1992 orășelul poartă denumirea de Ghindești, iar în anul 1998 i s-a conferit titlul de oraș. Biserica Sf. Spiridon din orașul Ghindești a fost construită abia în anul 2000. Resursele funciare ale orașului constituie 4351 ha, cea mai mare parte fiind terenurile cu destinație agricolă - 2.295 ha sau 53% din suprafața totală. Din totalul terenurilor agricole 1.632 ha sunt pământuri arabile, 208 ha livezi și restul 455 ha pășuni
Ghindești () [Corola-website/Science/305112_a_306441]
-
și Simion Ghimpu (1939 - 2010) Colonița e situată la 7 km est de Chișinău la poalele unui deal cu înălțimea de 104,7 m, care are aceiași denumire. Suprafața administrativă a satului este de 2644 ha, dintre care suprafața fondului funciar constituie 1464 ha; pășuni - 464 ha; suprafața localității - 2644 ha; fondul silvic - 332 ha, drumurile - 35 ha. Conform datelor statistice la 01.01.2006 numărul locuitorilor este de 3500 oameni. Majoritatea absolută a locuitorilor o constituie moldovenii , dar sunt și
Colonița, Chișinău () [Corola-website/Science/305127_a_306456]
-
deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia 593 de oameni, activau: școală public, 8 mori de vânt și tracțiune de cai, o cârciumă. Fondul funciar includea 2076 de desetine de teren arabil. Localnicii dețineau 140 de cai, 180 de vite, 445 de vite. În 1890 se deschide o școală mixtă, pentru băieți și fete, în care au predat Antip Bragagiu, Nicolae Nitcu, Gheorghe Chirade, Gheorghe
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]