67,638 matches
-
prin metode de predare-învățareevaluare flexibile și alternative. Probele și normele de evaluare la disciplina ,,Atletism” au fost preluate din ,,Sistemul Național de Evaluare la disciplina Educație Fizică și Sport”, aprobat prin O.M. nr. 4063/09.07.1999. În acest context, sistemul de evaluare are următoarele caracteristici: * este corelat cu prevederile actuale ale planurilor de învățământ și conținutul programelor școlare; * este aplicabil în toate unitățile de învățământ, indiferent de condițiile de desfășurare a activității; * vizează nivelul realizării obiectivelor cadru și standardelor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sau cu forța rezultată din mișcarea acestuia). c) frecarea în atletism se ia în considerare forța de frecare, de alunecare, în care corpul imobil acționează asupra celui mobil cu o forță îndreptată în sens contrar celui din urmă. În acest context, frecarea este o forță utilă și căutată în scopul evitării alunecărilor. De aceea pistele de atletism trebuie să aibă o suprafață cu asperități, atleții folosesc pantofii cu cuie, speciali, pentru mărirea aderenței, sectoarele de aruncări au suprafețe rugoase, etc. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atât aspectele inițiale de evaluare prospectivă, realizată prin procesul de selecție cât și aspectele evaluărilor curente prin sistemul probel rmanță în concurs. Pentru învățarea acestei deprinderi motrice, în proiectarea unităților de învățare se pot utiliza d exe ile fundamentale. În contextul cerinței majore de eficientizare a procesului didactic considerăm că utilizarea instruirii programate în predarea - învățarea tehnicii alergărilor de garduri (100/110 mg), conform experienței împărtășite de noi în lucrarea “Instruirea programată în atletism”, (2002), este o variantă adecvată. Modelul instruirii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vitezei elanului, stabilitatea ritmului ultimilor 6 pași ai elanului, stabilitatea vitezei ultimilor doi pași. * precizia elanului care reclamă constanță în ceea ce privește lungimea fiecărui pas, realizată prin repartizarea corectă a eforturilor pe întregul elan este condiționată de percepția distanței până la prag în contextul tuturor relațiilor spațiale ale mediului ambiant. Stabilitatea lungimii elanului și a ritmului ultimilor 6 pași ai elanului sunt problemele cheie ale pregătirii bătăii, în vederea desfășurării săriturii. Trebuie cunoscută lungimea totală a celor 6 pași, măsurați de la prag unde, de obicei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului de avântare și efectuarea unei aterizări cât mai suple; nsiderente și demersul didactic de predare- învățare este unul complex și de durată, ce vizează elevii ciclului lice de avansați, performanță și înaltă performanță în unitățile școlare vocaționale. În acest context explicația și demonstrația sunt esențiale pentru înțelegerea mecanismului de bază al acestei sărituri atipice ș kinograme sau filme cu sportivii care demonstrează corectitudinea tehnică a probei. În linie metodică pentru învățarea triplusaltului recomandăm următoarea ne: Exerciții introductive: * pas săltat alternativ
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în enunțurile în care apare, deci în cele construite cu verbe compatibile cu subiectul ,nu îi este specifică numai lui; și alți constituenți ai grupului verbal (obiectul direct, obiectul indirect, obiectul prepozițional sau circumstanțialul) pot fi constituenți obligatorii în anumite contexte verbale. Astfel „sunt nereperate în limba română enunțuri de tipul: El clarifică. El adoră. El se dedică. L-au deferit. Discuția se referea. El se erijează. El se comportă. Scrisoarea datează. Sacul cântărește. etc., pentru că verbele respective stabilesc două relații
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
tot doi termeni ca și structura inițială (cu raport sintactic de subordonare cauzală), numai că, în locul cauzei și a efectului din structura «inițială», acum există explicativul (termenul care «inițial» exprima cauza) și explicatul [termenul constituit din ceea ce a rămas din contextul «inițial» după ce nu a mai existat (în sensul generalizării neexprimării pentru vorbitorii de limbă română) efectul, care trebuia să fie regent]”. Așadar, raportul sintactic explicativ este raportul - marcat prin joncțiunea (cu conjuncții mixte / intermediare de felul căci, pentru că, din cauză că etc.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adverbe (care la unii cercetători sunt considerate adverbe cu funcție de atribut circumstanțial), de tipul: ...te-arăți... împotrivă; îl cunoșteam altfel (GRS, p. 153) etc. Exceptând adverbul cum - care are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement predicativ al obiectului, devenit un context obligatoriu și dezambiguizator. Spre deosebire de acestea, verbe de opinie ca: a considera, a crede și verbe voliționale și deziderative ca: a vrea, a dori sunt matricial, tranzitive, având ca particularitate de construcție realizarea a poziției obiectului direct ca propoziție conjuncțională (Profesorii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pasivă (2): (1) Se arată / că merele sunt coapte (la soare). (2) Se arată / că merele sunt coapte (de către cineva). Prin urmare, admițând ambele structuri, construcțiile de acest gen devin ambigue. În asemenea situații, se va lua pentru examinare un context mai amplu. Revenind la structurile cu verbul a (se) părea, menționăm că acesta acceptă dubla posibilitate de stabilire a legăturii între propoziția impersonală și cea subiectivă: atât conjuncția să, cât și că. Spre exemplu: să fie rezolvată problema. Se) pare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
multă meserie. Pentru mine, de exemplu, desenul este o continuă școală, o continuă necesitate. Cred că numai așa se perfecționează omul și sculptorul trebuie să se gândească la faptul că numai muncind găsește probleme, alte posibilități de exprimare. În acest context sunt lucrări pe care toată viața le reiei, la revezi, le îmbogățești, iar altele care și-au încheiat ciclul îndată ce le-ai definitivat. Ce ați putea propune pentru arta monumentală a Bacăului? Se vorbește de un punct nevralgic al orașului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
noiembrie ați participat, ca invitat al Centrului Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, la lucrările „Simpozionului Național de Estetică”. Cum vi s-a părut ediția jubiliară și, în genere, cum priviți dumneavoastră manifestarea de la Bacău? Manifestarea prezintă interes în contextul actual al discuției mai largi despre interferențe și despre interacțiunea culturii românești cu cultura europeană și cultura universală. Alegerea domeniului esteticii, de fapt, a fost o modalitate de a delimita discuția despre valori și ceea ce spuneam, cu diverse prilejuri, despre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
esteticii, de fapt, a fost o modalitate de a delimita discuția despre valori și ceea ce spuneam, cu diverse prilejuri, despre preocuparea pentru formarea gustului pentru valori, mai ales la tineri, la tinerii noștri studenți, care pășesc în viață într-un context de interferențe și de influențe greu de descifrat într-o înțelegere realistă, rațională, unde există riscul de a confunda fenomenele de modernizare sau de europenizare cu modele, cu, știu eu, cu ceea ce este superficialitate în comportamentul omului contemporan. Cred că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ales acum, când există o bulversare a tuturor valorilor, când se încearcă tot felul de reevaluări, de reanalizări, de impunere a unor valori discutabile. V-aș propune în atenție un fenomen care pe mine mă interesează în mod deosebit în contextul discuțiilor noastre și am vorbit de el și în plen, și aici, la întâlnirea de după-amiază, când s-au lansat cărțile. Mie mi se pare că din ce în ce intelectualii noștri, mai tineri sau mai în vârstă, încep să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
anumite domenii, și ale teoriei și ale practicii, ș.a.m.d. Acest sentiment îl am eu, că oamenii încep să înțeleagă că nici noi nu suntem așa marginali culturii universale, ci din contra, am fost în toate timpurile în acest context. Am fost, e adevărat, dar n-am știut să ne impunem... Noi nu știm să ne facem cunoscuți, așa cum vorbeau și colegii din domeniul artelor și care ne semnalau fenomene ce ne îngrijorează. Dumneavoastră ați făcut o panoramare a valorilor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
le murdărească, fără să fie atrase de formule efemere. Îi lăsam să se regăsească în expresivitatea lor. Unele influențe mai existau, chiar între ei, dar se distingeau ca niște personalități, ca niște potențe clare și care s-au afirmat în contextul mișcării naționale și internaționale, participând la foarte multe expoziții. La un moment dat gruparea era destul de puternică și îmi pare rău că s-a risipit. Membrii ei trebuiau ținuți cu grijă, protejați de toate tendințele mai comerciale ale unora care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
două noi rubrici, dar cursul evenimentelor, abilele manevre de culise ale unora ne-au retazat orice speranță. Știu că, neavând nici un angajat și tu însuți lucrând fără vreun angajament pecuniar, aproape întreaga activitate redacțională stă pe umerii tăi. În acest context, mai ai răgaz pentru propria creație? Am acceptat de la început să fac asta fără avantaje pecuniare. Aproape nimeni din jurul meu nu a crezut cu adevărat că lucrez de plăcere. Iar dacă totuși au crezut, e ușor de înțeles ce-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
De fapt, e vorba de un spectacol care s-a programat în afara „Galei recitalurilor dramatice”. Tot cu 30 de ani în urmă, după cum bine știi, revista Ateneu a inițiat „Gala națională a recitalurilor dramatice” și „Colocviul criticilor de teatru”, în contextul cărora s a și prezentat piesa. Debutul meu ca dramaturg, cu un text publicat, s-a produs în revista Ateneu, în 1968, deci sunt 35 de ani de când am debutat cu seria pieselor scurte. Trebuie să-ți spun că am
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
genera, din păcate, incapacități reparatorii. Crize ce țin de oameni, ca întotdeauna, și nu de idei. Chiar în acest timp revista pe care o conduc se confruntă cu o asemenea tristă situație. Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pot fi rotunde și în mai multe colțuri, precum au voit a le da”. Definiția reprodusă mai sus parțial diferă substanțial de aceea dată de Dicționarul limbii române, ca semnificație, aici explicându-i-se doar sensul pur lingvistic, scos din context‚ „însorări = a împreuna, a comasa (moșii sau părți dintr-o moșie, formând din ele un singur tot)“. Deci, la 1934, s-a dat o interpretare defectuoasă și incompletă, deoarece nu ține seama de sensul juridic și istoric ce prevalează în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în felul ei, un scris prin care ni se transmit gândurile și scopurile întemeietorilor, scris care poate fi descifrat ca niște hieroglife”. Evident că nu se au în vedere, în acest context, vestigiile arheologice propriu-zise, ci posibilitatea și necesitatea de a face o „reconstituire în principiu și un control al trecutului unei vieți sociale sătești pe calea analizei rămășițelor sale materiale concretizate în structurile sale teritoriale”. Este ceea ce am încercat să sugerăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierești”. Este cazul și cu devălmășia cea mare a umbrăreștenilor, care și ea va înregistra fatidicul proces de dezmembrare, pentru al cărui început documentele ne lipsesc din variate pricini, dar ale cărei situație se degajă a fi fost întocmai din contextul modului de existență al comunităților din zonă în perioada din care unele acte s-au păstrat. În lumina documentelor scrise conservate și pe care am avut posibilitatea să le investigăm, putem afirma că stăpânirile dependente de pe teritoriul obștii umbrăreștene au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
căsătorie a acestuia. Apoi, Paraschiva nu era fiica lui Iordache Costache-Venin, ci a marelui vornic Vasile Costache, soră cu Toader, cu Constantin și cu ceilalți arătați mai sus, deci ea îi era mătușă lui Iordache Costache-Venin de la Torcești. În acest context, nu poate fi acceptată nici data morții fiului lui Constantin și al Paraschivei, Ion Conachi, așa cum este prezentată în pomenita prefață, întrucât în 1711 el, Ion Conachi, nici nu era născut. Iordache Costache, mare vistiernic, stăpânul Torceștilor între 1752 și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o moșie cu mori, anume Torceștii, la ținutul Tecuciului”, avere pusă în vânzare prin licitație publică și adjudecată chiar de domnitor la prețul de 19.750 lei, văduva rămânând datoare cu diferența până la 25.000 lei. Nu apare în acest context, la numele răposatului, moșia sa Țigăneii, din vecinătatea Torceștilor, moșie pe care o stăpânea, așa după cum se poate constata dintr-un act de pe 4 septembrie 1763, ce se referă la o hotărnicie ce urma să se facă în urma cererii „dumisali
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]