67,492 matches
-
Columna", nr. 8, 1995, p. 11. 747 Cf. Ibidem, pp. 11-12. 748 Cf. Rodica Bărbat, Împreună cu Anja Elo, în "Columna", nr. 10, 1996, pp. 30-31. 749 Cf. Ambasadorul Finlandei la Timișoara, în "Columna", nr. 8, 1995, p. 12. 750 Sub cerul nordului. Mircea Eliade la Turku în 1973, în "Columna", nr. 8, 1995, p. 20. 751 Ibidem, p. 20. 752 Cf. Ibidem, pp. 19-20. 753 Cf. Ioana Bot, Tlon. vqbar. orbis finicus, în "Columna", nr. 8, 1995, pp. 21-22. 754 Cf.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pp. 317-318. 19 Theodore Roszak, The Making of Counter Culture. Reflexions on the Technocratic Society and its youthful Opposition (Garden City), N.Y., 1969. 20 Andră Gide, Journal, 1939-1949. Souvenirs (Paris, Gallimard, 1955), p. 296. 21 cf. H.-R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă (București, Nemira, 1995), p. 20. 22 Adrian Marino, Cycle social, in: Les Avant-gardes littăraires au XXe siŁcle (Budapest, 1984), II, pp. 1051-1058 (anterior: Le cycle social de l'avant-garde, in: Cahiers roumains d'ătudes littăraires, 2/1980
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ziarul o publică, făcând dovada elocventă a punerii În practică a bugetului cultural cu rezultate și atașament pe măsură: „Mă aflu la Sinaia, În casa de creație a scriitorilor, așternând mai departe pe hârtie Întâmplările eroilor mei din Negura. Un cer albastru culcat pe munți Îmi luminează și mai mult Încăperea albă: brazii suiți până la ferestrele de sus, dau locului un vuet depărtat de apeă Am În față planul economic al R.P.R. și mă gândesc la uriașele sarcini ce le avem
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mai Încolo, o muncitoare de la tutun, cu părul auriu, plin de vânt și soare apoi câțiva funcționari, o bătrână, un student și cântecul meu tânăr și mare. Uite prietene, din acest cartier În fiecare dimineață se-nalță cântecul muncii spre cer așa cum se-nalță din fiecare unghi al patriei mele melodia biruinței oamenilor luminată de razele roșii ale mult așteptatei stele. (Ă)”. (A.E.BACONSKY. - Cântec pentru cartierul meu. În: Viața românească, nr. 1-2, 1949, p.63) * De același autor: „Codrii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
poanta lirică (Ă) de cele mai multe ori În efecte ieftine. Și aceasta pentru ca să-și acordeze focurile imagistice la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul vânzolea cearșaful de nori și nu mai descifrăm rândul de cocori». Nicolae Tăutu e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu voce sonoră (Ă) pentru că În loc să-și declare sentimentele el le caută oglindite În oameni, În fapte și astfel le
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
școală Într-un birou tăcut din marele Kremlin, Ne vede și zâmbește tovarășul Stalin: Românii cresc ca grâul frumos, cu socotealăă». (Vladimir COLIN. - Cântec pentru primul plan economic) «Octomvrie, uriașule Octomvrie! dacă munca noastră e viață dacă viața o Îmbracă cerul senin mâinile tale au ridicat de pe trupul popoarelor ceața ca un lințoliu de doliu mâinile celui care gândește sub roșie stea la Kremlin: Iosif Vissarionovici Stalin - mâinile celor care luptară sub tunelul de obuze, cu numele lui pe buze gonind
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
necaz”. În Cântecul brigadierului din gospodăria agricolă colectivă (bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul e joc și voie bună, un paradis campestru: «Râde soarele pe cer, Păpușoii-s zdraveni. Râd doi ochi de brigadier Peste câmp și oameniă» Tot atât de fals apare gospodăria colectivă În Cântecul tractoristului, unde „oacheșa fată” care conduce tractorul pare o nouă Rodica a bardului de la Mircești În ceea ce are el mai „veșnic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Umorul sec, ca în Pastile contra prostiei (1968), cel al mediilor și al caracterelor (lumea teatrului, a filmului și a televiziunii), ca în Vărul șarpelui cu clopoței (1978), umorul cu conotații religioase și politice, ca în proza din Audiență în cer (1983) sau din Cercul virtuos (1986), umorul negru, autoironia, satira, grotescul dau naștere unei proze cu implicații uneori profunde. Schițele din Pastile contra prostiei înregistrează situații comice, aceeași idee fiind reluată în romanul Întrerupătorul (1991), unde un director de întreprindere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
și nu ca element al unui angrenaj, sunt, de fapt, ideile de fundal pe care autorul le susține, chiar dacă epicul rămâne deseori factice. Dacă Vărul șarpelui cu clopoței se va înscrie în același tipar, schițele și povestirile din Audiență în cer nuanțează gama umorului. În timp ce romanul Dragoste la a doua vedere (1981) se menține în registrul umoristic, Cercul virtuos și Întrerupătorul vor da măsura posibilităților prozatorului. În Cercul virtuos (interzis imediat după apariție, romanul va reapărea sub o formă modificată tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
umoristic, Cercul virtuos și Întrerupătorul vor da măsura posibilităților prozatorului. În Cercul virtuos (interzis imediat după apariție, romanul va reapărea sub o formă modificată tot în 1986), Gavrilă C. Gavrilă, redactor al unei emisiuni de umor a televiziunii, ajunge în cer „fără bon” și începe să vagabondeze studiind Iadul, Raiul, întâlnindu-se cu personaje de pe alte planete și din alte galaxii, descoperind, de fapt, un spațiu identic celui din care provine. Defectele sunt aceleași, birocrația, minciunile, monotonia, plafonarea, lipsa de demnitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
gratuității umoristice. SCRIERI: La poarta nr. 3, București, 1961; Pastile contra prostiei, București, 1968; Entuziastul de cursă lungă (în colaborare cu Ștefan Haralamb), București, 1970; Vărul șarpelui cu clopoței, București, 1978; Dragoste la a doua vedere, București, 1981; Audiență în cer, București, 1983; Luna de pe cer (în colaborare cu Lucia Verona), București, 1985; Cercul virtuos, București, 1986; Întrerupătorul, București, 1991; Motorul cu aplauze, București, 1999. Repere bibliografice: Pompiliu Marcea, Romanul unui debutant, LCF, 1962, 9; Eugen Agrigoroaiei, „La poarta nr. 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
nr. 3, București, 1961; Pastile contra prostiei, București, 1968; Entuziastul de cursă lungă (în colaborare cu Ștefan Haralamb), București, 1970; Vărul șarpelui cu clopoței, București, 1978; Dragoste la a doua vedere, București, 1981; Audiență în cer, București, 1983; Luna de pe cer (în colaborare cu Lucia Verona), București, 1985; Cercul virtuos, București, 1986; Întrerupătorul, București, 1991; Motorul cu aplauze, București, 1999. Repere bibliografice: Pompiliu Marcea, Romanul unui debutant, LCF, 1962, 9; Eugen Agrigoroaiei, „La poarta nr. 3”, IL, 1962, 4; M. Onea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
21; Ilie Călian, „Logodnicul din pom”, „Făclia”, 1978, 9 928; H. Zalis, „Vărul șarpelui cu clopoței”, RL, 1979, 4; H. Zalis, „Dragoste la a doua vedere”, RL, 1981, 32; Elena Tacciu, Virtuțile umorului, ST, 1982, 6; Virgil Nistor, „Audiență în cer”, ST, 1984, 3; Mircea Constantinescu, „Audiență în cer”, RL, 1984, 19; Laurențiu Cerneț, Un moralist bonom, O, 1984, 41; Mircea Ghițulescu, „Luna de pe cer”, ST, 1986, 8; Lector, „Cercul virtuos”, RL, 1987, 52; Popa, Ist. lit., I, 382, II, 965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
9 928; H. Zalis, „Vărul șarpelui cu clopoței”, RL, 1979, 4; H. Zalis, „Dragoste la a doua vedere”, RL, 1981, 32; Elena Tacciu, Virtuțile umorului, ST, 1982, 6; Virgil Nistor, „Audiență în cer”, ST, 1984, 3; Mircea Constantinescu, „Audiență în cer”, RL, 1984, 19; Laurențiu Cerneț, Un moralist bonom, O, 1984, 41; Mircea Ghițulescu, „Luna de pe cer”, ST, 1986, 8; Lector, „Cercul virtuos”, RL, 1987, 52; Popa, Ist. lit., I, 382, II, 965. C.Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
doua vedere”, RL, 1981, 32; Elena Tacciu, Virtuțile umorului, ST, 1982, 6; Virgil Nistor, „Audiență în cer”, ST, 1984, 3; Mircea Constantinescu, „Audiență în cer”, RL, 1984, 19; Laurențiu Cerneț, Un moralist bonom, O, 1984, 41; Mircea Ghițulescu, „Luna de pe cer”, ST, 1986, 8; Lector, „Cercul virtuos”, RL, 1987, 52; Popa, Ist. lit., I, 382, II, 965. C.Dt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
să se înece. Cei doi s-au privit nedumeriți. 1. Dă un titlu potrivit acestui text ( sub forma unui proverb). 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
serviciu”, deoarece încercase să contracareze acțiunile de spionaj militar, cazurile Șacalul și Eagles, referitoare la o potențială „atacare a bazelor de rachete din Carpați”. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, solicitat să ajute la elucidarea misterului apariției unor „semne luminoase” pe cerul României, ofițerul contribuie prin iscusința lui la combaterea diversiunilor. Sub pretextul ficțiunii, se încearcă acreditarea uneia dintre interpretările date evenimentelor care au provocat schimbarea regimului politic în România: conspirația unor puteri străine, disimulată ca revoluție. SCRIERI: Vin apele, București, 1950
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
acte de curaj și spirit de sacrificiu, locotenentul Ștefan Vasile și plutonierul major Tiron, din cadrul Școlii militare de ofițeri, precum și plutonierul major Popa Lascăr, din cadrul Regimentului 27 Infanterie. A doua zi, pe când fumul caselor incendiate încă mai urca, icicolo, spre cer, bilanțul tragediei s-a dovedit a fi mai dramatic decât incendiul în sine. Au fost mistuite de flăcări peste 400 de case (marea lor majoritate situate în vechiul cartier evreiesc), zeci de bordeie aparținând rromilor ce trăiau aproape de râul Bistrița
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau „Stan și Bran la Hollywood” (1938), divina Greta Garbo, în „Grand Hotel” (1933) - alături de Joan Crawford și John și Lionel Barrymore - sau „Susan Lennox - Curtezana” (Susan Lennox - Her Fall and Rise) (1933), cât și pe Clark Gable, în „Titanii cerului” (1933). Organizarea de baluri, serate și „ceaiuri dansante” Cunoscut, îndeobște, drept un spațiu al tristeților provinciale, Bacăul a fost, în egală măsură, și un oraș al petrecerilor, în sensul burghez al cuvântului. Cele dou) etichetări, departe de a se anula
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
numărului asociațiilor și cercurilor de profil. Între acestea se remarcă și Cercul Sportiv „Tinerimea” - una dintre primele asociații sportive înființate în Bacău - condus de Dionisie Ionescu. Tenisul de câmp a fost, cu siguranță, unul dintre sporturile practicate de membrii acestui cer, fapt indicat de o cerere din mai 1924, în care șeful „Tinerimii” solicita Primăriei Bacău „să-i închirieze pentru joc de tenis locul proprietatea comunei din strada Bacău-Piatra, colț cu strada Busuioc”. Printre cele mai dinamice asociații sportive băcăuane a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Domnul Isus Hristos al căror Har și Milă să se înmulțească peste casele lor și peste toate averile lor și întreprinderile lor. Dăruiască-le lor Dumnezeu, binecuvântări de bunătate, ale lor venituri și cheltuieli să-i umple pe ei de Roua Cerului, de rodnicia pământului, și Îngerul Domnului să meargă înaintea lor, călăuzindu-i și păzindu-i în toate zilele lor, înmulțindu-se viața lor întru bunătăți, aibă asupra lor binecuvântările tuturor Sfinților. Așa ne rostim cu darul cari cu mila Lui
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al domniei sale. "Regina îl chemă atunci în secret pe sfîntul Remi, episcop de Reims, rugîndu-l să-i strecoare regelui cuvîntul mîntuirii. Episcopul, chemat în secret, începu să-i spună regelui că trebuia să creadă în Dumnezeu cel adevărat, creator al cerului și al pămîntului, și să abandoneze idolii care nu-i puteau fi utili nici lui, nici altora. Dar acesta din urmă îi replică: "Te-am ascultat cu plăcere, prea Sfinte Părinte, totuși mai este o problemă; aceea că poporul care
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
voiau să dea din el. Lucru de plîns! Și de altfel sărăcia era atît de mare încît meșteșugarii nu găseau nimic de cîștigat și nici de vîndut [...]. Și în acel an 1577, cam pe la sărbătoarea de Saint-Michel, fu văzută pe cer o stea trăgînd după ea o coadă lungă, ca și cum ar fi fost o creangă de copac sau un mănunchi de vreascuri, așa încît lumea murmura că era vreun semn mare de la Dumnezeu, pentru că aveam fără încetare ciumă, foamete și nu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tocmai înfig catargul în etambreu; iar între timp mica ambarcațiune, legănată de ruliu, se înalță pe jumătate din apă, aidoma unui cal care se cabrează. Fumul ieșit din cazanul în care e fiartă balena ucisă se ridică de pe corabie spre cer, întocmai ca fumul ce se înalță deasupra unui sat de fierari; iar în partea dinspre vînt; un nor negru, plin de făgăduința unor furtuni și ploi mari, pare să sporească zorul marinarilor ațîtați. Capitolul LVI DESPRE BALENELE îNFĂȚIȘATE îN UNELE
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce se pasionează de acest subiect va vedea negreșit pe bolta înstelată balene urmărite de ambarcațiuni, așa cum noroadele din Orient, nutrite îndelung cu gînduri războinice, vedeau în nori niște oști încleștate în lupte. Tot astfel, am căutat eu Leviatanul pe cerul de la miazănoapte, în jurul Polului, printre miile de stele rotitoare și strălucitoare, ce mi l-au vădit prima oară. Iar sub scînteietoarele ceruri antarctice m-am urcat la bordul corabiei Argo și m-am alăturat celor care urmăreau steaua Cetus, aflată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]