67,638 matches
-
atașamentul noului cetățean cosmopolit. Secolul al XIX-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val de democratizare" (Huntington, 1993), prin care societăți anterior autoritare au schimbat macazul politic înspre un regim democratic, a lăsat în urma sa, pe lângă o sumedenie de alte dificultăți inerente procesului de tranziție, problema pusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective a trecutului pe liniile interpretative aprobate de noile condiții politice. Memoria colectivă, prin care se poate înțelege sistemul retro-proiectiv de reprezentări sociale pe care ordinea socială curentă le promovează despre propriul său trecut, devine subiectul acțiunilor motivate politic în contextul justiției tranziționale. În postludiul schimbării de regim, noii actori politici care au declanșat procesul de justiție tranzițională dau de asemenea startul unui proces de demolare și reconstruire a ceea ce numim "ordinea mnemonică" a societății, i.e., instituțiile sociale și structurile culturale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propulsată și de imperativul de a nu judeca trecutul în tribunalul prezentului. În mod evident, și pe deplin asumat, Raportul Tismăneanu, deși pretinde a furniza adevărul științific despre comunismul românesc, derogă substanțial de la principiul abținerii de la (pre)judecăți morale în contextul analizei istorice. Mai mult, însăși ideea de "comisie a adevărului" trebuie supusă unei scrutări critice intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
câmpul hibrid al politicii și culturii românești. Mutarea tactică efectuată de președintele T. Băsescu prin condamnarea regimului comunist a avut drept consecință reconfigurarea raporturilor de putere în sensul oficializării narativei liberale în concomitent cu discreditarea publică a narativei conservatoriste. În contextul politicilor asupra memoriei purtate în cultura română postcomunistă, Raportul Tismăneanu și condamnarea comunismului pe care acesta a legitimat-o istoric semnalează succesul forțelor democratice anticomuniste de a impune în conștiința istorică românească grila de interpretare a comunismului ca ilegitim și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realitatea comunistă. Reperele centrale din cursul vieții umane, marcate social prin aniversări, celebrări ori comemorări (absolvirea liceului, căsătoria, intrarea în câmpul muncii ori nașterea primului copil, poate chiar nunta de argint sau chiar nașterea primului nepot etc.), sunt situate în contextul realității comuniste. Dincolo de toate privațiunile create de sistemul comunist, acesta era fundalul social politic în care indivizii își trăiau viața, legau prietenii, întemeiau familii, iubeau și urau. În ciuda lipsurilor endemice cauzate de economia planificată socialistă, nu este deloc dificil de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
date pe baza cărora să poată fi determinată influența școlii și a familiei ca agenți de socializare mnemonică. De exemplu, întrebarea " Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu... (a. părinți, rude apropiate; b. profesori)?" permite investigarea comparativă a contextului conversațional în cadrul căruia elevii au fost expuși la, și asimilat, informații despre trecutul comunist. Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism Frecvența discuțiilor Ai discutat vreodată despre perioada comunistă în România cu Părinți, rude apropiate (%) Profesori (%) Nu, niciodată 17,2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecutul comunist. Un procent însemnat, de 17 la sută dintre elevii intervievați nu au discutat niciodată în familie despre perioada comunistă, în timp ce un sfert (24,8 la sută) dintre elevi nu au abordat niciodată subiectul comunismului cu profesorii lor în contextul organizațional al școlii. Faptul că un procent atât de important dintre elevi nu au avut (sau cel puțin nu au reținut că au avut) ca subiect de discuție tema comunismului cu profesorii lor relevă eșecul societății postcomuniste "în efortul deliberat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atitudini similare cu cele ale părinților, în baza unei comunalități experiențiale intergeneraționale. Astfel, "ceea ce transmit părinții ar fi status-urile sociale mai curând decât atitudini și valori" (Glass, Bengtson și Dunham, 1986, p. 686). Această ipoteză capătă plauzabilitate și în contextul românesc al atitudinilor despre prezentul postcomunist inspectat comparativ prin prisma trecutului comunist, întrucât s-a văzut că modul de evaluare a perioadei comuniste variază în funcție de situație economică, educație, mediul de rezidență etc. Însă atitudini formate prin "moștenirea de status" se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1992), comunismul a pierdut lupta cu memoria oficială sponsorizată statal și hegemonică în spațiul public (inclusiv în școli și literatura didactică), continuând să reziste în memoria vernaculară (i.e., reprezentările sociale ale trecutului vehiculate în spațiul non-public al familiei și în contextul vieții cotidiene a indivizilor). Rezistența nostalgică, chiar dacă pasivă, a populației României față de îmbrățișarea narativei oficiale a comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu un "trecut controlat statal", pe fondul unor "amintiri nestăpânite". Sentința lui K. Marx și F. Engels (1958) [1848] din deschiderea Manifestului Partidului Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
confrunte trecutul și să își asume "vinovăția politică" (cu atât mai puțin pe cea morală) despre care a discutat Jaspers. Evitarea confruntării trecutului nazist a continuat să fie prelungită ca politică oficială a memoriei și cu sprijin (indirect) american. În contextul geopolitic al tensiunilor acumulate între Est și Vest (URSS vs. SUA), Statele Unite ale Americii au fost interesate de consolidarea RFG în blocul occidental, pe măsură ce URSS urmărea să creeze Republica Democrată Germană ca o colonie sovietică. Pe acest fundal geopolitic, SUA
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de teritoriul disciplinar restrâns al specialiștilor. Puține din numeroasele dispute intelectuale care au punctat istoria gândirii Occidentale au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Fără a intra în detaliile disputei, important de menționat este că poziția lui Nolte, la care au aderat și alți istorici și intelectuali germani (Joachim Fest, Michael Stürmer, Andreas Hillgruber), propunea istoricizarea Holocaustului, înțelegându-se prin aceasta plasarea fenomenului în contextul istoric, social, economic și cultural în care s-a petrecut, precum și înțelegerea sa în perspectivă comparativă. Pledoaria lui Nolte suna în felul următor: Cel de-al Treilea Reich trebuie scos din izolarea în care încă se găsește chiar și atunci când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a national tradition of remembering the collective past; d) the Communist regime installed in the aftermath of the Second World War meant the demise of the national memory and its replacement by a Socialist-oriented program of remembering within an ideological context characterized by antinationalism (1947-1965); e) the second part of the Romanian Communism witnessed a nationalist twist, which lead to the reappropriation of the national legacy, resulting in the making of a national-communist memory (1965-1989); f) after the Romanian Revolution of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tradition nationale de se souvenir du passé collective; d) le régime communiste installé au lendemain de la Seconde Guerre mondiale a signifié la disparition de la mémoire nationale et son remplacement par un programme à orientation socialiste de se souvenir dans un contexte idéologique caractérisé par l'antinationalisme (1947-1965); e) la deuxième partie de communisme roumain a connu une tournure nationaliste, qui a conduit à la réappropriation de l'héritage national, résultant dans la création d'une mémoire nationale-communiste (1965-1989); f) après la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este alternat cu apelul la expresii războinice: bătălii, fronturi, lupte, ofensive, tranșee etc. (E. Weber, 1995, p. 87). 20 Formulele historia militans și historia cogitans sunt derivate pe baza mult mai cunoscutei perechi sociologia militans, respectiv sociologia cogitans elaborată în contextul intelectual al Școlii Sociologice de la București patronată de D. Gusti. 21 În sensul transformării educației într-un vehicol al ideii naționale, purtător al ideologiei naționaliste și modelator al lui "homo nationalis". 22 Acțiunile social-culturale înglobează cheltuielile pe următoarele aspecte: a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din două motive principale: relativa stabilitate a economiei; încrederea populației în posibilitățile democrației de a rezolva problemele țării; în deceniul al patrulea, mișcarea legionară s-a aflat în ascensiune datorită mai multor factori: compromiterea partidelor politice; situația economică a țării; contextul european; membrii legionari erau recrutați din rândul micii burghezii, și mai ales al preoților, studenților, țăranilor, lucrătorilor ruinați; în 1920, A.C.Cuza și Nicolae Iorga au pus bazele Partidului Naționalist Democrat; rivalitatea dintre N. Iorga și A.C.Cuza a dus
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de a acoperi o componentă a formării viitorilor specialiști în domeniul educației fizice și sportului. Conținutul acesteia este fundamentat pe prevederile programelor școlare pentru aria curriculară educație fizică și sport, ediția 1999, expresie a reformei declanșată în învățământul preuniversitar. În contextul reformei programelor școlare, în lucrare se fac referiri la elementele concepționale ce au stat la baza curriculumului școlar de educație fizică și sport, la obiectivele planului cadru și obiectivele de referință, standardele curriculare de performanță, la conținuturile programelor școlare cu privire la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
diversității posibilităților de acționare, determinată de noile orientări ale programei, condițiile de desfășurare a activității la nivelul structurilor școlare și particularitățile colectivelor de elevi cărora li se adresează procesul de învățământ. Abordarea aspectelor de învățare - consolidare perfecționare se face în contextul unității procesului didactic în tripticul: predare - învățare evaluare, parcursul educațional urmând traseul praxiologic obiective → conținuturi → competențe. Lucrarea structurează categoriile de exerciții după specificul exercițiilor de atletism prevăzute în programă pentru a fi predate în școală, încercând să sistematizăm și să
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aptitudinilor motrice. Curriculum școlar elaborat de M.Ed.C. ca expresie a reformei sistemului de învățământ din România, conferă educației fizice și sportului o arie curriculară distinctă în Planul-cadru de învățământ pentru clasele I- XII, alături de alte șase arii curriculare. Situate în contextul unei reforme reale a învățământului, ca parte importantă a curriculum-ului scris, programele școlare reflectă un proces complex de elaborare și revizuire în privința conceptului predării/ învățării, vizând proiectarea în interacțiune a obiectivelor și conținuturilor activităților de predare/ învățare, precum și a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de referință pe care le generează. Obiectivele de referință vizează rezultate așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe, cunoștințe, priceperi și deprinderi, de la un an la altul; scopul lor este integrarea procesului educativ în strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare, pornindu-se de la experiența concretă a elevului. Ele sunt realizate prin rezolvarea obiectivelor operaționale (obiectivele de lecție). Obiectivele operaționale, sunt obiectivele curente. Ele se elaborează de către profesor/antrenor în funcție de temele de lecție, sunt concrete și pot fi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o activitate centrată pe problematica gestiunii didactice a învățării. Din această perspectivă evaluarea este axată pe situația de învățare, fiind denumită evaluare internă, evaluare de proces sau evaluare școlară. Acest tip de evaluare va fi abordat în paginile următoare, în contextul tripticului predare-învățare evaluare, specific procesului didactic în general, cu concretizări din cel de educație fizică și sport. Eficiența activităților de predare-învățare se raportează la rezultatele și performanțele concrete, realizate cotidian de elevi/sportivi și se evaluează în vederea adoptării unor decizii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]